Plângere contravenţională. Sentința nr. 28/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 28-11-2014 în dosarul nr. 18072/200/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 28 Noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E.-C. V.
GREFIER: S. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta ., cu sediul în Rm. Sărat, ., jud. B. și pe intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., sect. 5, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petenta . prin reprezentantul său – avocat M. C. și intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin consilier juridic V. R..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că acțiunea se află la primul termen de judecată după ce a fost parcursă procedura prealabilă, s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței, la data de 27.10.2014 întâmpinarea formulată de intimată comunicată petentei la aceeași dată, după care:
Reprezentanții părților depun la dosar împuternicirile de reprezentare.
Instanța pune în discuția părților întâmpinarea formulată de ANAF București.
Petenta prin reprezentantul său învederează că ANAF este organul constatator.
Instanța având în vedere precizarea petentului, dispune rectificarea citativului, precum și a aplicației Ecris a instanței, în sensul că intimata din prezenta cauză este ANAF București.
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.131 alin.1 din Noul Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere, în temeiul art. 126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art. 3 și 4 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material, în temeiul art. 94 din Noul Cod procedură civilă raportat la art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 și teritorial în temeiul acelorași prevederi legale.
În temeiul dispozițiilor art. 238 Cod procedură civilă instanța, pune în discuția părților estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului. Acordă cuvântul pe acest aspect.
Petenta prin apărătorul ales având cuvântul apreciază că procesul va dura 3 luni de zile.
Intimata prin reprezentantul său, având cuvântul apreciază că procesul va dura 3 luni de zile.
Instanța în temeiul dispozițiilor art. 238 Cod procedură civilă estimează că durata necesară pentru cercetarea procesului este de maxim 3 luni, având în vedere complexitatea cauzei, cercetările ce trebuiesc întreprinse în cauza potrivit dispozițiilor legale, precum și numărul mare de dosare aflate pe rol la acest complet de judecata.
La interpelarea instanței, părțile prezente învederează că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pe cererea de probatorii.
Petenta prin reprezentantul său, având cuvântul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Intimata prin reprezentantul său, având cuvântul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Deliberând asupra probelor solicitate, în temeiul dispozițiilor art. 255 Cod de procedură civilă, apreciind că acestea sunt admisibile și utile pentru soluționarea cauzei, încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosar și apreciind cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petenta . prin reprezentantul său – avocat M. C., având cuvântul solicită ca instanța să aibă în vedere că petenta a fost sancționată în temeiul dispozițiilor art. 10 din OG 2/2001, iar sancțiunea a fost aplicată în baza dispozițiilor art. 16. Mai arată că potrivit dispozițiilor art. 19 din OG 2/2001 procesul verbal trebuia semnat de agentul constatator și de contravenient, în cazul de față fiind semnat de vânzătorul de la punctul de lucru, acesta fiind motiv de nelegalitate. Cu privire la temeinicia procesului verbal, învederează că lipsește atât elementul obiectiv, cât și elementul subiectiv și în acest caz nu se poate reține nici fapta și nici vinovăția, din bonul fiscal rezultă acest lucru. Mai arată că intimata a spus că nu a fost indicată cantitatea livrată, iar din bon rezultă că a fost consemnată, este indicat produsul, respectiv brânză, nu și ce tip de brânză, însă există un cod pe bon care arată ce fel de tip de brânză. Solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată.
Intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin consilier juridic V. R., având cuvântul pe fond, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată, motivele fiind pe larg consemnate în întâmpinarea formulată, cu mențiunea că procesul verbal conține toate elementele prevăzute de lege. Cu privire la fapte, apreciază că plângerea nu este întemeiată, iar cu privire la sancțiune, aceasta este proporțională cu gradul de pericol social.
INSTANȚA:
Deliberand asupra cauzei civile, constata urmatoarele:
Prin plangerea inregistrata sub nr._ /27.08.2014 pe rolul acestei instante, petenta S.C. M. A. S.R.L. a solicitat in contradictoriu cu intimata ANAF-DIRECTIA REGIONALA 2 CONSTANTA anularea procesului-verbal . nr._/13.08.2014.
A solicitat ca instanta sa verifice legalitatea procesului-verbal sub aspectul respectarii dispozitiilor art. 16 si 17 din OG nr. 2/2001 si temeinicia procesului-verbal, cu recunoasterea garantiilor art. 6 CEDO.
A apreciat ca procesul-verbal nu poate face prin el insusi dovada existentei faptei, a autorului acesteia si a vinovatiei, fiind doar actul prin care o persoana este acuzata de savarsirea unei contraventii, iar, avand in vedere ca petenta beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, sarcina probei incumba intimatei.
A invocat nulitatea procesului-verbal generata de nerespectarea dispozitiilor art. 16 pct. 6 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal necuprinzand datele de identificare ale petentei si nici ale reperzentantului legal al acesteia.
A mai apreciat ca faptei retinute ii lipseste atat elementul subiectiv, cat si cel obiectiv, invederand ca bonul fiscal cuprinde toate datele prevazute de lege.
A aratat ca produsele (magazinul fiind unul de lactate si branzeturi) sunt introduse pe casa de marcat conform unor coduri, acestea fiind cele care identifica produsul.
Plangerea a fost legal timbrata cu taxa de timbru in cuantum de 20 de lei (fila 7).
A anexat plangerii urmatoarele inscrisuri, in copii certificate: carte de identitate, proces-verbal, bon fiscal, certificat de inregistrare, certificat constatator ORC.
Intimata a formulat la data de 27.10.2014 intampinare (fila 18) prin care a solicitat respingerea plangerii.
In motivare a aratat ca Directia generala antifrauda fiscala nu are personalitate juridica, astfel incat in judecata trebuie sa stea AGENTIA N. DE ADMINISTRARE FISCALA.
A mai aratat ca procesul-verbal cuprinde toate mentiunile prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 17 din OG nr. 2/2001.
A invederat ca scopul mentionarii denumirii produsului pe bonul fiscal este acela al descurajarii fenomenului de evaziune fiscala prin posibilitatea compararii ulterioare a intrarilor si iesirilor de marfa ca urmare a individualizarii complete a bunurilor, atat in documentele de intrare, cat si in cele de intrare in gestiune.
A precizat ca pe bonurile fiscae era mentionata denumirea generica a produselor si nu era inregistrata cantitatea reala a produselor.
A aratat in continuare ca in efectuarea controlului de specialitate, organele fiscale compara stocul faptic al marfurilor dintr-o gestiune cu stocul scriptic inregistrat in contabilitate, iar pentru determinarea scopului scriptic, se iau in considerare aprovizionarile cu marfuri scriptice care se realizeaza fie prin facturi, fie prin bonuri fiscale. Astfel, emiterea bonului fiscal cu denumirea generica impiedica organul fiscal sa determine ce bunuri au fost livrate dintr-o gestiune pentru a determina plusurile de marfa sau lipsurile de marfa dintr-o gestiune, iar in situatia in care stocul faptic este mai mic decat stocul scriptic, se probeaza faptul ca din gestiune au iesit marfuri pentru care nu s-au emis documente fiscale.
A apreciat, prin prisma faptului ca activitatea societatii are caracter permanent, nerespectarea dispozitiilor OUG nr. 28/1999 se datoreaza in exclusivitate faptului de a nu inregistra in memoria aparatului de marcat electronic fiscal a tuturor denumirilor specifice ale marfurilor vandute prin punctul de lucru, conduita neconforma cu prevederile legale.
A apreciat ca sanctiunea aplicata este proportionala cu gradul de pericol social al faptei, inlocuirea amenzii cu avertismentul nefiind de natura sa realizeze scopul preventiv si represiv al sanctiunii.
In drept a invocat dispozitiile art. 205-208 C.p.c.
In dovedire a inteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri.
Petentul nu a formulat raspuns la intampinare.
Instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/13.08.2014 petentei i-a fost aplicata sanctiunea amenzii contraventionale in cuantum de 4000 de lei in temeiul art. 11 alin. 1 lit. a din OUG nr. 28/1999, retinandu-se ca in urma unui control operativ si inopinat efectuat la punctul de lucru al petentei din Piata Centrala a mun. Buzau, s-a constatat ca bonurile fiscale emise de AMEF din dotarea punctului de lucru cu . nu contin in toate situatiile denumirea exacta a bunului livrat si nici cantitatea livrata catre populatie, incalcandu-se astfel provederile OUG nr. 28/1999.
Procesul-verbal poate atrage raspunderea contraventionala in conditiile in care este legal si temeinic intocmit.
In ceea ce priveste legalitatea, instanta observa ca procesul-verbal a fost incheiat cu respectarea prescriptiilor art. 16 si 17 din OG nr. 2/2001.
Astfel, potrivit art. 16 alin. 6 din OG nr. 2/2001 procesul-verbal trebuie sa contina, in cazul persoanelor juridice, mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă, art. 17 santionand cu nulitatea lipsa denumirii si a sediului persoanei juridice.
Din analiza procesului-verbal, instanta constata ca agentul constatator a mentionat atat denumirea, cat si sediul persoanei juridice petente.
Lipsa celorlalte mentiuni prevazute de art. 16 alin. 6 din OG nr. 2/2001, precum si a martorului asistent nu poate atrage decat nulitatea relativa a procesului-verbal, conditionata de existenta unei vatamari, care insa nu a fost invocata si dovedita in cauza.
In ceea ce priveste temeinicia, instanta constata ca apararile petentei au vizat recunoasterea garantiilor procesuale prevazute de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Admitand ca aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale pentru savarsirea faptei de a circula fara rovinieta valabila se circumscrie sferei „acuzatiilor in materie penala“ (fiind avute in vedere caracterul general al normei, precum si scopul pur punitiv al sanctiunii), garantiile procesuale prevazute de art. 6 CEDO au fost respectate la analiza plangerii formulate.
Instanta observa ca, potrivit jurisprudentei Curtii, prezumtia de nevinovatie nu are un caracter absolut, in consecinta nici sarcina probei nu poate reveni, in mod exclusiv, organului din care face parte agentul constatator. Potrivit jurisprudentei Curtii (a se vedea cauza I. P. c. Romaniei) Conventia impune existenta unei proportii intre prezumtiile de fapt si de drept din sistemul judiciar al statului membru si prezumtia de nevinovatie, cu respectarea dreptului la aparare, drept respectat prin administrarea tuturor probelor solicitate de parte si prin analiza tuturor motivelor de fapt si de drept invocate prin plangerea formulata.
Potrivit art. 4 alin. 1 din OUG nr. 28/1999: „Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie să cuprindă cel puțin: denumirea și codul fiscal ale agentului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul și . ale aparatului; numărul de ordine; data și ora emiterii; denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat; prețul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operațiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă; valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată; valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă; valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum și valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul.”
Astfel, bonul fiscal trebuie sa contina, in mod obligatoriu, printre altele si denumirea fiecarui bun vandut, precum si cantitatea.
Aceasta obligatie subzista in sarcina societatii pentru fiecare dintre bonurile fiscale emise.
Desi petenta a depus la dosarul cauzei un bon fiscal care cuprinde aceste mentiuni (fila 11), intimata a depus in dovedire alte doua bonuri fiscale emise in aceeasi zi, respectiv bonul fiscal nr. 0001/13.08.2014 (fila 37), in care apare doar denumirea generica a produsului: „telemea semisarata”, fara a fi indicata cantitatea si bonul fiscal nr._/13.08.2014 (fila 38) in care este mentionata doar denumirea generica a produsului: „telemea maturata”.
Petenta s-a aparat afirmand ca produsele sunt introduse pe casa de marcat in baza unor coduri.
Instanta observa ca potrivit art. 1 din ordonanta, operatorii economici au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, una dintre functiile acestora constand in asigurarea continuității funcționării și înregistrării datelor, coerenței structurii de date și a documentelor emise.
Astfel, operatorii economici au obligatia detinerii unor aparate de marcat care sa fie apte sa inregistreze si sa redea toate aceste date, inclusiv pe cele ce trebuie in mod obligatoriu continute de bonurile fiscale emise.
In consecinta, nu se poate retine netemeinicia procesului-verbal sub acest aspect.
In ceea ce priveste sanctiunea aplicata, instanta observa ca aceasta a fost aplicata in limita maxima speciala prevazuta de lege.
Instanta apreciaza, prin raportare la finalitatea urmarita prin edictarea normei, aceea a protejarii statului prin prevenirea evaziunii fiscale, ca o sanctiune in acest cuantum este proportionala cu gradul de pericol social al faptei si isi atinge atat scopul represiv, cat si pe cel educativ de responsabilizare a operatorului economic in ceea ce priveste importanta interesului general, care ar trebui sa prevaleze celui individual, atunci cand nu aduce in mod nejustificat si arbitrar atingere acestuia.
In consecinta, plangerea ca fi respinsa ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plangerea privind pe petenta ., cu sediul în Rm. Sărat, ., jud. B. și pe intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., sect. 5, ca neintemeiata.
Cu apel la Tribunalul Buzau în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Noiembrie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E.-C. VLADSIMONA N.
RED.ECV.
TEHNORED. ECV și NS.
4 EX./05.01.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 15/2014.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 09/2014.... → |
|---|
