Plângere contravenţională. Sentința nr. 21/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 21/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 21-11-2014 în dosarul nr. 16668/200/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 21.11.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. F.
GREFIER: E. L. D.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională promovată de petentul P. C., cu domiciliul în mun. Iași, cu dom. ales la cab. av. C. M. B., ., J. Iași, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE B., cu sediul în mun. B., .-10, jud. B., împotriva procesului verbal . nr._/20.03.2014.
La apelul nominal făcut in ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura este legal îndeplinită, cauza este legal timbrată și se află la al treilea termen de judecată după ce a dosarul a fost declinat de la Judecătoria Iași, la dosar s-au depus relațiile solicitate de la Primăria Movila-Banului, după care:
Instanța procedează la lăsarea cauzei la a doua strigare, potrivit dispozițiilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de Ordine Internă, întrucât nu s-a prezentat nimeni.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura este legal îndeplinită, cauza este legal timbrată și se află la al treilea termen de judecată după ce a dosarul a fost declinat de la Judecătoria Iași, la dosar s-au depus relațiile solicitate de la Primăria Movila-Banului, după care:
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 394 C.pr.civ, instanța declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 27.03.2014, sub nr._/245/2014, petentul P. C. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/20.03.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 20.03.2014, a fost sancționat întrucât ar fi depășit viteza legală pe acea porțiune de drum cu peste 60 km/h. Viteza reținută în sarcina sa a fost de 110 km/h, iar petentul arată că aceasta este nelegală, întrucât nu se afla în localitate, ci în afara acesteia.
În continuarea, acesta invocă jurisprudența CEDO și garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție.
Petentul invocă nulitatea absolută a procesului verbal arătând instanței că nu există identitate între persoana care a constata fapta contravențională și cea care i-a întocmit procesul verbal de contravenție.
Astfel, arată acesta agentul care a înregistrat presupusa contravenție este singurul care îndeplinește cumulativ exigențele de formă și fond prevăzute de lege pentru a-i putea aplica sancțiunea.
De asemenea, petentul a învederat instanței că nu a fost respectată forma procesului verbal, nefiind întocmit conform modelului anexă nr. 1D.
Petentul mai arată că procesul verbal este lovit de nulitate întrucât nu conține numele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator ci le conține pe ale agentului care a redactat actul.
În drept au fost indicate dispozițiile art. 181-182 din HG nr. 1391/2006, art. 15 alin. 2, art. 16, art. 17 din OG 2/2001, art. 1.4.2 din NML 021-05/2005 și ale OUG 195/2002.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu un martor și a depus la dosarul cauzei, în copie, procesul-verbal de constatare a contravenției contestat.
Plângerea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei conform art. 19 din O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.(fila 8)
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca fiind neîntemeiată, menținerea procesului-verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal.
Prin întâmpinare acesta a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Judecătoriei Iași, solicitând declinarea competenței în favoarea Judecătoriei B..
În fapt, intimatul a arătat că la data de 20.03.2014, ora 18.25, petentul a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_ pe DN2E85, în localitatea Cioranca, fiind înregistrat de aparatul radar cu viteza de 110 km/h.
Arată intimatul că aparatul radar ROM 492, montat pe auto MAI_ este verificat metrologic și declarat corespunzător.
Ulterior petentul a fost oprit în trafic, iar în urma verificării documentelor i s-a adus la cunoștință viteza cu care a circulat, precum și normele legale încălcate și i s-a întocmit procesul verbal de contravenție pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 121 alin. 1 din ROUG 195/2002.
Intimatul învederează că instalația de supraveghere montată pe autospecializata MAI_ este verificată și omologată metrologic, astfel că nu se poate spune că viteza este nereală
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art. 205-208 C.pr.civ.
Intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și CD. În acest sens, a depus la dosarul cauzei, în copie, cazier auto petent și CD, atestat operator radar și buletin verificare metrologică.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a invocat decăderea intimatei din dreptul de a propune probe ca urmare a faptului că aceasta nu le-a depus la dosarul cauzei în termenul legal.
Totodată acesta a învederat instanței că în cadrul localităților sunt și porțiuni unde limita de viteză este mai mare de 50 km/h, solicitând a se face adresă la administratorul drumului pentru a comunica relații cu privire la limita de viteză pe acel sector de drum.
Acesta a arătat că nu solicită alte probe în afară de adresa menționată anterior.
Prin sentința civilă nr. 8130/06.06.2014 pronunțată în dosarul nr._/245/2014 a Judecătoriei Iași a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
Astfel, la data de 05.08.2014 pe rolul Judecătoriei B. a fost înregistrat dosarul nr._ .
La termenul de judecată din data de 26.09.2014, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și pentru intimată proba cu înscrisuri, cu CD, atestat operator radar și buletin de verificare metrologică a aparatului radar, a respins proba testimonială ca neutilă cauzei și a dispus emiterea unei adrese pentru a se comunica viteza maximă admisă pe raza localității Cioranca.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie . nr._/20.03.2014, s-a retinut ca la data de 20.03.2014, orele 18.25 în loc. Cioranca, numitul P. C. a condus autoturismul marca Toyota cu nr._, pe DN2E85 în localitatea Cioranca, direcția B. - Urziceni, fiind inregistrat de aparatul radar . 492, aflat în mișcare cu viteza de 110 km/h, depășind viteza maximă admisă cu 60 km/h.
S-a retinut încălcarea art.102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 Rep., contravenientul fiind sanctionat cu amenda contraventionala în cuantum de 765 lei, echivalentul a 9 puncte-amenda.
Totodată, prin același proces verbal s-a dispus reținerea permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.
Contravenientul a semnat procesul verbal de contraventie, consemnandu-se la rubrica obiecțiuni: “Nu am obiecțiuni, dar cred că nu am săvârșit această faptă”.
Conform art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002, conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță, iar potrivit art. 49 alin. (1) din același act normativ, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h, iar alin. (4) prevede că limitele maxime de viteză în afara localităților sunt: a) pe autostrăzi - 130 km/h, b) pe drumurile expres sau pe cele naționale europene (E) - 100 km/h, iar c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.
În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 195/2002, se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a depășirii cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Față de data formulării plângerii și data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța constată că plângerea contravențională este formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, putându-se trece la soluționarea pe fond a cauzei.
In ceea ce priveste legalitatea procesului verbal de contraventie, instanța constată că acesta cuprinde mențiunile obligatorii referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, mențiuni prevăzute sub sancțiunea nulității (exprese, absolute) de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
În ceea ce privește susținerile petentului cu privire la nulitatea procesului verbal ca urmare a faptului că agentul care a constatat efectiv contravenția nu este același cu cel menționat în procesul verbal de contravenție, și care conform legii trebuia să constate personal fapta, instanța reține că această susținere a petentului este neîntemeiată și o respinge ca atare pentru următoarele motive:
În primul rând, procesul-verbal de contravenție a fost întocmit și semnat de către Agent șef principal N. D. care deține atestat operator ,,Autovision” (anexat la fila 14), care îi permite operarea cinemometrului.
În al doilea rând, constatarea săvârșirii contravențiilor la regimul circulației pe drumurile publice și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare poate fi făcută de agenții din cadrul poliției rutiere, dar și prin mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, așa cum prevede expres art. 109 din OUG 195/2002. Practic în această din urmă situație, constatarea datelor se realizează prin aceste aparate și mijloace tehnice, operatorul radar fiind cel care doar asigură manipularea lor continuă. În niciun caz nu se poate considera că este obligatoriu ca acest operator să fie și cel care trebuie să procedeze la consemnarea procesului-verbal, care poate fi făcută, pe baza celor înregistrate de aparatele radar, de către un alt agent de poliție.
În ceea ce privește susținerea petentului că procesul-verbal nu îmbracă forma modelului 1D prevăzută la art. 181 din R.A. al OUG nr. 195/2002, instanța o apreciază ca neîntemeiată întrucât neîndeplinirea condiției de formă – neîncheierea procesului-verbal în tipizatul prevăzut de anexa 1D din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 – nu este o nulitate absolută, nefiind expres prevăzută în art. 17 din OG nr. 2/2001. Chiar și în situația în care ar fi fost necesar să se respecte tipizatul din anexa 1D, nerespectarea cerințelor de formă ale înscrisului ( procesului-verbal) nu poate fi interpretată decât ca fiind cel mult o nulitate relativă, situație în care se poate dispune anularea numai dacă prin lipsa cerinței legale s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului constatator.
In ceea ce priveste temeinicia procesului verbal contestat, din materialul probator administrat in cauza, instanta retine ca petentul nu a reusit sa rastoarne prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului verbal de contraventie.
Din înregistrarea video depusă la dosar pe suport CD, instanța reține că autoturismul Toyota cu număr de înmatriculare_, circula în loc. Cioranca, cu viteza de 110 km/h, la data de 20.03.2014, orele 18.25, viteză ce a fost înregistrată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Astfel, aparatul radar . 492 este verificat metrologic la data de 28.03.2013 și are valabilitatea un an, așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică a acestuia (fila 14 – pe CD).
Totodată, agentul care a constatat săvârșirea contravenției cu ajutorul aparatului radar este Agent șef principal N. D., care deține atestat de operator radar, așa cum rezultă din documentele depuse la dosar de către intimată (conținute pe CD-ul aflat la dosar la fila 14).
In ceea ce privește incidenta în prezenta cauza a prezumției de nevinovație, instanța reține că, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele H. și alții c. României și N. G. c. României, în materia contravențiilor prevăzute și sancționate de legislația rutieră, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției.
Cu toate acestea, odată stabilită aplicabilitatea art. 6 în cauza concretă, instanța de judecată trebuie să acorde petenților în mod efectiv posibilitatea de a propune probe prin care să aducă dovada contrară celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare, în cadrul unei proceduri contradictorii. În speță, petentul a avut posibilitatea de a-și proba susținerile și de a-și formula apărările, acestuia fiindu-i comunicată întâmpinarea depusă de intimat, precum și CD-ul care conține înregistrarea video a abaterii, buletin de verificare metrologică a aparatului radar și atestatul de operator radar al agentului constatator.
În ceea ce privește susținerile petentului cu privire la inexistența faptei ca urmare a faptului că nu se afla în localitate instanța urmează a o respinge ca neîntemeiată având în vedere că din cuprinsul procesului verbal de contravenție care se coroborează cu înregistrarea video a abaterii rezultă că petentul se afla pe raza localității. Astfel, în înregistrarea video depusă la dosar la fila 14 se pot observa gardurile caselor în momentul în care petentul a fost înregistrat cu viteza de 110 km/h.
În ceea ce privește susținerea petentului cu privire la faptul că în anumite localități limita de viteză este mai mare de 50 km/h, acesta fiind și cazul localității unde a fost înregistrat de aparatul radar, instanța urmează să o respingă ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Din conținutul procesului verbal de contravenție rezultă că petentul a fost surprins circulând cu viteza de 110 km/h pe raza localității Cioranca. Din adresa trimisă de Primăria comunei Movila Banului, la solicitarea instanței de judecată, reiese că limita de viteză maximă admisă pe raza localității Cioranca este de 50 km/h, astfel că rezultă dincolo de orice dubiu că cele reținute în procesul verbal de contravenție corespund adevărului în sensul că petentul a depășit viteza maximă admisă pe acel sector de drum cu 60 km/h.
Intrucât petentul nu a adus probe pertinente in sustinerea plangerii, instanta nu poate retine o alta situatie decat cea mentionata de agentul constatator în procesul verbal de contraventie, doar pe baza afirmatiilor petentului, astfel încat plangerea este apreciată ca neintemeiata, în ceea ce priveste savarsirea acestei contraventii.
Având în vedere împrejurarile savarsirii faptei - locul si momentul savarsirii acesteia, gradul de pericol social al faptei savarsite, instanța apreciază că sanctiunea contraventională aplicată petentului a fost corect individualizată, respectiv amenda - în limitele sanctiunii prevazute de art.102 alin.1 și 3 din O.U.G. nr.195/2002 rep., petentului fiindu-i aplicată amenda minimă în cuantum de 9 puncte amendă și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce.
De asemenea, instanța apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei, dar și ținând cont de faptul că petentul a mai fost sancționat contravențional pentru depășirea vitezei legale (filele 15-17).
Cu privire la măsura tehnico administrativă de reținere a permisului în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, instanța reține că măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce se aplică automat, conform dispozitiilor art.102 alin.3 coroborat cu art. 97 alin. 1 lit.a și alin. 2 și art. 111 alin. 1 lit c din O.U.G. 195/2002.
Pentru aceste motive, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de către petent împotriva procesului verbal de contraventie întocmit de intimat și să mențină procesul verbal de contraventie contestat și măsurile dispuse prin acesta.
În temeiul art. 453 C.pr.civ și a dreptului de dispoziție a părților prevăzut de art. 9 C.pr.civ., instanța urmează să ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plangerea contraventionala formulată de petentul P. C., cu domiciliul în mun. Iași și cu domiciliul ales la C.. av. C. M. B., ., J. Iași, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE B., cu sediul în mun. B., .-10, jud. B., împotriva procesului verbal . nr._/20.03.2014, ca neintemeiată.
Mentine procesul verbal contestat si masurile dispuse prin acesta.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecatoria B..
Pronuntata în sedinta publica, azi, 21.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F. I. E. L. D.
Red. F.I.
Tehnored. D.E.L
4 ex./08.12.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 21/2014.... | Fond funciar. Sentința nr. 24/2014. Judecătoria BUZĂU → |
|---|
