Plângere contravenţională. Sentința nr. 6823/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6823/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 1371/200/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. - JUDEȚUL B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6823
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.04.2014
INSTANTA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. B.-C.
GREFIER: G. A. – L.
Pe rol se află soluționarea cauzei civilă având ca obiect plângere contravențională formulată de petenta ., cu sediul în B., ., jud. B., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ B., cu sediul în B., .. 17, jud. B..
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07.04.2014, consemnările au fost făcute în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de astăzi, 14.04.2014.
INSTANȚA
Deliberand asupra prezentei actiuni civile, reține urmatoarele:
Prin cererea introdusa pe rolul Judecătoriei B. la data de 08.10.2012 si înregistrată sub nr._/197/2012, petenta . a formulat plângere împotriva procesului verbal de contraventie . nr._/24.09.2012 încheiat de intimatul I. T. DE MUNCĂ B., solicitând în principal anularea procesului verbal, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.
In fapt, petenta a învederat instanței că prin procesul verbal contestat a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 8000 lei, conform art. 39 alin. 4 din Legea 319/2006, deoarece la efectuarea controlului medical periodic nu s-a avut în vedere faptul că salariatul acesteia, decedat în urma unui accident rutier, C. A., conducea autoturismul de serviciu, fiind încălcate prevederile art. 13 lit. j) din Legea 319/2006.
A precizat că avizul psihologic este ,,un examen medical suplimentar” – art. 15 alin. 1 pct. 12 din HG 1425/2006, și este ,,o testare psihilogică a aptitusinilor, care corespunde sarcinii de muncă pe care urmează să o execute și…control psihologic periodic, ulterior angajării’’ – cu art. 13 lit. j) din Legea nr. 319/2006.
Conform fișei postului domnului C. A., sunt precizate ,,mijloc de transport în interes de serviciu” și ,, deplasări frecvente la evenimente în afara firmei, în țară și străinătate”, ceea ce coroborat cu faptul că deținea permis de conducere cat. B și prezenta avizul psihologic care stabilea că este apt psihologic pentru conducător auto categoria B, nu fac decât să sublinieze faptul că conducerea autoturismului de serviciu făcea parte din atribuțiile de serviciu.
În drept, a invocat dispozițiile art. 43 din Legea 319/2006 și art. 31 din OG 2/2001.
In sprijinul acțiunii petenta a depus, în fotocopii, un set de înscrisuri.
Plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 36 din O.G. 2/2001, rap. la art. 15 lit. p din Legea 146/1997, și de aplicarea timbrului judiciar, conform art. 1 alin. 2 din O.G. 32/1995.
In termen legal. I.T.M. B. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
În fapt, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 8000 lei, conform prevederilor art. 39 alin. 4 din L 319/2006, pentru încălcarea prevederilor art. 15 alin. 1 pct. 13 din HG 1425/2006 coroborat cu art. 13 lit. j) din L 319/2006 și art. 39 alin. 5 din același act normativ.
Referitor la afirmația petentei, potrivit căreia ,,în procesul verbal de cercetare se reține faptul că C. A. a fost examinat psihologic în data de 11.11.2011, fiind emis avizul psihologic nr._/11.11.2011, concluzia fiind apt psihologic pentru conducător auto cat. B, afirmație care este în concordanță cu prevederile legale menționate mai sus și nu în contradictoriu cu acestea “, menționează că art. 13 lit. j) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 316/2009 prevede ,, În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații: j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical și, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute și să asigure controlul medical periodic și, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării;”.
Prin urmare, controlul psihologic se realizează în completarea examenului medical și nu îl înlocuiește pe acesta.
Pe de altă parte, potrivit art. 24 și 25 din același act normativ „Art. 24 - Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătății lucrătorilor în funcție de riscurile privind securitatea și sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor legale. Art. 25 - (1) Măsurile prevăzute la art. 24 vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrător să poată beneficia de supravegherea sănătății la intervale regulate. (2) Supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurată prin medicii de medicină a muncii.”.
Prin urmare, în fapt obligația petentei este de a asigura controlul medical periodic pentru lucrători, având în vedere sarcinile de muncă pe care urmează a le efectua lucrătorul, în sensul că acesta trebuie să fie apt din punct de vedere fizic și psihic să îndeplinească aceste sarcini.
Actul normativ care reglementează modul în care se asigură supravegherea sănătății lucrătorilor, inclusiv controlul medical periodic este HG 355/2007. Conform art. 9 alin. 1 din acest act normativ „…aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical.”.
Art. 19 și 22 din același act normativ prevăd că „Art. 19 - Efectuarea examenului medical periodic are următoarele scopuri:a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii în muncă pentru profesia/funcția și locul de muncă pentru care s-a făcut angajarea și s-a eliberat fișa de aptitudine;b) depistarea apariției unor boli care constituie contraindicații pentru activitățile și locurile de muncă cu expunere la factori de risc profesional;c) diagnosticarea bolilor profesionale;d) diagnosticarea bolilor legate de profesie;e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viața și sănătatea celorlalți lucrători la același loc de muncă;f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unității, pentru calitatea produselor sau pentru populația cu care lucrătorul vine în contact prin natura activității sale. Art. 22 - Examenul medical periodic cuprinde următoarele:a) înregistrarea evenimentelor medicale care s-au petrecut în intervalul de la examenul medical în vederea angajării sau de la ultimul examen medical periodic până în momentul examenului medical respectiv;b) examenul clinic general, conform dosarului medical prevăzut în anexa nr. 4;c) examenele clinice și paraclinice, conform modelului de fișă prevăzut în anexa nr. 1 și examenului indicat de către medicul specialist de medicina muncii;d) înregistrarea rezultatelor în dosarul medical prevăzut în anexa nr. 4;e) finalizarea concluziei prin completarea fișei de aptitudine, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, de către medicul specialist de medicina muncii, în două exemplare, unul pentru angajator și celălalt pentru lucrător;f) la indicația medicului de medicina muncii, pentru stabilirea incompatibilităților medicale cu riscurile profesionale evaluate, examenul medical periodic poate cuprinde investigații și/sau examene medicale de specialitate suplimentare celor prevăzute în anexa nr. 1”.
Așadar, examenul medical periodic se efectuează la solicitarea angajatorului în baza riscurilor profesionale detaliate în fișa de identificare a factorilor de risc profesional, completată de angajator, iar medicul de medicina muncii stabilește care sunt aceste examene clinice și paraclinice în conformitate cu prevederile HG 355/2006.
Astfel, funcție de factori de risc identificați de angajator, în anexa nr. 1 la HG 355/2007 sunt prevăzute fișele medicale privind serviciile medicale profilactice detaliate în funcție de expunerea profesională, iar fișa nr. 140 face referire la examenele medicale la care trebuie supus lucrătorul care în cadrul activităților profesionale conduce mașina instituției.
În ceea ce privește conducerea autovehiculului societății, ca sarcină de lucru, examenul psihologic este parte a examenului medical periodic, iar victima C. A. nu a fost examinată medical din acest punct de vedere.
Învederează instanței că agentul constatator a aplicat prin același proces verbal 4 sancțiuni contravenționale, respectiv 4 avertismente și o singură amendă, pentru fapta cu urmările cele mai grave.
În drept, și-a întemeiat cererea pe disp. C.proc.civ., L 319/2006, HG 1425/2006, HG 355/2007 și OG 2/2001.
În dovedire, a depus fotocopii de pe documentația ce a stat la baza încheierii procesului verbal de contravenție.
În temeiul art. 242 alin. 2 din C.proc.civ, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin sentința civilă nr. 211/11.01.2013 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._/197/2012, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și a dispus declinarea competenței de soluționare a plângerii contravenționale în favoarea Judecătoriei B..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 24.01.2013, sub nr._ .
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta va retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:
La data 24.09.2012 a fost întocmit de către agenți constatatori din cadrul I. T. de munca B., procesul verbal de contravenție . nr._ prin care s-a reținut săvârșirea de către contestatoare a contravențiilor prevăzute de art. 39 alin. 4 și 5 din Legea nr. 319/2006, și sancționate de art. 5 alin. 2 lit. a), art. 7 din OG 2/2001 și art. 39 alin. 4 din L 319/2006, constând în aceea că victima C. A., deși efectua deplasări îm țară, conform declarației directorului general al societățiii, și conform fișei de post avea la dispoziție mijloc de transport în interes de serviciu, nu avea consemnată ca sarcină de muncă și conducerea autovehiculului în interes de serviciu, ceea ce constituie contravenție conform art. 39 alin. 4 din L 319/2006. De asemenea, la efectuarea controlului medical periodic pentru numitul C. A., fost salariat al ., nu s-a avut în vedere că acesta conducea și autovehiculul de serviciu, fiind încălcate prevederile art. 15 alin. 1 pct. 13 din HG 1425/2006, coroborat cu art. 13 lit. g) din L 319/2006. Totodată, cu ocazia cercetării evenimentului produs în data de 03.07.2011 și soldat cu decesul în data de 03.07.2012 a numitului C. A., s-a constatat că nu au fost stabilite instrucțiuni referitoare la utilizarea autovehiculului de serviciu, contrar art. 13 lit. e) din L 319/2006, și nu au fost evaluate riscurile la conducerea vehiculului în interes de serviciu, contrar art. 7 alin. 4 și 5 din L 319/2006. Pentru aceste motive s-a aplicat contestatoarei 4 sancțiuni contravenționale, respectiv 4 avertismente și o singură amendă, pentru fapta cu urmările cele mai grave.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de constatare a contravenției.
Potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța investita cu o asemenea cerere trebuie sa verifice legalitatea, temeinicia si sa hotărască cu privire la sancțiunea aplicată, pronunțându-se de asemenea si cu privire la sancțiunea aplicată de agentul constatator.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agenților constatatori. Procesul-verbal conține și semnătura, respectiv ștampila petentei.
Așadar, sub aspectul legalității procesului verbal de contravenție, instanța constată că acesta cuprinde mențiunile prevăzute de art. l6 – l7 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care în lipsă ar putea atrage nulitatea absolută.
Instanta retine ca art. 6 CEDO nu confera impunitate contravenientilor, ci garantii ale unui proces echitabil.
Prin urmare, instanța va avea în vedere si cele statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza I. P. împotriva României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011). Astfel, Curtea a reținut că, într-o plângere contravențională, invocarea de către instanțe a prezumției de legalitate si validitate a procesului-verbal de contravenție, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea caracter neașteptat, având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională. Curtea Europeana a Dreptului Omului a subliniat importanta că, în cadrul unui proces având ca obiect plângere contravențională, instanța națională sa-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv in sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles sa uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea a constatat în această cauză că singurele probe pe baza cărora instanțele naționale puteau pronunța o hotărâre erau cele depuse de agentul constatator iar, în condițiile in care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului să-și dovedească afirmațiile, acesta nu a fost plasat ., astfel încât nu a fost încălcat art. 6 CEDO.
Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei și a legalității sancțiunii.
Conform prevederilor art. art. 13 lit. j) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 316/2009 prevede ,, În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații: j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical și, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute și să asigure controlul medical periodic și, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării;”.
Pe de altă parte, potrivit art. 24 și 25 din același act normativ „Art. 24 - Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătății lucrătorilor în funcție de riscurile privind securitatea și sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor legale. Art. 25 - (1) Măsurile prevăzute la art. 24 vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrător să poată beneficia de supravegherea sănătății la intervale regulate. (2) Supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurată prin medicii de medicină a muncii.”.
Instanța constată că, contrar susținerilor petentei, controlul psihologic se realizează în completarea examenului medical și nu îl înlocuiește pe acesta. Astfel, contravenientei îi revenea obligația este de a asigura controlul medical periodic pentru lucrători, având în vedere sarcinile de muncă pe care urmează a le efectua lucrătorul, în sensul că acesta trebuie să fie apt din punct de vedere fizic și psihic să îndeplinească aceste sarcini.
Conform art. 9 alin. 1 din HG 355/2007 „În sensul prezentei hotărâri, aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical.”.
Art. 19 și 22 din același act normativ prevăd că „Art. 19 - Efectuarea examenului medical periodic are următoarele scopuri:a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii în muncă pentru profesia/funcția și locul de muncă pentru care s-a făcut angajarea și s-a eliberat fișa de aptitudine;b) depistarea apariției unor boli care constituie contraindicații pentru activitățile și locurile de muncă cu expunere la factori de risc profesional;c) diagnosticarea bolilor profesionale;d) diagnosticarea bolilor legate de profesie;e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viața și sănătatea celorlalți lucrători la același loc de muncă;f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unității, pentru calitatea produselor sau pentru populația cu care lucrătorul vine în contact prin natura activității sale. Art. 22 - Examenul medical periodic cuprinde următoarele:a) înregistrarea evenimentelor medicale care s-au petrecut în intervalul de la examenul medical în vederea angajării sau de la ultimul examen medical periodic până în momentul examenului medical respectiv;b) examenul clinic general, conform dosarului medical prevăzut în anexa nr. 4;c) examenele clinice și paraclinice, conform modelului de fișă prevăzut în anexa nr. 1 și examenului indicat de către medicul specialist de medicina muncii;d) înregistrarea rezultatelor în dosarul medical prevăzut în anexa nr. 4;e) finalizarea concluziei prin completarea fișei de aptitudine, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, de către medicul specialist de medicina muncii, în două exemplare, unul pentru angajator și celălalt pentru lucrător;f) la indicația medicului de medicina muncii, pentru stabilirea incompatibilităților medicale cu riscurile profesionale evaluate, examenul medical periodic poate cuprinde investigații și/sau examene medicale de specialitate suplimentare celor prevăzute în anexa nr. 1”.
Instanța reține că examenul medical periodic se efectuează la solicitarea angajatorului în baza riscurilor profesionale detaliate în fișa de identificare a factorilor de risc profesional, completată de angajator, iar medicul de medicina muncii stabilește care sunt aceste examene clinice și paraclinice în conformitate cu prevederile HG 355/2006.
În funcție de factori de risc identificați de angajator, în anexa nr. 1 la HG 355/2007 sunt prevăzute fișele medicale privind serviciile medicale profilactice detaliate în funcție de expunerea profesională, iar fișa nr. 140 face referire la examenele medicale la care trebuie supus lucrătorul care în cadrul activităților profesionale conduce mașina instituției ,, Fișa 140. Personal care în cadrul activității profesionale conduce utilaje, vehicule de transport intrauzinal și/sau mașina instituției; Examen medical la angajare: examen clinic general (atenție: acuitate vizuală și auditivă, probe neurologice, etilism cronic), examen psihologic, testarea acuității vizuale, câmp vizual, vedere cromatică, probe vestibulare, probe de echilibru, audiogramă, ECG, glicemie; Examen medical periodic: examen clinic general - anual (atenție: acuitate vizuală și auditivă, probe neurologice, etilism cronic), examen psihologic, testarea acuității vizuale, câmp vizual, vedere cromatică – anual,….”.
Instanța constată astfel că examenul psihologic este parte a examenului medical periodic, iar victima C. A. nu a fost examinată medical din acest punct de vedere și deci nu există concluzia medicului de medicina muncii care, pe baza examenelor medicale, a eventualelor evenimente medicale care s-au petrecut de la ultimul examen medical periodic, să stabilească aptitudinea în muncă a victimei în ceea ce privește conducerea autovehiculului societății, chiar dacă avea permis de conducere.
Din actele depuse la dosar, instanța mai reține că fișa de expunere la riscuri profesionale în baza căreia s-a efectuat controlul medical pentru victima C. A., nu face referire la faptul că acesta conducea și autovehiculul de serviciu. Ultimul examen medical periodic pentru acesta s-a efectuat în luna aprilie 2012, în baza fișei de expunere la riscuri profesionale completată în cursul anului 2009, cu toate că actul normativ referitor la supravegherea sănătății lucrătorilor a fost modificat și completat prin HG 1169/2011.
Faptul că petenta a recunoscut prin plângerea formulată că „conducerea autoturismului de serviciu făcea parte din atribuțiile de serviciu”, reprezintă o nouă dovadă că aceasta nu a respectat prevederile legale de a solicita efectuarea controlului medical în concordanță cu riscurile pe care le presupune funcția lucrătorului.
Potrivit art. 39 alin.4 și 5 din L 319/2006„ (4) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) și b), art. 13 lit. a), d) - f), h) - m) și o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) și ale art. 32 alin. (2). (5) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.500 lei la 7.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 7 alin. (4) - (6), art. 8, art. 11 alin. (1) și (3), art. 13 lit. q) și s) și ale art. 27 alin. (1) lit. a) și b)”.
Față de aceste aspecte, instanța reține că faptele, astfel cum au fost descrise în procesul verbal contestat, întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de textele legale citate, atât sub aspect subiectiv, cat și sub aspect obiectiv, sancțiunile fiind legal aplicate, existând și mențiunea posibilității achitării a jumătate din minimul special al amenzii în 48 de ore de la comunicare.
De asemenea, instanța apreciază ca la aplicarea sancțiunii contravenționale agentul constatator a avut în vedere dispozițiile art. 5 si art. 21 al. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunile aplicate fiind proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, respectiv decesul victimei C. A., fost salariat al ., dar și de circumstanțele personale ale contravenientei, fiind dispuse trei avertismente scrise și o amendă limitele prevăzute de lege, respectiv 8.000 lei.
Reținând vinovăția petentei, dar și gradul de pericol social deosebit de ridicat al contravențiilor săvârșite, instanța va respinge plângerea acesteia ca neîntemeiată si va menține ca temeinic și legal procesul verbal de contravenție întocmit de I.T.M. B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în B., ., jud. B., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ B., cu sediul în B., .. 17, jud. B., ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal . nr._/24.09.2012, ca fiind legal și temeinic întocmit.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.04.2014.
PREȘEDINTE | GREFIER |
A. B. C. | G. A.-L. |
Red. A.B.C./Tehn. A.B.C/5ex./15.05.2014
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 9928/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7393/2014.... → |
|---|
