Plângere contravenţională. Sentința nr. 526/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 526/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 526/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 526/2015
Ședința publică de la 13 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M. N.
Grefier L. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei privind pe petentul C. M. și pe intimatul I.P.J. CĂLĂRAȘI, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul, legitimat cu CI . nr._, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 155 și urm. C.proc.civ.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile și obiectul cauzei, după care:
La interpelarea instanței, petentul apreciază că Judecătoria Călărași este competentă să soluționeze prezenta plângere contravențională.
În temeiul dispozițiilor art. 131 alin. 1 C. proc. civ. raportat la art. 32 din O.G. 2/2001, având în vedere locul săvârșirii faptei contravenționale, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză și acordă cuvântul pentru dezbaterea probatoriului.
Petentul având cuvântul, propune proba cu înscrisurile depuse la doar și proba testimonială constând în audierea martorului T. A. G., cu privire la situația de fapt, martor care se afla în autoturism și este prezent la acest termen de judecată.
Instanța, în temeiul art. 258 alin. 1 C.proc.civ., încuviințează petentului proba cu înscrisuri și proba testimonială constând în audierea martorei T. A. G., cu privire la situația de fapt, probele menționate fiind admisibile și putând duce la soluționarea cauzei.
În temeiul disp.art. 321 C.proc.civilă, instanța procedează la audierea martorului T. A. G., declarația dată fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de soluționat, instanța, în temeiul art. 244 C.proc.civ., constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul pentru dezbaterea fondului cauzei.
Petentul, având cuvântul, solicită admiterea plângerii formulate, anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii și de asemenea, anularea măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, având în vedere că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa.
Petentul arată că, la data si ora reținute în procesul-verbal contestat, circula cu autoturismul cu număr de înmatriculare_ în mun. Călărași, pe . pe . trecerea de nivel de cale ferată, iar la aproximativ 500 m de trecerea la nivel de cale ferată a intrat în depășirea unui autoturism Dacia staționat pe sensul său de mers
Precizează că a finalizat această manevră de depășire și a revenit pe sensul său de mers, fără a obstrucționa circulația și că ulterior, după traversarea trecerii la nivel de cale ferată a fost oprit de un echipaj al Poliției Rutiere, agentul constatator dispunând sancționarea sa.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.12.2014, sub nr. de dosar_, petentul C. M. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/05.12.2014 întocmit de un agent constatator din cadrul I. Călărași.
În motivarea plângerii formulate, petentul a susținut, în esență, că nu a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. 2/2001, dispozițiile O.U.G. 195/2002, pe dispozițiile H.G. 1391/2006 și pe dispozițiile Codului de procedură civilă.
În susținerea plângerii contravenționale, petentul a depus, în copie, procesul verbal contestat și alte înscrisuri.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoarea de 20 lei.
Intimatul a depus întâmpinare și a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată. În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că, în raport de contravenția săvârșită, agentul constatator a procedat, în mod legal, la încadrarea juridică a faptei contravenționale și la aplicarea sancțiunii contravenționale. De asemenea, intimatul a mai arătat și că, procesul verbal contestat, a fost încheiat cu respectarea disp. art. 16 și 17, nefiind incident niciun caz de nulitate al acestuia.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile O.G. 2/2001, dispozițiile O.U.G. 195/2002, pe dispozițiile H.G. 1391/2006 și pe dispozițiile Codului de procedură civilă.
În susținerea întâmpinării formulate, intimatul a depus, în copie, fișa de abateri contravenționale a petentului.
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială constând în audierea martorei T. A. G..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/05.12.2014 s-a dispus sancționarea contravențională a petentului, reținându-se în sarcina sa că, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_ a depășit un autoturism oprit pe sensul său de mers, pătrunzând pe sensul opus și determinând autoturismul cu numărul de înmatriculare_ să efectueze manevra de evitare a coliziunii, fapta fiind prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. e) O.U.G. 195/2002.
Petentul a semnat procesul verbal contestat, la rubrica „alte mențiuni” agentul constatator consemnând că petentul nu este de acord cu sancționarea sa.
Potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 din același act normativ, privind modalitatea de întocmire și mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce ar putea fi constatate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, în prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Având în vedere aspectele enunțate anterior, instanța reține că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost percepută în mod direct de agentul constatator, procesul verbal bucurându-se de prezumția menționată anterior.
Instanța constată că prezumția de veridicitate a procesului verbal nu este întărită de niciun alt mijloc de probă.
Astfel, martora T. A. G., fiind audiată de instanță, a precizat că se afla cu petentul în mașină când acesta a fost sancționat contravențional. Martora a arătat că petentul a realizat manevra de depășire a unui autoturism care se afla pe sensul său de mers cu respectarea unei distanțe suficiente față de autoturismul care rula pe sensul opus, conducătorul autoturismului menționat nefiind nevoit să frâneze pentru a evita o posibilă coliziune.
Instanța reține, din întâmpinarea formulată de intimat, că fapta contravențională săvârșită de petent nu a fost înregistrată video.
În consecință, prin raportare la probele administrate în prezenta cauză, instanța apreciază că nu se poate pronunța, cu certitudine, cu privire la temeinicia situației de fapt reținute de agentul constatator, existând un dubiu cu privire la aceasta.
Astfel, instanța nu poate aprecia, dincolo de orice dubiu rezonabil, dacă fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa.
În concluzie, întrucât dubiul reținut de instanță cu privire la situația de fapt profită petentului, instanța va admite plângerea acestuia și va anula procesul verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de contravenientul C. M., cu NCP._, domiciliat în mun. Călărași, ., .. A, ., jud. Călărași în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Călărași, cu sediul în mun. Călărași, ., jud. Călărași .
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/05.12.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. R. – M. B. L.
Red. N.R.M.
Thred. B.L.
Ex.4/05.03.2015.
| ← Îndreptare eroare materială. Sentința nr. 1871/2015.... | Actiune in regres. Sentința nr. 530/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
