Plângere contravenţională. Sentința nr. 9475/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9475/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 7259/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
JUDEȚUL B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9475
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.05.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - M. S.
GREFIER - I. A. C.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul B. D., cu domiciliul în B., .. 41, jud. B., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/06.04.2013 întocmit de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.-SERVICIUL RUTIER, cu sediul în B., jud. B..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit petentul B. D. și intimatul I. B.- SERVICIUL RUTIER.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.131 alin.1 din Noul Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere, în temeiul art. 126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material, în temeiul art. 94 din Noul Cod procedură civilă raportat la art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 și teritorial în temeiul acelorași prevederi legale.
Constatând că s-a cerut judecarea cauzei și în lipsă, de către intimat, în temeiul art. 258 Noul Cod de procedură civilă, instanța încuviințează partilor - proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciindu-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, instanta constată cauza în stare de judecată și, avand in vedere ca intimatul a solicitat judecarea cauzei in lipsa, o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la data de 30.04.2013 sub nr._, pe rolul Judecatoriei B., petentul B. D. a solicitat anularea procesului verbal . nr._/06.04.2013 emis de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.-SERVICIUL RUTIER, iar in subsidiar inlocuirea sanctiunii aplicate cu avertismentul..
In motivarea cererii, petentul a aratat că, în fapt, nu a fost de acord sa semneze procesul verbal de contraventie, intrucat agentul constatator a precizat ca ii va aplica un avertisment. Nu realizeaza venituri din munca, beneficiind de ajutor social, din care ii este imposibil sa achite amenda, avand 5 copii in intretinere.
Nu a fost indicat niciun temei de drept..
In sustinerea cererii, petentul a depus la dosarul cauzei, in copie, procesul verbal de contraventie contestat (fila 3), cartea sa de identitate (fila 4).
Actiunea este scutita de taxa judiciara de timbru si timbru judiciar potrivit art.36 O.G.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si art.15 lit.i Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Intimatul a formulat intampinare (fila 10), prin care a solicitat respingerea plangerii contraventionale.
In motivarea cererii, intimatul a aratat ca agentul constatator a retinut corect fapta in sarcina contravenientului, care in data de 06.04.2013, in jurul orei 09.50, a fost depistat in timp ce oferea spre vanzare baloti de paie, pe ..B., fara a avea pretul de vanzare afisat. Contravenientul a recunoscut si in plangere fapta comisa, motivand ca i-au mai ramas mai multi baloti de paie dupa vanzarea calului, motiv pentru care i-a scos la poarta unui prieten de pe .-i comercializa. Procesul verbal de contraventie a fost incheiat cu respectarea prevederilor legale in vigoare, iar petentului nu i-a fost incalcat niciun drept.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.205-208 C.proc.civ.
Intimatul a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
In sustinerea cererii, intimatul a depus la dosarul cauzei, raportul agentului constatator (fila 12).
La termenul de judecata din data de 29.05.2014, instanta, în temeiul art. 258 Noul Cod de procedură civilă, a încuviințat părților - proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciindu-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie . nr._/06.04.2013 (fila 3), s-a retinut încălcarea dispozițiilor art.1 lit.h din Legea nr.12/1990, contravenientul fiind sancționat cu amenda în cuantum de 500 lei.
Contravenientul a refuzat sa semneze procesul verbal, acesta fiind intocmit in prezenta unui martor asistent.
Potrivit art.1 lit.h din Legea nr.12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite (in vigoare la data de 06.04.2013), „constituie activitate comerciala ilicita și atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz, față de cei care le-au săvârșit, ….. omisiunea întocmirii și afișării, în unitate, la locurile de desfacere sau servire, de către operatorii economici a prețurilor și tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de prețuri și tarife, fapta ce se sancționează cu prestarea unei activități în folosul comunității sau cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, conform art.2 alin.1 lit.a din acelasi act normativ.
Analizand din oficiu, legalitatea procesului verbal de contraventie contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozitiilor imperative ale legii, cuprinzand mentiunile obligatorii prevazute de art.17 din O.G. nr.2/2001.
In ceea ce priveste temeinicia procesului verbal de contraventie, instanta constată pentru început că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Aceasta deoarece, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost dezincriminate, în lumina jurisprudenței CEDO (cauzele A. c. României, Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kaubec c. Slovaciei), acest gen de contravenție (privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite) intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente: 1. norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (O.U.G. nr.195/2002); 2. amenda (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv.
Curtea europeană a drepturilor omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, c. Maszini c. României, hotărârea din 21.09.2006) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are, în sensul art. 6 din Convenție, caracter penal.
Instanța apreciază, de asemenea, că lipsa gravității pedepsei aplicate petentului (amenda în cuantum de 500 lei) nu poate priva o contravenție de caracterul său inerent penal (în accepțiunea Curții europene a drepturilor omului – Cauza Ozturc c. Germaniei).
Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Față de cele de mai sus, instanța reiterează faptul că textul Convenției Europene a Drepturilor Omului (la fel și jurisprudența Curții) face parte din dreptul intern al României încă din anul 1994, iar, în raport de dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Cu toate acestea, astfel cum a statuat Curtea în cauza A. c. României, cauza A. c. României, în deciziile din cauzele N. c. României și I. P. c. României, cauza H. și alții c. României, precum și în cauza N. G. c. României, în materia contravențiilor prevăzute și sancționate de legislația muncii, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.
Plecând de la raționamentul Curții europene, reamintim că, odată stabilită aplicabilitatea art. 6 în cauza concretă, este de o importanță crucială ca instanțele de judecată care sunt sesizate cu soluționarea unor plângeri împotriva unor procese-verbale de contravenție, să acorde petenților în mod efectiv posibilitatea de a propune probe prin care să aducă dovada contrară celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare, în cadrul unei proceduri contradictorii. Nu mai puțin important este faptul că, pentru a nu se aduce atingere art. 6 din Convenție, orice decizie a instanței naționale de a respinge anumite cereri în apărare sau de a acorda relevanță unei anumite probe în defavoarea alteia, trebuie să fie temeinic motivată, în caz contrar intervenind arbitrarul.
Din materialul probator administrat în cauză, instanta retine ca petentul nu a reusit sa rastoarne prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului verbal de contraventie. Desi petentul a formulat plangere contraventionale, totusi acesta nu a adus nicio probă care sa confirme situatia de fapt descrisa in actiunea, astfel ca instanța constată că situația reținută în procesul verbal de contravenție corespunde realității.
Potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța verifică legalitatea si temeinicia procesului-verbal de contraventie, pronunțandu-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin procesul-verbal de contravenție.
Astfel, avand în vedere urmarea produsă - o atingere minimă adusă valorilor sociale, gradul redus de pericol social al faptei savarsite, instanta consideră că este suficient ca petentului să i se aplice sanctiunea avertismentului.
Avand în vedere toate aceste considerente, instanța urmează să admită plangerea contravențională formulată de petent si să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate petentului, în cuantum de 500 lei, cu sancțiunea avertismentului, menținând celelalte dispoziții ale procesului-verbal contestat.
De asemenea, potrivit art.7 din O.G. nr.2/2001 va pune în vedere petentului ca pe viitor să respecte dispozitiile legale in vigoare.
Instanta, potrivit principiului disponibilitatii, conform art.9 alin.2 raportat la art.453 din Noul C.proc.civ., va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plangerea contraventionala formulată de petentul B. D., cu domiciliul în B., .. 41, jud. B., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/06.04.2013 întocmit de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.- SERVICIUL RUTIER, cu sediul în B., jud. B..
Dispune înlocuirea sanctiunii amenzii în cuantum de 500 Ron aplicate petentului, cu sanctiunea avertismentului.
Atrage atentia petentului ca pe viitor sa respecte dispozitiile legale.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 29.05.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. S. I. A. C.
Red. M.S.
Tehnored. IAC
4 ex./21.07.2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 7/2014.... | Încuviinţare executare silită. Hotărâre din 25-08-2014,... → |
|---|
