Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 30/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 4135/200/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 30.09.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE – B. M. - A.
GREFIER – T. C.
Pe rol soluționarea cauzei având ca obiect partaj bunuri comune - obligația de a face privind pe reclamantul-parat DI N. L., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B., . A, . la cabinet Avocat B. S. E., în contradictoriu cu pârâta-reclamanta T. E., cu domiciliul în B., ., jud. B..
Prezența părților, referatul cauzei și dezbaterile au fost consemnate în încheierea din data de 23.09.2014, parte integrantă a prezentei hotărâri.
.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau la data de 18.03.2011, sub nr._, reclamantul DI N. L. a solicitat in contradictoriu cu pârâta T. E. partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, in cote de ½, obligarea pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului a cărui coproprietar este si plata cheltuielilor judiciare.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a fost căsătorit cu pârâta din anul 2001, conform certificatului de căsătorie nr._, eliberat de Primăria din R.-Ofîciul Stării Civile, însă începând cu luna mai 2007, sau separat în fapt, pentru ca prin sentința civilă pronunțată de Tribunalul din R., să se dispună separarea definitivă a lor.
A invederat ca in timpul casatoriei au dobandit urmatoarele bunuri:
- un bun imobil apartament decomandat, situat în mun. B., ., ., jud. B., format din trei camere, bucatarie, hol, debara, cămară, baie, wc serviciu și 2 balcoane, înscris in CF 8310, cu nr. cadastral 1460/8, împreună cu dreptul de coproprietate forțată și perpetuă asupra tuturor părților din imobil și terenul aferent în suprafață de 5,76 m.p., dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 869 din 0804.2003 la B.N.P. J. N.. A precizat că acest apartament este complet utilat și mobilat, toate ușile de interior au fost schimbate, termopane la balcoane și camere, parchet in dormitoare, gresie și faianță în bucătărie, băi și hol, ocazie cu care s-a refăcut instalațiile sanitare, electrice, termice, complet, montandu-se centrală termică.
- ca bunuri mobile dobandite in timpul casatoriei, a mentionat:
In bucatarie - masă de bucătărie, 4 scaune, mobilier de bucătărie, frigider, aragaz, centrală termică Vaillant;
In hol - cuier, mobilier de culoare albă, special pentru hol compus dintr-un dulap pentru haine în două uși și pantofar cu 4-5 rafturi;
In dormitorul mic: o canapea extensibilă în trei locuri, o bibliotecă;
In dormitorul mare: mobilă matrimonială compusă dintr-un pat de mijloc incorporat în mobilier;
In sufragerie: o canapea cu două fotolii fabricată la M., o oglindă, masă cu 4 scaune, covor, bibliotecă și o vitrină;
In baie: mobilier de baie, duș cu panel pentru masaj;
In wc serviciu: mobilier de baie, chiuvetă, vas wc, mașină de spălat.
A invederat ca toate bunurile, pe care le-a indicat se află posesia pârâtei și mamei acesteia, acestea fiind cele le-au folosit în mod continuu de la separarea în fapt și le folosesc și în prezent.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.36 alin.1 din Codul familiei, art. 6731 si urmat C.pr.civ., art. 1175 si urmat. C.civ., art. 998 si urmat C.civ.
Actiunea a fost timbrata cu 6411 lei-taxa judiciara de timbru si 5 lei-timbru judiciar (filele 36).
In sustinerea cererii, reclamantul a precizat ca intelege sa se foloseasca de proba cu inscrisuri, martori, interogatoriu, expertiza de specialitate. In acest sens, reclamantul a depus la dosarul cauzei, in copie, urmatoarele inscrisuri: acte de identitate, certificat de atestare fiscala, incheierea din data de 10.03.2010 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._, contract de vanzare cumpararenr. 869 din data de 08.04.2003 autentificat de BNP J. N., certificat de casatorie tradus, Sentnta Tribunalului din R., adrese.
La data de 17.11.2011 reclamantul a formulat o cerere de precizare a actiunii, prin care a inteles sa arate temeiul de drept al cererii de chemare in judecata, ca fiind art. 358 NCC.
Parata a formulat inampinare prin care a invocat exceptia prematuritatii, exceptia tardivitatii cererii modificatoare, iar pe fond stabilirea ca bunul este bun propriu al acesteia; ca bunurile mobile aflate in imobil nu fac parte din masa partajabila si respingerea ca neîntemeiat a capătului de cerere privind obligarea la plata contravalorii lipsei de folosința;
A aratat ca art. 36alin. (1) C. Fam. dispune cu privire la modalitatea de impartire a bunurilor comune la momentul desfacerii căsătoriei, adică concomitent sau ulterior momentului la care hotărârea de divorț ramane irevocabila in condițiile art. 39 ale aceluiași act normativ. In schimb, art. 358 C.civ, reglementeaza partajul in timpul regimului comunitatii, adica anterior desfacerii casatoriei, iar in prezent casatoria lor nu este desfacuta, astfel incat cererea este prematura.
In fapt a aratat ca ambii sunt cetateni italieni si s-au casatorit in Italia la data de 25.01.2001, iar domiciliul lor a fost mereu in Italia, astfel fiind aplicabila legea itliana in toate chestiunile legate de regimul matrimonial.
In ceea ce priveste bunul imobil a aratat ca notarul public care a redactat si a autentificat contractul de vanzare-cumparare a imobilului sub nr. 869/08.04.2003 a stipulat in mod eronat ca aceasta si soțul sau "am cumpărat imobilul ca bun comun conform art. 30 C. Fam.", intrucat legislația romana nu era aplicabila regimului matrimonial al soților, ci cea italiana, iar regimul lor - al soților - era cel al separației de bunuri, ceea ce exclude posibilitatea ca bunul sa fie cumparat ca fiind comun.
A invederat ca aceasta a efectuat in mod exclusiv plata pretului imobilului, iar suma de bani folosita reprezinta un bun exclusiv al acesteia.
In ceea ce priveste bunurile mobile a aratat ca nici acestea nu sunt bunuri comune in conditiile in care regimul matrimonial este cel al separatiei de fapt, mai mult aceste bunuri apartinand altor persoane, astfel incat nu fac parte din masa partajabila.
Referitor la capatul de cerere privind obligarea acesteia la plata lipsei de folosinta a imobilului, a solicitat respingerea acestuia ca neintemeiat.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 36 alin. 1 C.fam, C.civ., Codul civil italian, art. 115, 132, 6731 si urmat C.pr.civ.
In sustinerea cererii, parata a aratat ca intelege sa se foloseasca de proba cu inscrisuri, martori, expertize de specialitate, interogatoriu si orice mijloc de proba admis de lege a carui necesitate va rezulta din dezbateri.
A depus la dosarul cauzei un set de inscrisuri in copie, respectiv ordin de incasare, buletin de schimb valutar, certificat de casatorie, sentine, facturi, chitante, conracte de vanzare cumparare, bonuri fiscale.
La data de 24.02.2012 reclamantul a formulat raspuns la intampinare prin care a solicitat respingerea apararilor formulae de parata, respingerea exceptiilor tardivitatii cererii modificatoare si a exceptiei tardivitatii. A aratat ca parata invoca exceptia necompetentei teritoriale a instantelor romane si ca solicita respingerea acestei exceptii, ca parata are pretentii proprii in cauza de fata, astfel incat, aceasta a formulat o cerere reconventionala ce trebuie timbrata corespunzator.
Pe fondul cauzei a invederat ca în ceea ce privește regimul juridic al bunurilor supuse partajului acestea sunt cumpărate în timpul căsătoriei în România, ele fiind supuse legii românești ale comunității de bunuri iar. pe actul de achiziție reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 869/08.04.2003 sunt menționate ambele părți în calitate de cumpărători, prezumându-se faptul că contribuția la achiziționare a fost egală.
A precizat ca potrivit legislației în materie în toate sistemele de drept, regimul separației de bunuri presupune faptul că „fiecare înainte de încheierea căsătoriei dintre soți este proprietar exlusiv în privința bunurilor dobândite, precum și a celor pe care le dobândește în nume propriu după această dată".
A arat faptul ca suma de bani achitata cu titlu de pret pentru achiziționarea imobilului apartament a provenit in totalitate de la acesta, care a realizat mereu venituri mai mari decât parata (aproape duble) si care cu câteva zile inainte de a veni in România pentru a cumpăra imobilul a scos din contul propriu suma de bani necesara pentru achiziționarea acestuia.
In ceea ce privește titlul de proprietate al bunurilor comune a precizat faptul ca inscrisurile prin care au fost achiziționate aceste bunuri fie au rămas in posesia paratei, fie nu au fost păstrate.
La data de 21.03.2013, parata T. E. a formulat precizari la intampinarea formulata prin care, pe cale de exceptie a invocat:
Excepția de necompetenta a instanțelor romane, motivat de faptul ca potrivit disp. art. 2589 Cod Civil, "efectele generale ale căsătoriei sunt supuse legii resedintei obișnuite comune a soților, iar in lipsa legii cetățeniei comune. In lipsa cetățeniei comune, se aplica legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost celebrata" iar din actele depuse la dosarul cauzei, reiese faptul ca reclamantul este «cetatean italian, iar parata are dubla cetățenie romano- italiana, iar căsătoria păîrtilor a fost celebrata pe teritoriul statului italian la data de 25.01.2001 nefiind transcrisa in România.
Exceptia prematuritatii introducerii acțiunii de partaj bunuri comune, intemeiata pe considerentul ca nu se poate formula acțiunea de partaj bunuri comune, in condițiile in care nu avem pronunțata o decizie de desfacere a căsătoriei pe teritoriul statului Italian.
Parata a solicitat pe cale de cerere reconventionala sa se constate ca imobilul apartament situat in B., ., ., jud. B. este bun propriu si a fost achiziționat cu contribuția exclusiva a paratei.
A motivat ca, asa cum reiese din actele anexate la dosarul cauzei, căsătoria lor a fost incheiata in Italia, a fost incheiata sub regimul separației de bunuri, si având in vedere acest regim al separației de bunuri, fiecare dintre soți a achiziționat bunuri proprii si nu a avut niciodată un fond comun material, intrucat acesta este regula sub imperiul căreia a fost încheiata căsătoria.
A precizat ca a desfășurat pe teritoriul Italiei contracte de munca si a realizat venituri ce i-au permis sa achiziționez din surse proprii acest imobil. A achiziționat acest imobil tocmai in ideea ca acesta sa fie locuit de fiica sa dintr o căsătorie anteriora, numita D. I. - Crsitina si mama sa numita D. M., persoane ce au locuit in mod continuu in acest imobil.
A învederat ca la momentul încheierii actului de vânzare cumpărare legislația romana nu prevedea faptul ca poate achiziționa imobilul ca si bun propriu, nefiind recunoscut regimul separației de bunuri consfințit in certificatul de căsătorie italian, notarul public explicandu-le ca este imperios necesar ca si sotul sau sa fie trecut in actul de proprietate.
Cererea reconventionala a fost timbrata cu suma de 3111 si 1330lei.
La dosarul cauzei au mai fost depuse inscrisuri de ambele parti, respectiv Sentinta de separatie in fapt, contract de vanzare cumparare, report de expertiza zehnica, raspuns adresa, cereri, extrase de cont, pasaport, fise contabile.
Prin Incheierea de sedinta din data de 17.10.2012 insanta a pus in discutia partilor exceptia de necompetena materiala a instantelor romane invocata de parata, exceptie respinsa de instanta, cu motivarea din incheierea din data de 31.10.2012.
La termenul din data de 12.12.2012 parata a renuntat la invocarea exceptiei tardivitatii formularii cererii modificatoare, iar instanta s-a pronuntat cu privire la exceptia prematuritatii formularii cererii de chemare in judecata, respingand-o, cu motivarea de la acel termen.
La termenul de judecata din data de 12.12.2012, instanta, in temeiul art.167 alin.1 C.proc.civ., a incuviintat pentru reclamanta si parat, proba cu inscrisuri, interogatoriul partii adverse si proba testimoniala cu 2 martori, apreciindu-le pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei.
La termenul de judecata din data de 20.02.2013, instanta a procedat la luarea interogatoriilor partilor, raspunsul la intrebari fiind consemnate de catre presedintele de complet in doua inscrisuri aflate la dosarul cauzei. De asemenea, au fost audiati martorii C. M. si S. I. (din partea paratei), declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei. La acelasi termen au mai fost depuse inscrisuri decatre parti, planse foto.
La solicitarea instantei au fost depuse relatii de la Romtelecom, de la Banca Comerciala si BancPost Buzau.
Partile au depus la dosarul cauzei concluzii scrise, reiterandu-si sustinerile din cuprinsul cererilor formulate si a sustinerilor de pe parcursul procesului.
Cum părțile nu s-au inteles asupra modului de împartire a bunurilor comune, pe de o parte, iar pe de alta parte, fiind necesare operații de evaluare si măsurare pentru formarea loturilor pentru care nu are date suficiente, instanța, in temeiul art.673 ind.6 C.proc.civ., a pronuntat o încheiere de admitere în principiu.
La solicitarea instantei, reclamantul a depus la dosarul cauzei dovada achitarii onorariu expert in cuantum de 800 lei (filele 100, 106 ).
Prin tragere la sorti, in sedinta publica din data de 15.01.2014 (fila 101), afost desemnat expert R. N. - in specialitatea.
La solicitarea instantei, expertul a depus la dosarul cauzei, raportul de exertiza (filele 113 - 119), fata de care reclamantul a avut de formulat obiectiuni. Instanta a admis obiectiunile formulate de reclamant, fiind inaintate expertului pentru a raspunde, acesta depunand raspuns ( fila 156).
Reclamantul a solicitat refacerea raportului de expertiza, solicitare pe care instanta a respins-o, apreciind ca expertul a raspuns la obiectiunile formulate precum si la obiectivele stabilite de instanta, motivat, acesta a consatat personal situatia de fapt retinuta in cuprinsul raportului de expertiza si mai mult, acesta a fost desemnat pentru a-si spune parerea de specialist in domeniu, si obiectivitatea sa se presupune a exista.
Analizând materialul probator administrat in cauza, constata următoarele:
Părțile s-au căsătorit la data de 25.01.2001, in Italia, serviciul Starii civile din R., căsătoria fiind înregistrată sub numarul 157.
In cuprinsul certificatului de casatorie s-a facut mentiunea ca regimul juridic ce guverneaza casatoria celor doi este „separatia de bunuri”.
Din Sentinta nr. 4067 a Tribunalului din R., reiese ca partile s-au separat in fapt la data de 20.03.2009.
Din continutul contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 869 din 08.04.2003 la B.N.P. J. N., reiese ca parata T. E. si reclamantul Di N. L., au dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului apartament nr. 8, situat in mun. Buzau, .), . jud. Buzau, format din 3 camere, bucatarie, hol, debara, camara, baie, WC de serviciu si 2 balcoane, in suprafata utila de 62,44 mp inscris in cartea funciara cu nr. 8310, avand numarcadastral 1460/8, impreuna cu dreptul de proprietate perpetua si fortata asupra tuturor partilor din imobil, care prin natura sau desinatia lor sunt in folosinta . din imobil.
In cuprinsul contractului autentic de vanzare cumparare se prevde ca partile au cumparat ca bun comun, conform art. 30 C.fam, apartamentul descris mai sus.
Potrivit art.27 din Legea nr.71/2011, „indiferent de data incheierii casatoriei, in ceea ce priveste relatiile lor personale si patrimoniale, sotii sunt supusi dispozitiilor Codului civil (respectiv Noului Cod civil), de la data intrarii sale in vigoare.
Potrivit art. 207 alin 1 din Legea nr. 71/2011, „Dispozitiile cartii a VII a – dispozitiile de drept international privat a Codului civil se aplica numai in cauzele deduse insantei judecatoresti sau autoritatii competente dupa data intrarii in viguare a Codului civil, avand ca obiect raporturi juridice cu elemente de extraneitate, idiferent de data si locul incheierii actelor ori producerii sau savarsirii faptelor generatoare ale respectivelor raporturi juridice”.
Avand in vedere acestea, insanta apreciaza ca in cauza, in ceea ce priveste dispozitiie de drept international privat, sunt aplicabile prevederile Legii 105/1992, in viguare la data promovarii acestei actiuni.
Astfel art. 20 din Legea 105/1992 prevede ca Relațiile personale și patrimoniale dintre soți sunt supuse legii naționale comune, iar în cazul în care au cetățenii deosebite, sunt supuse legii domiciliului lor comun.
Avand in vedere ca partile au cetatenii diferite, reclamantul avand ceatenia italiana iar parata avand dubla cetatenie, respectiv romana si italiana, asa cum reiese din raspunsurile la interogatiile luate de instanta, precum si din inscrisurile depuse la dosar, dar si fata de faptul ca partile au avut domiciliul comun in Italia, reiese ca legea aplicabila raporturilor patrimoniale dintre cei doi este legea italiana.
Astfel potrivit art. 162 alin. 2 di n Codul civil italian, alegerea regimului de separare poate fi trecut in actul de casatorie.
Conform art. 215 din Codul civil italian, sotii pot convenica fiecare dintre ei sa isi pastreze dreptul de proprietate exclusiva a proprietatii dobandite in timpul casatoriei.
Potrivit art. 219 alin. 1 din acelasi act normativ, sotul poate proba prin toate mijloacele ca bunul este proprietate exclusiva a sa. La alineatul 2 se prevede ca bunul asupra caruia nici unul dintre soti nu a putut dovedi ca este bun prorietat exclusiva a sa, apartine in indiviziune, in cote egale celor doi soti.
Astfel, s-a instituit o prezumtie legala de indiviziune, potrivit careia bunurile asupracarora nici unul dintre soti nu poate justifica o proprietate exclusiva sunt considerate ca le apartin in indiviziune, in cote egale, respectiv de jumatate.
Mai mult, separatia de parimonii nu este absoluta, sotii putand adopta o atitudine comunitara, procedand la achizitionarea de bunuri comune.
Avand in vedere acestea, insanta apreciaza ca parata trebuie sa faca dovada ca bunurile supuse paratajarii au fost cumparate in proprietate exclusiva.
Instanta retine ca partile au achizitionat bunul imobil supus partajarii in comun, ca si bun comun, dupa cum reiese din cuprinsul acestuia, astfel incat, apreciaza ca partile au facut o derogare de la regimul matrimonial ales, astfel incat acesta este bun comun.
C. parte ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor comune se determina potrivit cu aportul adus la achiziționarea bunurilor.
In ceea ce privese contributia partilor la achizitonarea acestui imobil, instanta nu poate retine sustinerile paratei conform carora pretul imobilului a fost achitat din banii sai personali, pentru urmatoarele considerente.
Imobilul a fost achizitionat la data de 08.04.2003, asa cum reiese din contractul de vanzare cumparare pentru pretul de_ lei.
Din raspunsurile la interogatoriul luat reclamantului, instanta retine ca acesta a precizat ca anterior venirii in Romania, au scos din contul comun suma de_ euro pe care au folosit-o la achizitionarea acesui imobil, iar 5000 euro i-a fost data de tatal sau.
Aceste sustineri se coroboreaza cu extrasele de cont depuse la dosar, respectiv fila 250 din primul volum, de unde rezulta ca in data de 28.03.2003 reclamantul a scos din contul curent detinut la Banca di roma suma de_ euro.
Mai mult, din inscrisurile depuse de parata, respectiv din buletinele de schimb valutar din data de 03.04.2003, 07.04.2003 si respectiv 02.04.2003, reiese doarca aceasta a mers la casa de schimb valutar sa schimbe aceste sume de bani, iar nicidecum faptul ca acestia au fost banii sai personali, putand fi dai de sotul acesteia.
Chiar daca parata a lucrat in perioada anului 2003 si a realizat venituri proprii, acelasi lucru se poate retine si in cazul reclamantului, mai mult acesta a realizat venituri mai mari decat parata, aspect ce reiese din extrasele de cont.
Nici sustinerile martorilor C. M. si S. I., potrivit carora banii cu care a fost achizitionat apartamentul apartineau paratei nu pot fi retinute de instanta, avand in vedere ca acestia au auzit de la mama paratei aceste aspecte si nu le-au perceput in mod direct.
Pentru tote acestea, instanta urmeaza a retine cote de contributie egale la achizitionarea acesui bun, respectiv de ½ pentru fiecare dintre cei doi soti.
Referitor la imbunatatirile efectuate la acest imobil, insanta retine ca aceste imbunatatiri au fost facute de cei doi la bunul lor comun, astfel incat urmeaza acelasi regim juridic precum bunul principal.
Faptul ca imbunatatirile au fost facute de cei doi soti reiese si din extrasele de cont depuse de reclamant din perioada ulterioara achizitionarii imobilului apartament, potrivit carora au fost scoase diferite sume de bani din contul comun in perioada in care cei doi se aflau in Romania, chiar daca pe facturi si chitante este trecut doar numele paratei.
Mai mult aceste imbunatatiri au fost efectuate imediat achizitionarii apartamentului, asa cum au declarat martorii care au vazut imobilul atat in momentul achizitionarii cat si la un interval de aproximativ un an, moment in care era finalizat, moment la care venea si reclamantul in tara si locuia in acel imobil.
Astfel instanta constata ca partile au efectuat imbunatatiri la apartamanet, constand in montat tamplarie cu geam termopan, montat centrala termica, a pus gresie si faianta, parchet, asa cuzm reiese din declaratiile date de martorii C. M. si S. I..
In ceea ce priveste bunurile mobile solicitate de reclamant, instanta retine ca si acestea sunt supuse aceluiasi regim matrimonial, respectiv al separatiei de bunuri, ales de parti cu ocazia incheierii casatoriei, care nu este absolut.
Asfel si pentru acestea trebuie sa se faca dovada daca sunt bunurii proprii sau au fost achizitionate ca si bunuri comune.
Avand in vedere declaratiile martorilor, potrivit caroraaceste bunuri au fost achizitionate de parata sau de mama acesteia, precum si facturile depuse la dosar, instanta retine ca aceste bunuri au fost achizitionate de parata sau pe numele unor alte persoane, respectiv D. M..
Astfel, reclamantul nu a facut dovada ca aceste bunuri au fost achizitionate ca bunuri comune, astfel incat instanta apreciaza ca acestea nu fac parte din masa partajabila.
Prin urmare, în raport de considerentele arătate, instanța va admite în parte, în principiu acțiunea principala avand ca obiect „partaj bunuri comune”, va admite in parte, in principiu cererea reconventionala și va constata că partile au dobandit in timpul casatoriei, in cote de 1/2, imobilul situat în mun. B., ., format din trei camere, bucatarie, hol, debara, cămară, baie, wc serviciu și 2 balcoane, înscris in CF 8310, cu nr. cadastral 1460/8.
Va constata ca bunurile mobile solicitate de reclamant nu fac parte din masa partajabila.
Referitor la atribuirea imobilului catre parti, instanta va avea in vedere criteriile mentionate de dispozitiile art.673 ind.9 C.proc.civ. Desi partile nu au cazut de acord asupra persoanei careia urmeaza a fi atribuit imobilului, fiecare solicitand la randul sau atribuirea acestuia, instanta va avea in vedere faptul ca reclamantul este cetatean italian si are domiciliul in Italia. De asemenea, acesta nu doreste sa se mute in Romania, avand loc de munca in Italia. Pe de alta parte, parata are loc de munca in Italia, fiica acesteia locuieste in apartamentul de impartit, a dat dovada solvabilitatii, afirmand la termenul de judecata din data de 23.09.2014 ca are disponibil in vederea achitarii sultei. Avand in vedere aceste considerente, instanta apreciaza ca imobilul urmeaza a fi atribuit paratei.
In consecinta, instanta va dispune partajarea bunurilor comune dobandite de parti in timpul casatoriei, in cote de ½, prin omologarea variantei I din raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii si evaluare proprietati imobiliare intocmit de expert R. N. si variantei I din raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea bunuri mobile-economie intocmit de expert tehnic R. G., care fac parte integranta din prezenta sentinta.
De aseenea, instanta va atribui reclamantei lotul nr. 2, in valoare de in valoare de _ lei, compus din imobilul situat în loc.Buzau, Unirii ( cart. Episcopiei), .. 2, . și obligat parata reclamata la plata catre reclamantul - parat a sultei in cuantum de _ lei, in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive si irevocabile a prezentei sentinte.
Instanta va obliga parata - reclamanta sa plateasca paratului sulta in cuantum de _ lei in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive si irevocabile a prezentei sentinte.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea paratei la plata contravalorii lipsei de folosinta asupra imobilului situat in mun. Buzau, Unirii ( cart. Episcopiei), .. 2, ., insanta urmeaza a il respinge.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta are in vedere faptul ca reclamantul trebuia sa dovedeasca prejudiciul - lipsa de folosinta si intinderea acestui prejudiciu, insa din inscrisurile de la dosar reiese ca reclamantul a incercat sa intre in acest apartament in anul 2010 – inainte de inceperea acestui proces, in conditiile in care intre parti incepuse procesul de divort in Italia, acolo fiind inregistrate mai multe cereri, printre care si cereri de emitere a unor ordine de interdictie, precum si numeroase plangeri formulae de parata pentru hartuire si urmarire.
Chiar daca s-a demonstrat faptul ca reclamantul a incercat sa intre in acest apartament, in lipsa paratei care se afla in Italia, instanta constata ca lipsa de folosinta nu poate fi determinaa.
Astfel, reclamantul solicita obligarea paratei la plata contravalorii lipsei de folosinta al imobilului reprezentand ½ din cuantumul unei chirii lunare pentru un imobil similar celui aflat in proprietatea lor, pentru perioada mai 2007 – si ramanerea definitiva a prezentei hotarari, insa, avand in vedere ca reclamantul locuieste in Italia, unde are un domiciliu stabil, in sentinta de separare judecatoresca reclamantul solicitand atrubuirea casei conjugale catre acesta, faptul ca nu ar fi folosit acest imobil nici daca i s-ar fi permis accesul, acesta locuind in fapt in Italia, instanta apreciaza ca acest prejudiciu nu este determinat.
In temeiul art.129 alin.6 C.proc.civ. raportat la art.274 C.proc.civ., instanta va compensa in parte cheltuielile de judecata. Astfel instanta are in vedere ca fiecare dintre parti datoreaza cate ½ din taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariu expert, aferent capatului de cerere privind partajarea bunului imobil. Reclamantul a achitat 6411 lei - taxa judiciara de timbru (fila 36 vol I), 5 lei - timbru judiciar (fila 36 verso), 800 lei - onorarii experti (filele 100, 106). Parata a achitat taxa de timbru in cuantum de 4441 lei, aferenta capetelor de cerere privind consatarea ca atata bunul imobil cat si bunurile mobile sunt bunuri proprii.
In ceea ce priveste celelalte cheltuieli de judecata solicitate de reclamant, respectiv onorariu de aparator, contravaloare bilete de avion, contravaloare bilete de tren, contravaloare taxi, si contravaloare cazare la hotel, si alte cheltuieli, instanta constata ca acestea au fost solicitate prin concluziile scrise depuse ulterior ramanerii in pronuntare, nefiind puse astfel in discutia contradictorie a partilor, iar instanta nu le va avea in vedere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul-parat DI N. L., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B., . A, . la cabinet Avocat B. S. E., în contradictoriu cu pârâta-reclamanta T. E., cu domiciliul în B., ., jud. B..
Admite, în parte, cererea reconvențională, formulată de pârâta – reclamantă T. E..
Constată că părțile au dobândit, pe timpul căsătoriei, în cote egale de 1/2, în calitate de bun comun apartamentul situat în mun. B., .), .. 2, ..
Constată că bunurile mobile solicitate de reclamant nu fac parte din masa partajabila.
Dispune partajarea bunurilor comune dobandite de parti in timpul casatoriei, in cote de ½, prin omologarea variantei II din raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii si evaluare proprietati imobiliare intocmit de expert R. N., care face parte integranta din prezenta sentinta.
Atribuie paratei – reclamante lotul nr.1, in valoare de _ lei, compus din imobilul situat în loc.Buzau, Unirii ( cart. Episcopiei), .. 2, . și obligat parata reclamata la plata catre reclamantul - parat a sultei in cuantum de _ lei, in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive si irevocabile a prezentei sentinte.
Respinge capatul ce cerere privind obligarea paratei la plata contravalorii lipsei de folosinta a imobilului situat in mun. Buzau, Unirii ( cart. Episcopiei), .. 2, .
Compenseaza cheltuielile de judecata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntată în ședință publică, azi, 30.09.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER:
M. A. B. C. T.
Red .BMA, 23.10.2014
TH. TC, 4 EX.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
