Plângere contravenţională. Sentința nr. 8/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 12-05-2014 în dosarul nr. 7300/200/2013
DOSAR NR. 7._
ROMANIA
JUDECATORIA B. – J. B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8.336
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 12.05.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: N. N.
GREFIER: P. L. – S.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională promovată de petentul F. V. - D., cu domiciliul în mun. B., cartier D. 1, ., ., în contradictoriu cu intimatul NSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., cu sediul în mun. B., .-10, jud. B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit petentul F. V. - D. și intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, dosarul este la primul termen de judecată, cererea nu este supusă achitării taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, fiind supusă procedurii de verificare și regularizare, conform dispozițiilor art. 200 C.proc.civ.
Având în vedere că procedura este legal îndeplinită, în temeiul art. 131 C. pr. civ., instanța constată că este competentă să judece pricina din punct de vedere general, material, potrivit art. 94 pct. 4 C.proc.civ., și teritorial - potrivit art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/ 2001.
Având în vedere că procedura de citare este legal îndeplinită și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza rolului activ, în conformitate cu art. 22 al. 4 C.pr.civ., instanța, în temeiul art. 254 alin.1, art. 255 alin.1 și 258 C.pr.civ, încuviințează ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei B., sub nr._, petentul F. V. D. a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției ., nr._/27.04.2013.
În motivare a arătat că la data de 27.04.2013, în jurul orelor 16:05, în timp ce conducea autoturismul marca Ford Focus, cu nr. de înmatriculare_, aparținând proprietarului F. S., a fost oprit de către echipajul de poliție pe . că plăcuța de înmatriculare față era montată în alt loc decât cel stabilit de producător.
Precizează că la momentul opririi sale, avea montat nr. de înmatriculare în partea din stânga față, pe un suport de număr special făcut pentru amplasarea lui în acel loc, după că a reparat mașina la un service, iar când a fost întrebat unde dorește să monteze numărul, pe stânga sau pe mijloc, arată că a ales partea stângă, neștiind că unele modele de autoturisme au voie să meargă u plăcuța de înmatriculare pe stânga iar altele nu.
Se invocă prevederile art. 237 al. 2 potrivit cărora „în situațiile prevăzute la alin. 1 certificatul nu se reține dacă conducătorul autovehiculului sau al tramvaiului remediază pe loc deficiențele constatate, caz în care se aplică sancțiunea contravențională, și arată că nu i s-a dat această posibilitate de către organul de poliție.
Apreciază că procesul verbal este încheiat cu încălcarea prevederilor art. 16 din OG nr. 2/2001, în sensul că nu sunt trecute corect CNP-ul, nr. CI, adresa, nr. de înmatriculare, nu este trecută ocupația și locul său de muncă, iar numele agentului constatator nu este scris lizibil.
De asemenea, arată că deși în autoturism mai era și altă persoană, agentul de circulație a refuzat să îl treacă în procesul verbal, acesta putând să confirme că dorea să remedieze pe loc problema, motiv pentru care apreciază că certificatul de înmatriculare i-a fost reținut pe nedrept.
Plângerea nu a fost motivată în drept și este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. 15 alin 1 lit. i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 36 din O.G. nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare (în vigoare la data sesizării instanței).
A fost depus CI petent (fila 4), permis (fila 5), dovadă (fila 6), procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/27.04.2013 (fila 7), factura . RAR, nr._ (fila 8).
Legal citat, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului B. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării se arată că la data de 27.04.2013, în jurul orelor 16:00, petentul a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare_, pe .. B., având montată plăcuța cu nr. de înmatriculare în alt loc decât cel stabilit de producătorul autoturismului.
Se mai arată că în urma opririi petentului, a fost întocmit procesul verbal contestat, prin care s-a stabilit ca sancțiune contravențională amenda în cuantum de 750 lei, iar ca măsură complementară s-a reținut certificatul de înmatriculare al autoturismului în cauză.
În ceea ce privește necunoașterea legalității montării plăcuței cu nr. de înmatriculare în partea din față a autoturismului condus, se face precizarea că prin „locurile special destinate” se înțelege „locurile stabilite prin fabricație de către producătorul autoturismului”. În caz contrar, după susținerile petentului, fiecare persoană ar putea să își aleagă după bunul plac locul montării plăcuțelor de înmatriculare.
Întâmpinarea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 205 – 208 C..
Prin răspunsul la întâmpinare depus în cauză, petentul și-a menținut criticile arătate prin plângerea formulată, solicitând audierea unor persoane care se aflau cu el în autoturism, în calitate de martori, fără a indica însă nici numele, nici adresa acestora.
La termenul din data de 12.05.2014, față de împrejurarea că petentul nu s-a prezentat în fața instanței, în baza art. 185, raportat la dispozițiile art. 194 C., l-a decăzut din dreptul de a propune alte probe, în afara celor deja prezentate.
Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravențiilor ., nr._/27.04.2013, încheiat de agentul constatator din cadrul intimatului Inspectoratul de Poliție al Județului B., petentul F. V. D. a fost sancționat contravențional cu 10 puncte amendă, în cuantum de 750 lei, întrucât “ la data de 07.04.2013, ora 16:00, pe . autoturismul marca Ford cu nr._, având montată plăcuța de înmatriculare în alt loc decât cel stabilit de producătorul autoturismului”, reținându-se săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26 al. 2 din ROUG nr. 195/2002 .
Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului, care l-a și semnat, iar la rubrica obiecțiuni a arătat că „ nu face mențiuni”, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 19, al. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Analizând în continuare legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat, având în vedere analiza dată de Curte contravenției, în cauza Ozturk vs. Germania, potrivit căreia, contravenția, intră în materia acuzațiilor în materie penală, având în vedere clasificarea faptei, potrivit dreptului național, natura faptei incriminate și natura și gravitatea sancțiunii, instanța apreciază că garanțiile procedurale prevăzute de art. 6, par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană acuzată de săvârșirea unei infracțiuni, este prezumată nevinovată până ca vinovăția sa este stabilită, sunt pe deplin aplicabile. Criteriile enunțate, de regulă, nu sunt analizate cumulativ dar dacă analiza separată nu permite a se ajunge la o concluzie clară, atunci se impune abordarea cumulativă (Hotărârea pronunțată în cauza Garyfallou AEBE contra Greciei din 22 septembrie 1998, paragr. 56)
Prezumția de nevinovăție privește și sarcina probei.
În exercitarea dreptului său la apărare, petentul trebuie, potrivit prevederilor art. 249 C.P.C., să-și probeze pretențiile și apărările, această procedură fiind conformă practicii Curții, care a arătat în cauza Salabiaku vs. Franța, în care s-a stabilit că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept sau de fapt, pe care Convenția nu le interzice în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării.
Instanța reține că O.G. nr. 2/2001 nu conține reguli exprese privind administrarea probelor.
În acest sens, instanța, analizând conținutul procesului verbal contestat de petent, constată faptul că acesta întrunește, condițiile de formă impuse de dispozițiile art. 17 și 19 și cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 16 din O.G. nr. 2/ 2001, nefiind afectat de vreo cauză de nulitate absolută.
Din interpretarea prevederilor O.G. nr. 2/2001 rezultă că procesul verbal de contravenție contestat se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, revenindu-i petentului sarcina dovedirii contrariului. Astfel, acesta face dovada asupra situației de fapt reținute și asupra încadrării în drept a faptelor, până la proba contrară ce incumbă petentului, aspect care nu poate contrar intereselor acestuia, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului său la apărare.
Prin urmare, toate constatările făcute personal de către agentul constatator inserate în procesul verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de probă admis de lege. Rezultă deci că cel care contestă acest act administrativ oficial trebuie să dovedească prin probe nelegalitatea sau netemeinicia lui, răsturnând deci prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție.
Petentul nu a indicat, conform dispozițiilor procedurale, numele și adresa eventualilor martori, astfel încât, instanța de judecată să poată dispune citarea acestora și nici nu s-a prezentat la primul termen de judecată, atunci când instanța a pus în discuție probele, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 185 al. 1 C., în sensul că l-a decăzut din dreptul de a mai depune probe.
Fără a invoca nulitatea procesului verbal, petentul a invocat în susținerea plângerii aspecte care, din pct. de vedere al OG nr. 2/2001, sunt calificate ca motive de nulitate absolută a procesului verbal, cum este cazul că nu sunt trecute corect CNP-ul, nr. CI, adresa, nr. de înmatriculare, nu este trecută ocupația și locul său de muncă, iar numele agentului constatator nu este scris lizibil. Verificând cele susținute, prin raportare la actele de stare civilă depuse la dosar, instanța constată că acestea nu se confirmă, fiind doar simple alegații ale petentului, motiv pentru carele va respinge.
Față de considerentele arătate mai sus, instanța, în temeiul prevederilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, urmează a respinge ca fiind nefondată, plângerea contravențională formulată de petentul F. V. D., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean, ca fiind nefondată și va menține procesul verbal ., nr._/27.04.2013, încheiat de către agenții constatatori aparținând intimatului, ca fiind legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională înregistrată sub nr._, formulată de petentul F. V. D., domiciliat în mun. B., cart. D., .. 5, ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean, cu sediul în mun. B., . - 10, jud. B., ca fiind nefondată.
Menține procesul verbal ., nr._/27.04.2013, încheiat de către agenții constatatori aparținând intimatului, ca fiind legal și temeinic.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12.05.2014.
P. GREFIER,
N. N. P. L. – S.
Red NN/Tehnored.PLS
4 ex/ 19.06.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6826/2014.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
