Grăniţuire. Sentința nr. 3569/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI

Judecătoria CĂLĂRAŞI - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 3569/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 3569/2015

Acesta nu este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

SENTINȚA CIVILĂ nr. 3569

Ședința publică de la 19.11.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – Judecător M. S.

Grefier - V. O.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții N. M. și N. G. în contradictoriu cu pârâtul C. G., având ca obiect – grănițuire și revendicare.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.11.2015 ale căror consemnări s-au făcut în încheierea din acea zi care face parte integrantă din prezenta sentință și, pentru ca părțile să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea cauzei la data de 17.11.2015, ulterior pentru ca instanța să studieze concluziile scrise, să analizeze actele și lucrările dosarului a amânat pronunțarea la data de 19.11.2015 și în urma deliberării avute a pronunțat următoarea soluție:

INSTANȚA

Asupra cauzei civile de față:

Prin cererea introdusă la această instanță la data de 19.02.2015 și înregistrată sub nr. _ , reclamanții N. M., CNP_ și N. G., CNP_, domiciliați în municipiul Călărași, ., județul Călărași, au chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtul C. G., CNP_, domiciliat în municipiul Călărași, ., județul Călărași, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietățile lor și ca urmare a stabilirii liniei de hotar, pârâtul să fie obligat să le respecte dreptul de proprietate și posesie asupra suprafeței de 1,55 mp de teren, în valoare de 366 lei, pe care a acaparat-o din proprietatea lor; ridicarea construcției cu destinație garaj și a plantației viță-de-vie, amplasate pe hotarul comun, fără să fi existat un acord între vecini, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că, sunt proprietarii imobilului, situat în municipiul Călărași, ., județul Călărași format din imobil casa de locuit și teren curți și construcții, în suprafață totală de 436 m.p. Dețin acest imobil în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 592 din 12 martie 2012 prin care au dobândit suprafața de 436 m.p. m.p. teren intravilan curți - construcții, . și construcțiile existente pe aceasta și anume: C.1 - locuință, în suprafață construită desfășurată de 128 m.p. ,C.2 anexă în suprafață construită desfășurată de 13 m.p. C.3 - anexă, în suprafață construită desfășurată de 7 m.p., C.4 - anexă, în suprafață construită desfășurată de 7 m.p. având vecinii: NE - C. F., SE - S. R., NV - C. G., SV - . înscris în cartea funciară nr._ a municipiului Călărași (nr. CF vechi 8839) având nr. cadastral 4255, conform încheierii nr._/ 2007 eliberată de OCPI Călărași.

La data de 11.07.2013 pârâtul a modificat linia de hotar dintre proprietățile lor, mutând gardul despărțitor cu aproximativ 0,39 m lățime pe o distanță de 4,7 m lungime, aceștia nefiind acasă la momentul începerii demolării și mutării gardului pe noul amplasament. La aproximativ o oră, după ce au revenit în domiciliul l-au găsit în curtea lor pe pârâtul C. G. împreună cu 6 persoane care aproape finalizau amplasarea noului gard despărțitor. Le-au solicitat să mute gardul pe amplasamentul inițial și legal, însă pârâtul a refuzat și au părăsit proprietatea. Astfel, au formulat plângere penală împotriva pârâtului pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, prevăzută de art. 256 alin 1 NCP (art.220 al. 11 VCP), făcând obiectul dosarului penal nr. 2654/P/2013.

Din concluziile raportului de expertiză, efectuat de expertul C. V., reiese că dețin în minus suprafața de 1.55 mp teren, iar pârâtul are în plus suprafața de 1 mp teren. Mai reține expertul că există o suprapunere virtuală de 3,30 mp în poziționarea celor două imobile, iar O.C.P.I. Călărași va trebui să elimine această suprapunere.

Prin urmare, prin Ordonanța de clasare din 04.06.2014, s-a dispus clasarea cauzei, reținându-se de procurorul de caz că "elementul de echivoc nu poate fi înlăturat decât prin stabilirea pe cale convențională ori judecătorească a liniei de hotar...", soluție menținută prin Ordonanța de respingere a plângerii împotriva soluției din 25.07.2014 și prin încheierea din 26.09.2014, pronunțată de Judecătoria Călărași.

Urmare a concluziilor expertului s-au adresat OCPI Călărași cu solicitarea de a elimina această suprapunere având în vedere faptul că înscrierea ulterioară a imobilului învecinat este condiționată de coordonatele și limitele determinate pentru primul imobil înscris, iar OCPI a dispus avizarea documentației pârâtului ce conține erori cu privire la coordonatele imobilului ce au condus la suprapunere reală și modificarea limitelor de proprietate a imobilului lor, însă au primit răspuns potrivit căruia trebuie să se adreseze instanței de judecată. Cum din raportul de expertiză rezultă că în prezent pe partea de nord a imobilului lor dețin 11,27 mp., față de 11,66 mp (mai puțin cu 0,39 m conform cărții funciare), suprapunerea este reală și nu virtuală, prin modificarea liniei de hotar prin mutarea gardului de către pârât.

Așa cum rezultă din încheierea nr._ din 29.08.2012 a O.C.P.I. Călărași, pârâtul C. G. a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului pe care-l deține și cu care se învecinează, ulterior intabulării dreptului acestora de proprietate, respectiv după 5 ani.

Grănițuirea a fost efectuată prin cartea funciară ce a fost întocmită pentru imobilul ce-i aparține și arată realitatea liniei de hotar care a existat pe acel amplasament dintotdeauna, fapt ce este confirmat și prin posesia efectivă și netulburată atât de către el cât și de către vechii proprietari până la data când a avut loc tulburarea de posesie.

Cu privire la petitul privind ridicarea construcției cu destinație garaj și plantație de viță-de-vie, ce sunt amplasate pe hotarul comun, arătă că nu au fost de acord ca acestea să fie amplasate pe linia de hotar, însă pârâtul a refuzat categoric să respecte distanța de 60 de cm față de linia de hotar, prevăzută de lege. Pârâtul are plantat butuci de viță de vie la 3-5 de cm distanță de linia de hotar ce desparte cele două proprietăți. Problema mare este că din cauza udării excesive au infiltrări de apă la temelia și pivnița casei, ce afectează structura de rezistență a acesteia.

Pentru aceste motive, solicită admiterea acțiunii și a se stabili linia de hotar reală care separă proprietățile lor conform cărții funciare, să fie obligat pârâtul să le respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren acaparată și să desființeze construcția și plantația de vie amplasate pe linia de hotar fără acordul lor.

Valoarea obiectului cererii privind revendicarea, în suma de 366 lei a fost calculată conform Ghidului Notarilor Publici privind valorile orientative ale proprietăților imobiliare din Călărași, județul Călărași, respectiv de 53 euro pe mp, pentru suprafața de 1,55 mp teren curții construcții.

În drept: art. 560 N.C.civ.; art. 563 N.C. Civ., art.612 N.C.Civ. și art.453 N.C. Proc.civiIă.

În susținerea cererii reclamanții au propus proba cu înscrisuri, aflate la filele 11-36 din dosar, interogatoriul pârâtului, martori, expertiză tehnică judiciară topografică.

La data de 23.02.2015 instanța în baza dispozițiilor art. 201 al.1 Cod procedură civilă a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la data comunicării cererii, în condițiile art. 165 Cod procedură civilă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a propune probe și invoca excepții, în afară de cele de ordine publică.

La data de 10.03.2015, pârâtul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii formulată de reclamanții, ca netemeinică și nelegală, precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, f. 42-56 dosar.

În motivarea întâmpinării pârâtul arată că este proprietarul imobilului teren în suprafață de 400 m.p. și construcție, situat în Călărași, ., imobil intabulat în cartea funciara a mun. Călărași nr._, conf. încheierii nr._/2012-O.C.P.I. Călărași. Acest bun a fost dobândit conf. actului notarial nr. 1981/1967, actului autentic nr. 34/1984 și intrat integral în patrimoniul său prin certificatul de moștenitor nr. 95/2012. Așadar, începând cu anul 1967, el împreună cu autorii săi astăzi decedați, au stăpânit în mod continuu și pașnic acest imobil, nefiind niciodată vreo dispută cu privire la linia de hotar ce îi desparte pe latura de est. În egală măsură, încă din anul 1967 a fost plantată vegetație de mici dimensiuni (flori, iedera și viță de vie) la limita proprietății în discuție, limită materializată de zidul imobilului construcție proprietatea reclamantului, fără să fi fost vreodată formulat, de către proprietarii vecini, un reproș sau vreo solicitare de desființare a acestei vegetații.

Reclamantul afirmă astăzi un drept de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 1, 55 m.p. aflate abuziv (nelegal), se pretinde, în posesia sa, ca parte a proprietății lor imobiliare (teren și construcție edificată pe acesta) din ., imobil învecinat pe latura estică (în dispută) cu imobilul situat pe ., proprietatea reclamantului; corelat acestui petit, se solicită, în consecință, stabilirea unei noi linii de hotar. Totodată, reclamantul pretinde, pe calea unei cereri principale distincte, recunoașterea unor servituți continue și aparente (desființarea unei construcții garaj ridicate pe hotar și desființarea unor plantații aflate la o distanță mai mică de 60 de cm de linia de hotar), petit față de care nu a fost satisfăcută obligația legală a timbrajului. Se mai

învederează că, urmare a acestei din urma situații de fapt, imobilul proprietatea reclamantului suferă deteriorări.

Cu privire la relatările cuprinse în cererea introductivă de instanță, învederează că el nu a mutat vreun gard despărțitor al celor două suprafețe, cum în mod deliberat greșit afirmă reclamantul. În realitate, în data de 11.07.2013, a înlocuit gardul despărțitor vechi de aprox. 50 de ani și deteriorat, cu o altă împrejmuire, respectând întocmai semnele de hotar originare precum și documentația cadastrală realizată cu ocazia intabulării din 2012. Pentru a proceda astfel, a cerut opinia calificată a autorității competente, soluția tehnică adoptată de el respectând prescripțiile transmise prin adresa nr._/09.07.2013-municipiul Călărași, Direcția Urbanism, respectiv înlocuirea s-a realizat fără a schimba forma și materialele construcției inițiale.

Întemeind pretenții pe documentația tehnică de intabulare a imobilului proprietatea reclamantului (foarte probabil greșită), acesta a formulat o plângere penală, clasată de organele de anchetă și confirmată prin soluție definitivă prin încheierea din 26.09.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Călărași. În interiorul procedurilor de cercetare astfel pornite, s-a dresat raportul de expertiză tehnică judiciară din 04.12.2013- C. V., act ce conține numeroase erori, dar pe care nu l-a putut cenzura ca atare, procedura nepermițând un astfel de control în faza extrajudiciară. Oricum, față de cauza pendinte, valoarea probatorie a acestui înscris sub semnătură privată este quasinula, însă, pentru a nu lăsa nelămurite chestiuni de ordin tehnic puse în discuție prin acțiunea reclamanților și întemeiate pe acest raport de expertiză vădit greșit, formulează următoarele observații.

Potrivit actului de vindere cumpărare nr. 1981/1967, imobilul proprietatea

sa are o suprafață de 400 m.p. În urma măsurătorilor cadastrale efectuate cu ocazia intabulării acestui drept în 2012, a rezultat o suprafață de 365 m.p., mai mică, deci, cu 35 m.p., respectiv 9% din total. În schimb, vădit părtinitor în favoarea lui N. M., expertul C. V. consemnează că terenul proprietatea lui C. G. ar măsura o suprafață mai mare cu 1 m.p. decât cea din acte, ceea ce este un neadevăr flagrant, contrazis chiar de propriile măsurători, căci un poligon cu laturile 8,62 m, 39,1 m, 39, 45 m are aria de 366 m.p., iar nu 401 m.p!

Situația de fapt se prezintă, însă, complet diferit, în sensul că reclamantul este, potrivit actelor, proprietarul unei suprafețe de 436 m.p., iar în realitate, măsurătorile (434, 5 m.p.) indică un deficit de numai 1,5 m.p. în cazul proprietății lui N. M., adică aprox. 2%. Cu alte cuvinte, reclamantul dorește ca, pe calea acțiunii de față, să coreleze întocmai actul său de proprietate cu suprafața rezultată din măsurători, urmând ca, astfel, printr-o eventuală admitere a acțiunii sale, diferența de 1,5 m.p. dintre scripte și realitatea măsurată fizic să dispară, dar pe seama diminuării corespunzătoare a proprietății lui. Așadar, scopul acțiunii de față este vădit nelicit și imoral, dorindu-se ca, prin soluția pe care o va da instanța, deficitul de suprafață în cazul imobilului proprietatea lui C. G. să se mărească de la 9% la 10%, de aceasta urmând a profita fără just titlu patrimoniul reclamantului, situație de neacceptat.

Deși vădit părtinitor, expertul C. V. și-a luat "precauție" de a constata că suprapunerea constatată de lucrarea de specialitate topografică realizată în cauza penală nr. 2654/P/2013 nu ar fi reală, ci s-ar afla în fața unei suprapuneri "virtuale" (adică inexistente în realitatea fizică); de plano, acest dubiu nu ar permite să se stabilească în favoarea căreia dintre imobile operează un eventual (nu cert) excedent de 3 m.p.. Așadar, într-o atare argumentație tehnică, este posibil ca diferența constatată să îi fie atribuită, în condițiile în care, după cum s-a susținut mai sus, raportat la actele de proprietate, suprafața reală rezultată din măsurătorile cadastrale este, în situația proprietății lui C. G., de la bun început mai mică cu 35 m.p. decât consemnează actul de vindere cumpărare nr. 1981/1967. Cu o singura excepție (notabilă, însă), lucrarea topo pe care își întemeiază pretențiile reclamantul confirmă documentația cadastrală de intabulare pentru ambele imobile. Unica diferență vizează latura comună a celor două terenuri (limita estică pentru C. G., latura de vest în cazul reclamantului), aceasta făcând ca în documentația cadastrală a proprietății reclamantului N. M. terenul să aibă configurație geometrică diferită de realitate conf. C.F. nr. 4255-U.A.T. Călărași), dar suficient spre a crea impresia falsă a unei încălcări de proprietate de către pârât. Astfel, cu privire la hotarul dintre cele doua terenuri vecine, acesta este fizic (și apare figurat ca atare în documentația cadastrală a imobilului proprietatea lui C. G.) o linie dreaptă; în schimb, în documentația cadastrală greșită a lui N. M. această latură apare ca fiind o linie frântă, întrerupând cursul său drept pe o distanță de aprox. 4 m.l. Această eroare de consemnare este contrazisă atât de limita fizică de proprietate, gardul despre care mincinos se afirmă ca ar fi fost mutat de pârât în data de 11.07.2013, dar și de actele originare de proprietate (act de vânzare cumpărare nr. 1981/1967) și în schițele ce au însoțit aceste înscrisuri. Or, după cum se poate observa din aceste măsurători realizate cu acuratețe în condițiile tehnice ale vremii, încă din 1965 s-a consemnat că linia de hotar dintre cele două terenuri este dreaptă, iar nu frântă/întreruptă, cum pretinde N. M. astăzi, cu consecința evazării formei pe direcția sud-nord, ceea ce ar fi complet neobișnuit. Așadar, greșeala de măsurătoare prezentă în documentația cadastrală de intabulare a proprietății reclamantului nu poate crea drept în favoarea reclamanților N. (nemo audiatur propiram turpitudinem allegans).

Cu privire la protejarea judiciară a servituții învederate (de a sădi plantații și de a edifica construcții la o distanță mai mică de 60 de cm, arată că, potrivit art. 623 C. civ., servituțile continue și aparente (definite legal de art. 622 C. civ. 1865) se pot dobândi prin titlu sau posesie publică, continuă, pașnică de 30 de ani. Învederează instanței că, raportat la începerea cursului termenului de prescripție achizitivă (servituțile în discuție născându-se înainte de 01.10.2011-data ieșirii din vigoare a Codului civil 1865), și raportează situația de fapt la aceste reglementari, iar nu la Codul civil 2011, cum greșit se indică în acțiune).

După cum se poate observa, în discuție se afla un drept real (servitute) față de care a operat prescripția achizitivă în favoarea pârâtului potrivit art. 1890 din C. civ. 1864, această excepție de fond fiind argumentul pe care își întemeiază solicitarea de respingere a acestui capăt de cerere. Potrivit dovezilor ce se vor administra (înscrisuri și martori: I. N. și C. S., aceștia cunoscând situația de fapt, născându-se și locuind în proprietatea reclamantului înainte de vânzarea imobilului către .., autorul reclamanților N.), va dovedi că a exercitat acest drept încă din 1967, straturile de flori, iedera și vița de vie au fost plantate pe acest amplasament în mod continuu de mai bine de 30 de ani, fără ca proprietarii fondului aservit să se fi plâns vreodată de o astfel de stare de fapt (exemplifică cu planșe foto din a anii 1970).

Cu privire la deteriorările suferite de imobilul proprietatea reclamantului, acestea rămân integral nedovedite (și necuantificate, aspect de asemenea important pentru a se stabili obligația procesuala a timbrării acțiunii în pretenții). În condițiile în care niciodată, pe parcursul conviețuirii în foarte bune relații timp de aprox. 50 de ani, vechii proprietarii vecini nu au învederat astfel de distrugeri, în măsura în care acestea ar exista, este posibil să se datoreze nerespectării exigențelor tehnice prevăzute în autorizațiile de construire eliberate reclamantului pentru edificarea noului imobil.

În concluzie, solicită respingerea cererii de față ca nefondată, urmând a obliga reclamantul și la plata cheltuielilor de judecata.

În susținerea întâmpinării pârâtul a propus proba cu înscrisuri, filele 46-56 din dosar, cu martorii I. N., C. S. și proba cu cercetare la fața locului.

În drept, art. 205 și urm. din C. proc. civ.

La data de 11.03.2015, instanța a dispus comunicarea întâmpinării către reclamanți cu mențiunea ca în termen de 10 zile de la primire au obligația de a formula răspuns. La data de 25.03.2015 reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, filele 62-64 din dosar, însoțit de înscrisuri, 65-68 din dosar.

La data de 26.03.2015, instanța a fixat termen de judecată la data de 21.04.2015, cu citarea părților.

La termenul de judecată din data de 21.04.2015, av. A. M. pentru reclamanți, având cuvântul, la solicitarea av. G. G., arată că este foarte simplu, acțiunea sa este acțiune în stabilirea linei de hotar, respectiv grănițuire cu revendicare, iar temeiurile de drept sunt indicate în acțiune, ordinea fiind stabilită în petitul cererii. Av. G. G. pentru pârât, având cuvântul, mai arată că ar mai fi un aspect care vizează un capăt de cerere aparent distinct și care ar privi pretenții capăt de cerere descris în motivarea cererii.

Instanța a pus în discuție și acest aspect.

Av. A. M. pentru reclamanți, având cuvântul, a precizat că nu are un capăt de cerere cu obiect pretenții. Menționează, totodată că nu solicită sume de bani cu titlu de pretenții.

La termenul de judecată din data de 21.04.2015, instanța a încuviințat probele propuse de părți, în următoarea modalitate: pentru reclamanți: proba cu înscrisuri, 2 martori, expertiză tehnică de specialitate topo și interogatoriul pârâtului, pentru pârâți: proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamanților și 2 martori care sunt indicați în întâmpinare.

A stabilit ordinea administrării probelor astfel: proba cu înscrisuri, interogatoriul părților și expertiză tehnică de specialitate topo.

A dispus a se administra proba cu martori după efectuarea expertizei topo de specialitate și dacă va mai fi necesar și instanța nu este lămurită, după administrarea probelor a căror ordine a fost stabilită anterior, urmează a fi pusă în discuție și administrată și proba cu cercetarea la fața locului.

A desemnat expert topo pe dl. I. R. pentru a efectua și întocmi raportul de expertiză de specialitate topo cu următoarele obiective:

- să identifice proprietățile părților având în vedere actele de proprietate ale acestora depuse la dosar, inclusiv cărțile funciare efectuate de părți pentru proprietățile pe care le dețin;

- să precizeze în raport de actele de proprietate ale părților dacă reclamanții sau pârâtul ocupă vreo suprafață de teren din proprietatea, fie a unuia fie a altuia, dacă da, ce suprafață de teren ocupă și ce valoare are această suprafață de teren;

- să traseze corect linia de hotar ce desparte proprietățile părților, în raport de actele de proprietate ale acestora;

- să identifice dacă există o construcție cu destinația garaj și plantație de viță de vie și unde sunt amplasate aceste construcții și, totodată să precizeze la ce distanță sunt amplasate față de linia de hotar;

- să comunice dacă s-a modificat linia de hotar în raport de actele de proprietate ale părților și de către cine;

A stabilit onorariu provizoriu de expertiză în cuantum de 800 lei în sarcina reclamanților, urmând a fi achitat până la data de 24.04.2015, sub sancțiunea revenirii asupra probei.

A pus în vedere apărătorilor părților să fie prezenți la convocarea și efectuarea expertizei topo de specialitate.

A citat părțile cu mențiunea prezentării la interogatoriu și martorii propuși de părți.

La data de 18.05.2015, reclamantul a depus la dosar înscrisuri aflate la filele 99-107.

La termenul de judecată din data de 19.05.2015, instanța a revenit cu adresă către dl. expert I. R., sub sancțiunea amenzii judiciare cu suma de 700 lei pentru nedepunerea la termen a raportului de expertiză, ce are ca obiective:

- să precizeze în raport de actele de proprietate ale părților dacă reclamanții sau pârâtul ocupă vreo suprafață de teren din proprietatea, fie a unuia fie a altuia, dacă da ce suprafață de teren ocupă și ce valoare are această suprafață de teren;

- să traseze corect linia de hotar ce desparte proprietățile părților, în raport de actele de proprietate ale acestora;

- să comunice dacă s-a modificat linia de hotar în raport de actele de proprietate ale părților și de către cine; A pus în vedere expertului să depună raportul de expertiză vizat de OCPI.

A pus în vedere pârâtului prin apărător să depună dovada cu înscrisuri medicale pentru pârât din care să rezulte imposibilitatea prezentării pentru acest termen de judecată, sub sancțiunea amenzii judiciare pentru apărătorul său.

A luat act de acordul părților, și a admis solicitarea formulată de av. G. G. pentru pârât, respectiv administrarea probei cu interogatoriu la termenul acordat, părțile fiind citate cu mențiunea prezentării la interogatoriu.

A pus în vedere apărătorului pârâtului să depune dovada medicală din care să rezulte imposibilitatea prezentării la acest termen pentru pârât, sub sancțiunea amenzii judiciare pentru apărătorul pârâtului în situația nedepunerii dovezii medicale justificative pentru lipsa la acest termen de judecată.

A pus în vedere apărătorilor părților să depună la dosarul cauzei, cu listă adresele corecte ale martorilor ce urmează a fi citați.

A prorogat discuția pe înscrisurile noi depuse la termenul acordat.

La termenul de judecată din data de 02.06.2015, instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 352 Cod procedură civilă, a procedat la interogarea părților pe interogatoriile scrise depuse de acestea, răspunsurile fiind consemnate în scris, filele 137-142 din dosar.

La data de 23.06.2015 dl. expert I. R. a depus un exemplar al raportului de expertiză, aceasta fiind depusă și la 0CPI Călărași pentru avizare, expertiză prin care a concluzionat următoarele:

În urma raportării coordonatelor imobilelor având numele cadastrale atribuite_ și_ municipiul Călărași – planșa nr. 1 se poate observa că există o suprapunere atât virtuală cât și reală de 2,57 mp suprafață ce inițial a fost înscrisă în CF a reclamantului și ulterior înscrisă și CF a pârâtului.

În urma ridicării topografice a celor două imobile, a prelucrării datelor și studiul actelor a fost întocmită planșa nr. 2 plan de situație unde sunt evidențiate geometriile imobilelor actuale ale pârâților cât și ale reclamanților cu următoarele suprafețe și vecinătăți:

Imobilul situat în . având nr. cadastral_ care aparține reclamanților N. M. și N. G. are o suprafață de 436 mp din acte și 430 mp din măsurători cu următoarele cotări și vecinătăți: Nord – C. F. – 11,52 m, Est - S. R. – 38,95 m, Sud – . m, Vest – C. G. – 39,02 m.

Imobilul situat în . având nr. cadastral_ care aparține pârâtului C. G. are o suprafață de 400 mp din acte, 365 mp înscrisă în CF și 367 mp din măsurători cu următoarele cotări și vecinătăți: Nord – D. D. – 8,71 m, Est N. M. și N. G. – 38,95 m, Sud – . m, Vest -. R. V. – 39,34 m.

Pârâtul C. G. deține suprafața de 2,57 mp în plus prin modificarea liniei de hotar între punctele_-115.

Ca urmare a unor tranzacții efectuate în zonă și consultarea Ghidului privind valorile orientative ale proprietăților pe anul 2015 elaborate de .&. valoarea de circulație a terenului ocupat în suprafață de 2,57 este de 136 euro/mp, adică 606 lei ( 53 euro x 2,57 mp conform cursului de 4,4469 lei curs BNR din 11.06.2015.

În urma discuțiilor cu reclamantul N. M. acesta susține că linia de hotar să fie trebuie să fie la 0,20 cm față de punctul 109 ce delimitează garajul în interiorul imobilului deținut de C. G. să se unească cu propteaua anexei identificată cu punctul 109 proptea ce se poate observa la fața locului, urme din gardul de plasă vechi și continuând până în punctul 113 această variantă de hotar fiind propusă în planșa nr. 2 definitivă de punctele_-_-_-115 rezultând geometriile imobilelor cu următoarele suprafețe, cotări și vecinătăți.

Imobilul situat în . care aparține reclamanților N. M. și N. G. are o suprafață de 436 mp din acte și 430 mp din măsurători cu următoarele cotări și vecinătăți: Nord – C. F. – 11,76 m, Est - S. R. – 38,95 m, Sud – . m, C. G. – 0,20 m, Vest – C. G. – 39,16 m.

Imobilul situat în . care aparține pârâtului C. G. are o suprafață de 400 mp din acte, 364 mp înscrisă în CF și 367 mp din măsurători cu următoarele cotări și vecinătăți: Nord – D. D. – 8,71 m; N. M. și N. G. – 0,20m, Est N. M. și N. G. – 39,16 m, Sud – . m, Vest - R. V. – 39,34 m.

Pe linia de hotar se poate observa construcția anexă C2 cu destinația garaj, construcție ce a fost renovată în anul 2010 neexistând elemente actuale care să se poată trage concluzia dacă forma și suprafața au fost modificate față de geometria inițială a garajului. De asemenea, menționează că pe terenul numitului C. G. sunt plantați patru butuci de viță de vie, plantată în anul 1980 după declarațiile pârâtului, butuci de viță de vie care sunt amplasați la o distanță cuprinsă între 0,11 cm; 0,15 cm; 0,18 cm și 0,24 cm.

Linia de hotar între reclamantul N. M. și pârâtul C. G. a fost modificată de către pârâtul C. G. între punctele_-115.

La data de 07.07.2015 pârâtul depune o cerere de suplimentare a probatoriului cu acte, filele 172-174 din dosar.

La data de 09.07.2015, pârâtul depune obiecțiuni la raportul de expertiză, filele 176-177 din dosar.

În ședința publică din 14.07.2015, reclamanții depune obiecțiuni la raportul de expertiză, filele 181- 182 din dosar.

La termenul de judecată din data de 14.07.2015, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse de av. G. G. pentru pârât la termenul anterior.

A încuviințat proba cu înscrisurile depuse de av. G. G. pentru pârât, conform cererii depuse la dosar, f.172 și proba cu înscrisul depus de av. A. M., respectiv răspunsul comunicat reclamantului de către OCPI Călărași și care este depus la dosarul cauzei, filele 183-187 din dosar.

A respins solicitarea pârâtului privind completarea raportului de expertiză cu obiectivul indicat, anume să precizeze dacă eventualele diferențe constatate se înscriu în marjele de toleranță prevăzute de Ordinul Președintelui ONCPI nr. 415/2009. A încuviințat obiecțiunile formulate de către reclamanți și pârât, urmând ca expertul să răspundă acestora. A dispus întregirea raportului de expertiză cu obiecțiunile formulate atât de reclamanți cât și de pârât.

A efectuat adresă către expert pentru a depune raportul de expertiză inițial avizat de OCPI având în vedere că procedura de avizare se află deja în derulare la această instituție, să răspundă la obiecțiunile formulate de părți, care reîntregesc raportul de expertiză, cu mențiunea ca și acest răspuns la obiecțiuni să fie avizat de OCPI.

La data de 15.09.2015, expert I. R. a depus raportul de expertiză avizat de OCPI și răspunsul la obiecțiunile formulate de părți prin care a concluzionat următoarele: cu privire la obiecțiunile reclamanților N. M. și N. G. răspunde punctual:pentru punctele 1;2 ale obiecțiunilor unde se face referire la îndreptări de erori materiale și completări de suprafețe înscrise în CF la planșele 2 și 3 comunică că au fost corectate și s-a întocmit un nou raport de expertiza în care au fost corectate erorile materiale.

La punctul 3 când s-a făcut mențiunea că, construcția a fost renovata în anul 2012 comunică că anul renovării construcției a fost comunicat de către pârâții, iar determinarea prin metode specifice a vârstei viței de vie nu este de competența sa de expert tehnic judiciar in cadastru,topografie și geodezie.

La punctul nr. 4 face precizarea că suprafața suprapusă din geometriile imobilelor recepționate de OCPI Călărași conform adresei nr. 1571/2469/16.05.2015 este comunicată de 3.11 mp, este într-adevăr o suprafață suprapusă de între punctele1-8-18-19-20-9 iar diferența de suprafață de 0.53 mp până la 3.11 mp este distribuită pe limita de hotar materializată pe teren între punctele 18-7-17-6 -5 de unde și concluzia că suprapunerea este și reala cât și virtuală datorită identificării diferită a limitelor comune la întocmirea documentației pentru imobilului situat în mun. Călărași, . recepționat nr. cadastral_ proprietar C. G., dar și a sesiunilor de măsurători din puncte de sprijin diferite, de aici și neconcordanțele pe limita de hotar dintre cele doua imobile.

Cu privire la a obiecțiunile pârâtului C. G. răspunde punctual:

La identificarea limitelor imobilelor au fost de față atât reclamanții cât și pârâtul iar la realizarea măsurătorilor a fost însoțit în permanență atât de pârât cât și de reclamant, iar cu privire la propteaua, cu o bucată de sârmă rămasă din plasa cu care era construită vechea împrejmuire, aceasta a fost indicată de reclamant. Materialele relevante care au stat la baza expertizei au fost planurile de amplasament efectuate la înscrierea în CF unde limitele imobilelor au fost indicate de părți. La subpunctele a;b;c au fost îndreptate erorile materiale în noul raport de expertiza redactat.

La subpunctul d a răspuns la punctul 3 al obiecțiunilor făcute de către reclamantul N. M.. La subpunctul d răspunde că, s-a făcut și o variantă propusă în noul raport de expertiza Planșa nr. 4.

Referitor la intitularea neadecvată a planului de situație face cunoscut că Planul de situație este definit astfel „Planșa pe suport topografie, întocmit la scările 1:2.000,1:1.000, 1:500,1:200 și 1:100, după caz prin care se precizează . vedere, amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține, desființa sau construi, precum și cote și accese pietonale și carosabile, plantații". Referitor la punctul nr. 3 informează că măsurătorile au fost executate cu aparatură.La efectuarea operațiunilor de teren s-au folosit pentru culegerea datelor Stație totala PENTAX R325NX, Rover GNSS RTK Rompos South S82V.

La efectuarea operațiunilor de birou (descărcare date, raportare editare) s-au folosit programele GNSS, TOPOSYS, pro GECAD 2011, TopoLT,Office 2003 iar pentru printare imprimanta Konica Minolta 165 si Plotterul Hp Design jet 110 plus.

Măsurătorile efectuate se încadrează în toleranțele de măsurare specificate în Ordinul 415 din 16 septembrie 2009 emis de Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliara, Ministerul Administrației și Internelor publicat în Monitorul Oficial nr. 675/_ în care se stipulează:

"(2) Erorile admise sunt:

Eroarea de identificare a punctului de contur:

- în cazul imobilelor împrejmuite +/- 10 cm.

La efectuarea operațiunilor de birou (descărcare date, raportare, editare) s-au folosit programele GNSS, TOPOSYS, pro GECAD 2011, TopoLT,Office 2003 iar pentru printare imprimanta Konica Minolta 165 si Plotterul Hp Designjet 110 plus. Măsurătorile efectuate se încadrează în toleranțele de măsurare specificate în Ordinul 700 din 2014 emis de Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliara, în care se stipulează:

"(2) Erorile admise sunt:

Eroarea de identificare a punctului de contur:

în cazul imobilelor împrejmuite +/- 10 cm.

Calculul suprafețelor a fost calculat analitic din coordonate (X,Y)

La data de 09.10.2015, pârâtul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, filele 221-223.

La data de 12.10.2015, pentru termenul din data de 13.10.2015, expertul I. R., precizează că avizarea expertizelor judiciare de către OCPI se face conform Regulamentului privind avizarea tehnică judiciară de către experții judiciari în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, aprobat prin Ordin nr. 1882/C/2011, Ministerul Justiției, Ordin nr. 1044.364/2011 ANCPI publicat în M.O. partea I, nr. 715/11.10.2011, unde este specificat că recepția se face conform art. 2 alin. 1 numai pentru Planul de amplasament și delimitare ce face obiectul expertizei.

În ședința publică din 13.10.2015, reclamanții au formulat răspuns la obiecțiunile formulate de pârât, filele 225-226 din dosar.

La termenul de judecată din data de 13.10.2015, instanța a respins obiecțiunile formulate de pârât, având în vedere că expertul a răspuns la solicitările instanței (obiective, obiecțiuni formulate de reclamant și pârât).

La termenul de judecată din data de 03.11.2015, instanța a decăzut pârâtul din dreptul administrării probei cu martori și, după ce a pus în discuția părților și proba cu cercetare la fața locului, a apreciat că această probă nu este necesară pentru lămurirea procesului.

La termenul de judecată din data de 03.11.2015, instanța a procedat la audierea martorilor propuși de reclamanți, respectiv I. F. din depoziția căruia au rezultat următoarele: A menționat că este prieten cu reclamanții de foarte mult timp și a fost în vizită la aceștia de multe ori. Știe că se ceartă cu pârâtul pentru un gard. Prima oară în anul 2008 când a intrat în curtea reclamanților era delimitată proprietatea de un gard vechi acoperit cu iarbă/bălării. Gardul despre care a făcut vorbire este gardul care delimitează cele două proprietăți. A fost și în anul 2009 la reclamantul N. care l-a rugat să îl ajute să sprijine o construcție care era mai șubredă. În vara anului 2013 a intrat în curtea reclamanților și a constatat că, gardul care delimita proprietățile părților era unul nou. Nu poate să spună exact, dar crede că gardul nou construit încalcă proprietatea reclamantului, dar nu a măsurat să știe exact. Precizează că gardul vechi pleca din interiorul proprietății pârâtului cam 20 de cm în interiorul proprietății pârâtului. Nu crede că, gardul nou se afla amplasat pe același aliniament. Nu a văzut dacă exista vreo construcție prima dată când a intrat în 2008 pentru că totul era acoperit de bălării. În urmă cu 3-4 ani, mai recent a văzut pe hotar o construcție din tablă cutată. În 2009 când l-a ajutat pe reclamant la treburile sale, acesta avea niște viță de vie pe casă, dar nu știe cui aparține această viță de vie, care nu era bătrână. Nu cunoaște unde era amplasată construcția pentru care i s-a solicitat ajutorul de către reclamant. Nu își aduce aminte unde era amplasată această construcție pentru care i s-a solicitat ajutorul de către reclamant. Din depoziția numitului E. A. au rezultat următoarele: A menționat că a întocmit documentația de carte funciară pentru imobilul reclamanților, la solicitarea foștilor proprietari, numiții I. (din C.) și în urma analizării situației în teren a întocmit un plan de amplasament care să reflecte conturul proprietății reclamanților. La momentul când a întocmit el documentația de carte funciară nu au fost modificări ale liniei de hotar, aceasta fiind delimitată de un gard de plasă vechi și câteva construcții. Acum a fost și a văzut și, față de documentația pe care el a întocmit-o a văzut că sunt modificări ale liniei de hotar și anume: linia de hotar a fost modificată în sensul că, a fost demolat gardul de plasă pe care el îl știa de la vremea când am întocmit cartea funciară și demolată o anexă care se afla pe linia de hotar.

Nu cunoaște dacă linia de hotar este modificată în sensul că pârâtul a luat sau nu din suprafața de teren a reclamantului. Menționează că el a fost la fața locului deoarece a fost convocat de către OCPI Călărași împreună cu dl. I. M. care a întocmit documentația de carte funciară a pârâtului, pentru a avizarea lucrării ce urma a fi efectuată, atunci a constatat că sunt modificări față de documentația de carte funciară pe care a întocmit-o el reclamanților.

La efectuarea documentației de carte funciară a reclamanților au fost prezenți, dar nu mai știe care, unul dintre foștii proprietari, I. pentru că altfel nu putea intra în curte. Menționează că fostul proprietar a participat la măsurătoare. Precizează că nu mai știe cine a făcut solicitarea de carte funciară, nu își aduce aminte, dar în documentația de carte există sigur o convenție încheiată cu el și o declarație a proprietarilor și o cerere către cadastru.

Precizează că își aduce aminte că, în partea de sud a proprietății exista un gard și cu poarta de intrare, dar exista și o construcție care era chiar pe linia de hotar, adică pe . aduce aminte dacă s-a consemnat sau nu în documentația de cartea funciară pentru că a trecut mult timp de atunci.

Menționează că dacă pe linia de hotar ar fi fost construcții e normal să apară și în documentația de carte funciară.Indiferent cui aparține construcția ea va fi menționată în documentația de cartea funciară.Revine și arătă că nu știe dacă au fost modificări ale liniei de hotar la momentul întocmirii documentației de carte funciară, a măsurat ceea ce a găsit la fața locului.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea situație de fapt: reclamanții sunt proprietarii imobilului, situat în municipiul Călărași, ., județul Călărași compus dintr-un imobil casa de locuit și teren curți, în suprafață totală de 436 m.p. Reclamanții dețin acest imobil în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 592 din 12 martie 2012 prin care au dobândit suprafața de 436 m.p. m.p. teren intravilan curți - construcții, . existente pe aceasta și anume: C.1 - locuință, în suprafață construită desfășurată de 128 m.p., C.2 anexă în suprafață construită desfășurată de 13 m.p. C.3 - anexă, în suprafață construită desfășurată de 7 m.p., C.4 - anexă, în suprafață construită desfășurată de 7 m.p. având vecinii: NE - C. F., SE - S. R., NV - C. G., SV - . înscris în cartea funciară nr._ a municipiului Călărași (nr. CF vechi 8839) având nr. cadastral 4255, conform încheierii nr._/ 2007 eliberată de OCPI Călărași.

Pârâtul că este proprietarul imobilului teren în suprafață de 400 m.p. și construcție, situat în Călărași, ., imobil intabulat în cartea funciara a mun. Călărași nr._, conf. încheierii nr._/2012 - O.C.P.I. Călărași. Acest bun a fost dobândit de pârât conf. actului notarial nr. 1981/1967, actului autentic nr. 34/1984 și intrat integral în patrimoniul său prin certificatul de moștenitor nr. 95/2012.

Urmare a prezentei cereri de chemare în judecată, reclamanții au solictat în contradictoriu cu pârâtul, să se dispună stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietățile lor și, ca urmare a stabilirii liniei de hotar, pârâtul să fie obligat să le respecte dreptul de proprietate și posesie asupra suprafeței de 1,55 mp de teren, în valoare de 366 lei, pe care a acaparat-o din proprietatea lor; ridicarea construcției cu destinație garaj și a plantației viță-de-vie, amplasate pe hotarul comun, fără să fi existat un acord între vecini, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Prin întâmpinarea formulată pârâtul a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, fiindcă nu a mutat vreun gard despărțitor al celor două suprafețe, cum în mod deliberat, greșit afirmă reclamantul. În realitate, în data de 11.07.2013, a înlocuit gardul despărțitor vechi de aprox. 50 de ani și deteriorat, cu o altă împrejmuire, respectând întocmai semnele de hotar originare precum și documentația cadastrală realizată cu ocazia intabulării din 2012. Pentru a proceda astfel, a cerut opinia calificată a autorității competente, soluția tehnică adoptată de el respectând prescripțiile transmise prin adresa nr._/09.07.2013 -municipiul Călărași, Direcția Urbanism, respectiv înlocuirea s-a realizat fără a schimba forma și materialele construcției inițiale.

Analizând, cu prioritate excepția uzucapiunii invocată de pârât reține că pârâtul a recunoscut la interogatoriu că reclamanții nu au fost de acord ca, ridicarea construcției garaj și plantația de viță de vie, ce sunt amplasate pe linia de hotar să fie amplasate pe linia de hotar ce desparte proprietățile părților, dar pârâtul a refuzat categoric să respecte distanța de 60 de cm față de linia de hotar, prevăzută de lege. Astfel, martorul I. F. a declarat ca în anul 2008 vița-de-vie era subțire și firavă, așa cum rezultă și din planșa nr.1 și 2 de la dosar, iar din planșa foto depusă de pârât rezultă că la limita proprietăților era plantată iederă și nu viță de vie.

De asemenea, garajul a fost construit în anul 2010 din tablă cutată și Plexiglas (materiale ce nu existau în anul 1967) pe linia de hotar fără acceptul reclamanților, fară a se respecta distanța minimă de 60 de cm, contrar dispozițiilor legii și fără autorizație de la Primăria mun. Călărași, așa cum rezultă și din adresa nr. 7930 din 02.03.2015, eliberată de Primăria Municipiului Călărași, Direcția Urbanism.

Ca atare, cum de la edificarea garajului și înființarea plantațiilor în discuție viță de vie - nu au trecut mai mult de 30 de ani, posesia nefiind exercitată o perioadă de peste 30 de ani, fără a exista nicio cauză de întrerupere sau de tulburare a posesiei, nu sunt îndeplinite condițiile pentru dobândirea prin uzucapiune de către pârât a dreptului de servitute invocat de acesta. Dobândirea prin uzucapiune a servituții de a avea construcții și plantații la o distanță față de imobilul vecin mai mică decât cea prevăzută de lege, presupune un acord tacit al proprietarului fondului aservit, manifestat pe toată durata prevăzută de lege a fi necesară pentru împlinirea prescripției achizitive.

Pentru considerentele expuse va respinge excepția uzucapiunii invocată de către pârât.

În drept, reține, potrivit art. 560 C.civil,proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta. Potrivit art. 563 C.civil ( Apărarea dreptului de proprietate privată) (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. (2) Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel. (3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut.

(4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă. Potrivt art. 612 C. civil orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic.

Probele administrate în cauză, duc la concluzia că acțiunea reclamantilor este întemeiată, motiv pentru care o va admite.

Din probele administrate, înscrisuri, interogatorii, declarații martori, raport de expertiză, reiese că reclamații au făcut dovada dreptului lor de proprietate asupra suprafeței revendicate, care să justifice solicitarea de redobândire de la pârât a suprafeței de teren pe care acesta a acaparat-o. În acest sens, reține că imobilul reclamanților a fost înscris în cartea funciară nr._ a municipiului Călărași, nr. CF 8839, având nr. cadastral 4255, conform încheierii nr._/2007, eliberată de OCPI. De la data înscrierii dreptului reclamanților în cartea funciară nu s-a înregistrat nicio acțiune prin care să se conteste cuprinsul cărții lor funciare. Pârâtul a efectuat formalitățile de publicitate imobiliară ulterior, prin încheierea nr._/29.08.2012 Biroului de Carte Funciară, aplicabile fiind dispozițiile Legii nr. 7/1996 la data intabulării, fiind aplicabil criteriul priorității efectuării formalităților de publicitate imobiliară. D. urmare, pârâtul nu a făcut dovada dreptului său de proprietate, pentru suprafața de teren deținută în plus, față de cea înscrisă în cartea funciară, care să justifice modificarea liniei de hotar dintre proprietățile părților.

Din raportul de expertiză avizat de OCPI întocmit de expert I. R. reiese că suprafața de 2,57 mp este deținută în plus de către pârât, prin modificarea liniei de hotar într punctele_-115.

Pentru a stabili linia de hotar dintre cele două proprietăți s-a avut în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică de specialitate care a evidențiat că în urma raportării coordonatelor imobilelor având numerele cadastrale atribuite_ și_, municipiul Călărași, planșa 1 se poate observa că există o suprapunere atât virtuală cât și reală de 2,57 m.p. suprafață ce inițial a fost înscrisă în cartea funciară a reclamanților și ulterior înscrisă în cartea funciară a pârâtului. Concluzia expertului I. R. cum că suprafața de 2,57 mp este deținută în plus de către pârât este în concordanță cu concluziile expertului C. V. în expertiza efectuată în dosarul penal nr. 2654/P/2013, cu răspunsul primit de ambele părți, conform adresei OCPI nr. 1571/2469/16.06.2015, în care se precizează că, la verificarea documentațiilor, dar și a imobilelor în teren, s-a constatat că există o suprapunere reală în suprafață de 3,11 m.p., dar și cu declarația martorilor reclamanților audiați în cauză, care au arătat că, la momentul întocmirii documentației de carte funciară nu au fost modificări ale liniei de hotar, aceasta fiind delimitată de un gard de plasă vechi care pleca din interiorul proprietății pârâtului, cam 20 cm în interiorul proprietății pârâtului și câteva construcții, în anul 2013, fiind construit un gard nou de către pârât. De altfel și pârâtul la interogatoriul din data de 02.06.2015, propus de reclamanți, f. 137-138 dosar, a recunoscut că a mutat gardul ce desparte proprietățile părților, în lipsa reclamanților și fără acordul lor, fiind surprins în curtea acestora. Aceasta a recunoscut că vechea linie de hotar era amplasată conform planșei nr. 5 ce reprezintă poziția proptelei la vechiul gard.Tot din planșa nr. 5 se observă noul gard montat de la colțul garajului care înainte de montare era liber. Din planșa nr. 4 se observă că înainte de montarea noului gard, colțul garajului era liber, această construcție fiind pe limita de hotar dintre cele două imobile aflate în litigiu.

În aceste condiții, instanța a apreciat ca varianta liniei de hotar propusă de expertul topo, corespunde realității obiective, mai ales că raportul de expertiză a fost avizat de către OCPI, aspect confirmat nu numai de viza OCPI, dar și de către martorul E. A., (expert topo) care a arătat că a fost convocat la fața locului de către OCPI cu ocazia întocmirii raportului de expertiză dispus în cauză, împreună cu numitul I. M. care a întocmit documentația de carte funciară a pârâtului. De asemenea, expertul I. R., a menționat că, tot timpul la măsurători a fost însoțit în permanență de reclamant și de către pârât, iar la efectuarea operațiunilor de teren s-au folosit pentru culegerea datelor, Stație totala PENTAX R325NX, Rover GNSS RTK Rompos South S82V. La efectuarea operațiunilor de birou (descărcare date, raportare editare) s-au folosit programele GNSS, TOPOSYS, pro GECAD 2011, TopoLT,Office 2003 iar pentru printare imprimanta Konica Minolta 165 si Plotterul Hp Design jet 110 plus. Măsurătorile efectuate se încadrează în toleranțele de măsurare specificate în Ordinul 415 din 16 septembrie 2009 emis de Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliara, Ministerul Administrației și Internelor publicat în Monitorul Oficial nr. 675/_ în care se stipulează:"(2) Erorile admise sunt: Eroarea de identificare a punctului de contur:- în cazul imobilelor împrejmuite +/- 10 cm.

Calculul suprafețelor a fost calculat analitic din coordonate (X,Y).

În cauză, la individualizarea proprietăților s-a ținut seama de titlurile de proprietate respectiv documentația cadastrală, reclamanții înscriindu-și imobilul în cartea funciară nr._ municipiului Călărași, conform încheierii_/07.12.2007, nr. vechi 8839, având nr. cadastral 4255, conform încheierii_/2007 eliberată de OCPI Călătași, iar pârâtul ulterior prin încheierea_/29.08.2012 a OCPI.Călărași.

Documentația cadastrală întocmită de către reclamanți, respectiv în anul 2007 se constata că, concordă cu expertiza tehnică topo întocmită în cauză, în ceea ce privește limitele proprietății reclamanților. În regim de carte funciara, medalioanele (hărțile) au relevanță pentru că oferă date concludente care pot ușura operațiunea de identificare și reconstituire a hotarului real.

Ca atare, în vederea efectuării măsurătorilor necesare întocmirii expertizei tehnice judiciare, s-au avut în vedere actele de proprietae ale părților, datele furnizate de OCPI, lucrarea tehnică fiind efectuată în sistem de proiecție stereografic, 1970, sistem de referință Marea N., iar măsurătorile se încadrează în toleranțele de măsurare specificate în Ordinul 700/07.07./2014, emis de ANCPI.

Analizând planul de amplasament și delimitare a corpurilor de proprietate, întocmit pentru intabularea în Cartea Funciară, geometriile imobilelor recepționate de OCPI se poate constata ușor că, există într-adevăr o suprafață suprapusă între punctele 1-8-18-19-20-9, iar diferența de 0,53 m.p. până la 3,11 suprafață comunicată de OCPI, conform adresei 1571/2469/16.05.2015 m.p. este distribuită pe linia de hotar materializată pe teren între punctele 18-7-17-6-5 de unde și concluzia că suprapunerea este reală cât și virtuală datorită identificării diferite a limitelor comune la întocmirea documentației pentru imobilul proprietatea pârâtului C. G., dar și a sesiunilor de măsurători din puncte de sprijin diferite, de aici și neconcordanțele pe limita de hotar dintre cele două imobile. În consecință, pârâtul nu a făcut dovada dreptului său de proprietate, pentru suprafața de teren deținută în plus fața de cea înscrisă în cartea funciară care să justifice modificarea liniei hotar vechi dintre proprietățile părților în luna iulie 2013, așa cum a recunoscut pârâtul la interogatoriu (întrebare nr.6 și 7) și dovedit de reclamanți cu probele administrate în cauză.Reține de asemenea că în cartea funciară a pârâtului a fost evidențiată și o construcție pe hotar, f. 50 dosar.

Pentru aceste motive va admite cererea formulată de reclamanți și va dispune stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, conform planșei nr. 3, parte integrantă din raportul de expertiză tehnică de specialitate, definită de punctele_-_-_-111-113, conform raportului de expertiză întocmit de exp. tehnic I. R., ce face parte integrantă din prezenta sentință.

Va obliga pârâtul să respecte reclamantului dreptul de proprietate și posesie, asupra suprafeței de 2,57 mp teren, linia de hotar fiind modificată între punctele_-115, conform raportului de expertiză întocmit de exp. tehnic I. R., ce face parte integrantă din prezenta sentință.

Va obliga pârâtul să ridice construcția cu destinație garaj și plantația de viță de vie, amplasate pe linia de hotar, având în vedere faptul că pârâtul a recunoscut la interogatoriu că reclamanții nu au fost de acord ca, ridicarea construcției garaj și plantația de viță de vie, ce sunt amplasate pe linia de hotar să fie amplasate pe linia de hotar ce desparte proprietățile părților, însă pârâtul a refuzat categoric să respecte distanța de 60 de cm față de linia de hotar, prevăzută de lege.

Conform art. 453 C. proc. civilă, partea care pierde procesul va fi oblgată la cererea părții care a câștigat să-i plătească cheltuieli de judecată, astfel că va obliga pârâtul către reclamanți la plata sumei de 1540 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanței de la f. 10 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția uzucapiunii invocată de pârâtul C. G..

Admite cererea formulată de reclamanții N. M., CNP_ și N. G., CNP_, domiciliați în municipiul Călărași, ., județul Călărași, în contradictoriu cu pârâtul C. G., CNP_, domiciliat în municipiul Călărași, ., județul Călărași.

Dispune stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, conform planșei nr. 3, parte integrantă din raportul de expertiză tehnică de specialitate, definită de punctele_-_-_-111-113, conform raportului de expertiză întocmit de exp. tehnic I. R., ce face parte integrantă din prezenta sentință.

Obligă pârâtul să respecte reclamantului dreptul de proprietate și posesie, asupra suprafeței de 2,57 mp teren, linia de hotar fiind modificată între punctele_-115, conform raportului de expertiză întocmit de exp. tehnic I. R., ce face parte integrantă din prezenta sentință.

Obligă pârâtul să ridice construcția cu destinație garaj și plantația de viță de vie, amplasate pe linia de hotar.

Obligă pârâtul către reclamanți la plata sumei de 1540 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere de apel ce va fi depusă la Judecătoria Călărași.

Pronunțată în ședința publică din data de 19.11.2015

PREȘEDINTE, GREFIER,

JUD. S. M. V. O.

Red.SM

Tehnored.VO

Ex.5/18.12.2015

← Pretenţii. Sentința nr. 3590/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI		Pretenţii. Sentința nr. 3599/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI →

Grăniţuire. Sentința nr. 3569/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Grăniţuire. Sentința nr. 3569/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI