Plângere contravenţională. Sentința nr. 6723/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6723/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 11-04-2014 în dosarul nr. 1303/200/2013
Dosar nr._ /2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECTIA CIVILĂ
Sentința civilă nr.6723
Ședința publică de la 11.04.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. I.
GREFIER: C. Z.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe petentul C. P., cu domiciliul în B., cartier D., ..14, jud B., și pe intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, ..401A, sector 6, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petentul, lipsă fiind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cererea se află la primul termen de judecată, fiind scutită de taxa de timbru, prin serviciul registratură intimata a depus la dosar întâmpinare, planșa foto, dovada comunicării procesului verbal către petentă, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.159 ind 1 alin. 4 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004; material, în temeiul art.1 pct. 2 C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial, în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.
Se identifică petentul cu CI . nr_.
Se comunică petentului întâmpinarea formulată de către intimată.
Petentul nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Instanța acordă cuvântul pe probe.
În probațiune, petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosarul cauzei.
Instanța, deliberând asupra pertinenței, concludenței și utilității probelor, în conformitate cu dispozițiile art.167 C.proc.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreascã și, în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.proc.civ, și acordă cuvântul pe fond.
Petentul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată în sensul anulării în totalitate procesului verbal și a măsurilor dispuse prin acesta .
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /2012 petentul a formulat, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție R11 nr._.
În fapt, petentul a arătat în esență că a fost sancționată contravențional întrucât la data reținută în procesul verbal, a circulat la data de 10.06.2011, cu autoturismul cu nr de înmatriculare_, pe DN 2- km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, fără a deține rovinietă valabilă.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.
În susținerea cererii, în conformitate cu dispozițiile art. 112 C.proc.civ, petentul a anexat, în copii certificate, înscrisurile cu care înțelege să-și dovedească pretențiile.
Plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru, potrivit art. 36 din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997 și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
În conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.proc.civ., petentul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Intimata, legal citatã,, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri .
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 05.12.2011 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN, procesul verbal de contravenție . nr._, prin care s-a reținut săvârșirea de către petent a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în faptul cã, la data de 10.06.2011, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului, a circulat pe DN 2- km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, fără a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, în temeiul art.8 alin.(2) și art.8 alin.(3) din OG nr.15/2002, s-a aplicat petentului sancțiunea amenzii în cuantum de 250,00 lei și a fost obligat la plata tarifului de despãgubire în valoare de 28,00 EURO.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Instanța constată că plângerea a fost transmisã prin poștã de cãtre petent la data de 24.01.2013, iar procesul-verbal de constatare a contravenției, a fost comunicat prin afișare la data de 23.12.2011 (fila..25). Având în vedere Decizia nr.10 din 10.06.2013, prin careInalta Curte de Casație și Justiție a stabilit cã, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, iar intimata din cauza de fațã, a procedat la comunicarea procesului-verbal prin afișare, fãrã a fi fãcut vreo dovadã în sensul cã nu ar fi reușit sã comunice petentului prin poștã procesul-verbal, instanța constatã cã cerința comunicãrii procesului-verbal nu a fost îndeplinitã și, în consecințã, apreciazã cã plângerea a fost formulatã de petent în termen legal.
Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității procesului verbal, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care pot fi invocate de instanță din oficiu, iar petentul nu a invocat niciunul din motivele de nulitate prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, procesul- verbal conținând mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia, fiind generat și tipărit în mod automat cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR, având asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice.
In ceea ce privește încadrarea juridicã datã faptei, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români”, termenul de utilizator fiind definit la art. 1 alin.1 lit. b) din același act normativ, respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.”
În privința temeiniciei procesului -verbal de contravenție, petentul solicitã anularea acestuia, susținând cã, deși este proprietarul autoturismului în cauzã, prin contractul de comodat l-a predat numitului L. N., la data de 09.10.2010, astfel încât nu se face vinovat de sãvârșirea pretinsei contravenții.
Instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, făcând dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
In scopul respectării dreptului petentului la un proces echitabil, instanța a încuviințat și administrat probele propuse de acesta, înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Cu toate acestea, din probele administrate nu a rezultat o situație de fapt diferită de cea consemnată în actul contestat, de natură să conducă la înlăturarea răspunderii contravenționale a petentului.
Astfel, camera video tip ANPR folositã de intimatã în vederea recunoașterii automate a numerelor de înmatriculare, a înregistrat prezența autoturismului_, pe DN 2- km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, în data de 10.06.2011 orele 12:18, așa cum rezultã din imaginea foto detaliu depusã la dosarul cauzei (fila 18,19), fãrã a deține rovinietã valabilã.
Instanța reține cã apãrãrile formulate de petent vizeazã faptul cã la data înregistrãrii pretinsei contravenții, autoturismul nu se mai afla în posesia acestuia, fiind predat comodatarului L. N., în urma încheierii contractului de comodat, pentru perioada 09.10._11.
Instanța constatã cã înscrisul depus de petent la dosarul cauzei (fila 8), în dovedirea contractului de comodat încheiat, este un înscris sub semnãturã privatã, fãrã datã certã dobânditã prin una dintre modalitãțile prevãzute de disp.art.1182 C.civ. de la 1864, astfel încât data acestuia nu face credințã fațã de terți, persoane care nu au participat la încheierea actului, sancțiunea care intervine în acest caz constând în inopozabilitatea actului juridic fațã decei din urmã. In consecință, actul juridic civil produce efecte între părți, dar este ineficace față de terți, deci petentul nu are posibilitatea să se prevaleze de drepturile izvorâte din acest act juridic față de intimatã.
Se constată, așadar, că materialul probatoriu administrat în cauză se coroborează cu mențiunile din procesul -verbal atacat, petentul nu a fãcut dovada existenței unei situații de fapt contrare celei reținute de organul constatator în sarcina sa, astfel încât forța probantă a procesului-verbal de contravenție nu a fost înlăturată.
De asemenea, instanța mai reține cã, potrivit disp.art.11 alin.(3) din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aprobate prin Ordinul 769/2010, „(3) În cazul utilizatorilor români, dacă se constată, prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute la alin. (2) lit. b), lipsa rovinietei valabile pentru vehiculul verificat, în baza datelor privind utilizatorul acestuia furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția regim permise de conducere și înmatriculare vehicule, personalul abilitat aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției.”
In consecințã, chiar dacã petentul ar fi încheiat contractul de comodat invocat, în condițiile în care nu mai avea calitatea de utilizator al autoturismului, trebuia sã fie mai diligent și sã efectueze demersurile necesare pentru a nu mai figura în evidențele Direcției regim permise de conducere și înmatriculare vehicule, cu aceastã calitate.
Fațã de aceste împrejurãri de fapt și de drept, instanța conchide că procesul verbal întocmit în cauză este legal și temeinic, petentul săvârșind contravenția reținută în sarcina sa, la data de 10.06.2011, autoturismul_ circulând pe rețeaua de drumuri naționale, fãrã a avea rovinietã valabilã, astfel încât sancționarea sa este temeinicã.
Cu privire la sancțiunea aplicatã, instanța reține cã, dispozițiile art.7 alin.3 din OG 2/2001, prevãd posibilitatea aplicãrii sancțiunii avertismentului și în situația în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede expres aceastã sancțiune, pentru a permite în acest mod sancționarea faptelor de o gravitate redusã cu luarea în considerare și a altor criterii de individualizare decât limitele sancțiunii pecuniare.
Analizând gradul de pericol social al faptei sãvârșite, în conformitate cu criteriile prevãzute de art.21 alin.3 din OG 2/2001, instanța apreciazã cã sancțiunea amenzii este prea asprã, nefiind proporționalã cu gradul de pericol social al faptei sãvârșite, care este minim, raportat la împrejurarea în care a fost sãvârșitã fapta și la urmãrile acesteia.
Astfel, vãzând cã petentul s-a îndreptat ulterior împotriva numitului L. N., pentru a i se preda autoturismul în cauzã (Dosar nr._ ), instanța apreciază că fapta are o gravitate redusã și cã se impune înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, care rãspunde cerințelor de proporționalitate prevãzute de art.5 alin.5 și art.21 alin.3 din OG nr.2/2001. Aceastã sancțiune este mai potrivitã realizãrii scopului general al aplicãrii unei sancțiuni contravenționale, acela de a atrage atenția contravenientului asupra faptei sãvârșite și de a-l determina sã adopte pe viitor un comportament adecvat în societate.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța va admite în parte plângerea petentului și va modifica procesul-verbal de contravenție atacat, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii în cuantum de 250,00 lei cu sancțiunea avertismentului. De asemenea, va atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei sãvârșite și îi va recomanda sã respecte dispozițiile legale.
În ceea ce privește obligarea petentului la achitarea tarifului de despăgubire, instanța reține că, potrivit art II din Legea 144/2012 privind modificarea OG 15/2002 –„ tarifele de despãgubire prevãzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobatã cu modificãri și completãri prin Legea nr. 424/2002, cu modificãrile și completãrile ulterioare, aplicate și contestate în instanțã pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi se anuleazã”.
Pe cale de consecință, față de dispozițiile imperative ale legii, instanța urmează să anuleze tariful de despăgubire aplicat petentului prin procesul- verbal atacat.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere principiul disponibilității procesului civil, instanța va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte plângerea contravențională formulată de către petentul
C. P., cu domiciliul în B., cartier D., ..14, jud B., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, ..401A, sector 6.
Inlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 250,00 lei aplicate petentei prin procesul-verbal . nr._/05.12.2011 cu sancțiunea avertisment.
Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei și îi recomandã respectarea dispozițiilor legale.
Anuleazã tariful de despãgubire în cuantum de 28,00 EURO pe care petentul a fost obligat sã îl achite prin procesul-verbal . nr._/05.12.2011.
Ia act cã nu se solicitã cheltuieli de judecatã.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțatã în ședințã publicã, azi, 11.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. I. C. Z.
Red. E.I./ Tehnored.: E.I.
4 ex./ 08.05. 2014
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 26/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8692/2014.... → |
|---|
