Plângere contravenţională. Sentința nr. 1183/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1183/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 16536/200/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1183
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24.01.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: L. C. R.
GREFIER: L. E. D.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională promovată de petentul F. D., cu domiciliul în mun. B., ., ., ., în contradictoriu cu intimata I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE, cu sediul în mun. B., .-10, jud. B..
La apelul nominal făcut în ședința publică au raspuns petentul, prin avocat M. G. G. cu împuternicire avocațială . nr._/2013 depusă la dosar, fila 32, lipsa fiind intimatul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura este legal îndeplinită, cauza se afla la primul termen de judecata, cererea este legal timbrata, intimatul a depus intampinare ce a fost comunicata petentului care a depus raspuns la intampinare, după care ;
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 131 alin 1 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere - în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material - în temeiul art. 94 C.proc.civ. și teritorial în temeiul art. 32 al.1 și 2 din OG nr. 2/2001.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului
Petentul, prin reprezentant, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar, proba video și proba testimonială, martor fiind unul dintre conducătorii autoturismului pe care petentul i-a depășit.
Instanța, în temeiul art. 258 cu referire la art.255 C.pr.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar si proba video, apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei si respinge proba testimoniala ca neutila cauzei si constatand cauza in stare de judecata, acorda cuvantul pe fond.
Petentul, prin reprezentant, solicită admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată și anularea procesului verbal de constatare a contravenției. De asemenea, procesul verbal contestat nu este lizibil și nu se pot constata toate împrejurările săvârșirii infracțiunii și nici nu a fost indicată toată situația de fapt, iar din înregistrarea video nu se poate observa marcajul de drum. Viteza cu care circula petentul era sub 60 km, vizibilitatea era foarte bună și nu se poate constata existența unui pericol social prin săvârșirea manevrei. Totodată, petentul are un cazier contravențional impecabil, fiind înregistrată doar o singură abatere.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecatoriei Buzau la data de 30.09.2013, sub nr._, petentul F. D. a chemat în judecată pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/28.09.2010 întocmit de un agent constatator din cadrul IPJ Buzau.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că procesul verbal de contraventie nu este suficient de lizibil, astfel incat, lecturarea acestuia este una anevoioasa, multe aspecte retinute in cuprinsul acestuia fiind intelese prin deducere, nicidecum din lecturare, impiedicand cercetarea judecatoreasca cu privire la legalitatea acestuia; la incadrarea juridica a faptei este trecut art.120 alin.1 lit.c) sau e) din HG nr. 1391/2006 si nicidecum litera i), iar fapta contraventionala descrisa nu se circumscrie literei c sau e . Petentul a mai aratat ca pe tronsonul de drum cuprins intre Spitalul de Neuropsihiatrie Ojasca si intersectia din localitatea Satuc-B. drumul a fost aglomerat de vehicule cu tractiune animala, care nu au dreptul de a circula pe drumurile nationale, iar doua dintre masinile din fata sa au semnalizat dreapta, motiv pentru care a procedat la depasirea acestora, nu inainte de a se asigura ca pe contrasens nu se afla nicio masina. Este posibil ca plecarea in depasire sa se fi efectuat din zona in care inca se mai afla marcajul cu linie continua simpla, insa depasirea ultimelor doua autoturisme a fost realizata ad integrum pe linie discontinua.
În drept, a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002 .
În probațiune a solicitat inscrisuri, interogatoriul intimatei si martori si a depus la dosar urmatoarele inscrisuri:procesul verbal contestat, in copie; carte de identitate, in copie.
Cererea este legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 20 de lei, potrivit disp. art. 19 din OUG nr.80/2013 (fila 3) .
La data de 12.11.2013, prin serviciul registratura, intimatul a depus la dosarul cauzei intampinare, solicitand respingerea plangerii.
In motivare, intimatul a aratat ca la data de 28.09.2013, agentul de politie rutiera ce se afla in serviciul de control si supraveghere trafic a constatat si filmat cu aparatura video din dotare abaterea savarsita de petent.
A mai invederat ca procesul verbal cuprinde mentiunile prevazute de legiuitor, fiind respectate cerintele imperative, nefiind incalcata nicio norma care sa duca la anularea acestuia. Procesul verbal este lizibil, fiind mentionate actul normativ, incadrarea juridica, mentiunile suplimentare pe care le solicita tipizatul.
In drept, intimatul a invocat dispozitiile art.205-208 C.proc.civ.
In dovedire, intimatul a depus la dosar, în copie, urmatoarele inscrisuri: istoric al abaterilor rutiere savarsite de contravenient (fila 22) si inregistrarea video (plic fila 25).
La termenul din 24.01.2014 instanța a încuviințat în cauză proba cu înscrisuri si proba video, pentru ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/28.09.2010 (fila 11) încheiat de un agent constatator din cadrul instituției intimate INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., petentul F. D. a fost sancționat cu 4 puncte amenda în cuantum de 320 de lei, cu același prilej agentul constatator luand și măsura reținerii permisului de conducere, în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
Petentul a fost sancționat pentru nerespectarea disp. art. 120 alin.1. lit. i) din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, HG nt. 1391/2006, în temeiul art.100 alin.3 lit.e din OG nr.195/2002, reținându-se că, la data de 28.09.2013,orele 15:11, locul DN10 Satuc, km16+100 m, a fost inregistrat si filmat de instalatia radar ROM 383 montat pe auto MAI_ in timp ce conducea pe DN10 loc Satuc autoturismul marca Ford cu nr de inmatriculare_ din directia Brasov catre Buzau si a depasit in zona de actiune a marcajului de linie continua simpla autoturismele cu nr._ ,_ si_ .
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în prezenta petentului, fiind semnat de catre acesta, cu obiectiuni.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data inmanarii procesului-verbal de constatare a contravenției.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat. Procesul-verbal de contraventie conține mențiunile privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, descrierea faptei savarsite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Procesul verbal este lizibil, toate mentiunile putand fi citite, existand mentiunea ca fapta savarsita este prevazuta de art. 120 alin.1 lit.i) din HG nr.1391/2006 si sanctionata de art.100 alin.3 lit.e din OUG nr. 195/2002, astfel incat criticile legale de gresita incadrare a faptei nu pot fi primite.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:
Astfel, din analiza inregistrarii video depusa la dosar de intimat (plic fila 25), reiese cu claritate că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ condus de petent a efectuat manevra de depasire a trei autoturisme, incalcand astfel linia continua simpla. Imaginile surprinse de camera aflata pe autospeciala politiei infirma sustinerile petentului din plangere in sensul ca drumul a fost aglomerat de vehicule cu tractiune animala si ca doua dintre masinile din fata sa au semnalizat dreapta. Din inregistrarea video nu se observa niciun vehicul cu tractiune animala si niciuna dintre cele trei masini pe care le-a depasit petentul nu a semnalizat intentia de a vira la dreapta.
Instanta retine ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională constituie un act administrativ și ca orice act administrativ este învestit cu prezumția de legalitate, ce presupune că actul este emis cu respectarea dispozițiilor consacrate pentru validitatea sa, prezumția de autenticitate, ce presupune că actul emană de la autoritatea menționată în cuprinsul său și prezumția de veridicitate, în temeiul căreia se consideră că aspectele menționate în cuprinsul său corespund realității constatate de agentul instrumentator.
Deși prezumția de adevăr de care se bucură un astfel de proces-verbal, în virtutea calității sale de act administrativ, este una relativă și nu una absolută (care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție), acesta are o anumită forță probantă dată de faptul constatării faptei de un organ al statului investit cu autoritate publica.
Pentru a proteja persoanele de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii), această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poate să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator (cauza A. împotriva României).
Prin urmare, toate constatările făcute de către agentul constatator inserate în procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de dovadă admisibil din punct de vedere legal, inclusiv alte prezumții, chiar de ordin judiciar, dacă aceste prezumții se încadrează în anumite limite rezonabile (cauza I. P. c. României - prezumțiile de drept nu sunt interzise de Convenție, sarcina instanțelor interne fiind de a asigura o proporționalitate între acestea și prezumția de nevinovăție), iar cel care pretinde că situația de fapt reținută în actul constatator nu corespunde realității, trebuie să dovedească aceasta.
In speta, prezumția de legalitate a actului atacat nefiind răsturnată - instanța constată că rămâne în ființă prezumția de veridicitate a situației de fapt reținută în cuprinsul actului, apreciind că în mod întemeiat a reținut agentul constatator săvârșirea faptei contravenționale constând în nerespectarea regulilor privind depasirea.
Art. 34 din OG nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște și asupra sancțiunii aplicate.
Privitor la sancțiunile aplicate, instanța noteaza că, potrivit dispozițiilor art. 120 lit.i din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 se interzice depasirea vehiculelor cand pentru efectuarea manevrei se incalca marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circula, chiar si partial, pe sensul opus, ori se incalca marcajul care delimiteaza spatiul de interzicere.
Potrivit art. 100 alin.3 lit.e din OUG 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4-5 puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nerespectarea regulilor privind depasirea.
Potrivit dispozițiilor art.98 alin.1 din OUG nr.195/2002, amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate, iar potrivit dispozițiilor alin.2 din același act normativ, un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Cum din analiza materialului probator administrat in cauza rezultă că petentul, care in localitatea Satuc a efectuat manevra de depasire in zona marcajului continuu instanta retine ca fapta a fost corect încadrată din punct de vedere juridic, iar sanctiunea aplicata respecta limitele prevazute de lege pentru fapta comisa.
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța observă că, în speță, petentului i s-a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege pentru nerespectarea regulilor privind depasirea.
Instanța consideră că fapta petentului, nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare, ci este consecința unei lipse vădite de interes a acestuia față de siguranța traficului și denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism, cât și pe ceilalți participanți la trafic.
Instanța apreciaza că acest gen de fapte necesită o sancționare adecvată, în vederea realizării scopului educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale, in conditiile in care prezintă un grad de pericol social destul de ridicat, fiind susceptibile de urmări grave și ireparabile, precum pierderea vieții participanților la trafic sau vătămarea integrității lor corporale.
Analizand circumstanțele personale ale contravenientului în aprecierea pericolului social al faptei comise, instanta are in vedere atitudinea nesincera a acestuia care a incercat sa acrediteze ideea ca manevra de depasire a fost justificata avand in vedere intentia autoturismelor din fata sa de a vira la dreapta, imprejurare care insa este infirmata de imaginile surprinse de camera video instalata pe autospeciala politiei.
În ceea ce privește sancțiunea complementară a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pe o perioada de 30 zile, cu toate că potrivit art. 100 alin.3 din OUG nr.195/2002 aceasta intervine de drept odată cu săvârșirea faptei de către petent, instanța, față de dispozițiile art. 34 din OG nr. 2/2001 prin care se arată că instanța hotărăște și asupra sancțiunii, fără a se face vreo distincție între sancțiunile principale și sancțiunile complementare așa cum sunt descrise în art. 5 din același act normativ, apreciază că și sancțiunile complementare trebuie supuse controlului judecătoresc.
În prezenta cauză, instanța apreciază că aplicarea sancțiunii complementare se impune, având în vedere circumstantele săvârșirii faptei de către petent, acesta nesocotind regulile privind depasirea. De asemenea, instanta va avea in vedere si atitudinea petentului care nu a recunoscut săvârsirea faptei, asa cum s-a retinut mai sus, precum si gradul de pericol social ridicat al faptei.
Având în vedere cele menționate, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr.2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
Pentru toate aceste considerente, instanța, în temeiul art. 34 din OG nr.2/2001, va respinge plângerea formulată de petent, ca fiind neîntemeiată si va mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/28.09.2010, ca fiind temeinic si legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul F. D., cu domiciliul în mun. B., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., cu sediul în Buzau, .-10, jud. Buzau, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal . nr._/28.09.2010 ca legal și temeinic.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. C. R. L. E. D.
Red. L.C.R
4 ex. /25.02.2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 16/2014.... | Încuviinţare executare silită. Hotărâre din 18-08-2014,... → |
|---|
