Plângere contravenţională. Sentința nr. 554/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 554/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 8627/202/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 554
Ședința publică de la 17 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - Judecător M. S.
Grefier - O. V.
Pe rol judecarea cauzei civile privind plângerea contravențională formulată de petentul M. L. în contradictoriu cu intimatul I. CĂLĂRAȘI,
împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ dresat la data de 13.11.2014, de I. Călărași.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru petent av. S. S. care substituie pe av. J. R. (apărător ales, conform împuternicirii avocațiale nr._/17.02.2015, f. 26 dosar) în temeiul delegației de substituire aflată la fila 27 din dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită conform art. 155 și urm. Cod procedură civilă.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile, obiectul cauzei și procedura de citare, după care:
Instanța în conformitate cu dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă, estimează perioada de soluționare a cauzei la acest termen.
Av. S. S. pentru petent, depune împuternicirea avocațială a avocatului titular, respectiv J. R. . nr._/17.02.2015, fila 26 din dosar și procesul verbal în original fila 28 din dosar.
La interpelarea instanței av. S. S. pentru petent, având cuvântul, solicită vizionarea CD-ului cu înregistrarea video a contravenției, depus de intimat.
Instanța procedează la vizionarea CD-ului cu înregistrarea video a contravenției, CD depus de intimat, în prezența apărătorului petentului.
În conformitate cu dispozițiile art. 255 Cod procedură civilă instanța pune în discuție admisibilitatea administrării probelor.
Av. S. S. pentru petent, având cuvântul propune proba cu înscrisurile depuse la dosar și cu 1 martor așa cum a arătat prin plângerea formulată. Solicită așa cum a solicitat și prin plângerea formulată ca intimatul să depună un set de înscrisuri, cum ar fi: buletinul de verificare metrologica a aparatului radar cu care s-a făcut înregistrarea respectivă, delegațiile/ordinele de deplasare pentru agenții constatatori, ordine din care să rezulte că la data respectivă aveau ordin să folosească aparatul radar pe acea porțiune de drum, atestatul vizat de operator radar al agentului constatator care a întocmit procesul – verbal și metodologia de utilizare a aparatului radar de tipul celui cu care s-a făcut constatarea contravenției, însă nu le-a depus.
Instanța în conformitate dispozițiile art. 255 Cod procedură civilă rap. la art. 258, art. 260 Cod procedură civilă, încuviințează pentru petent proba cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei. Pentru intimat încuviințează proba cu înscrisuri și proba cu CD-ul cu înregistrarea video ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Respinge proba cu înscrisurile indicate de petent în plângere, solicitate a fi depuse de intimat respectiv buletinul de verificare metrologică a aparatului radar cu care s-a făcut înregistrarea respectivă, delegațiile/ordinele de deplasare pentru agenții constatatori, ordine din care să rezulte că la data respectivă aveau ordin să folosească aparatul radar pe acea porțiune de drum, atestatul vizat de operator radar al agentului constatator care a întocmit procesul – verbal și metodologia de utilizare a aparatului radar de tipul celui cu care s-a făcut constatarea contravenției, pe considerentul că aceste înscrisuri sunt absolut necesare numai în cazul contravențiilor la regimul circulației privind încălcarea limitei de viteză.
Respinge proba testimonială propusă de petent, întrucât CD-ul cu înregistrarea video a contravenției depus de intimat, este relevant în soluționarea cauzei.
Av. S. S. pentru petent, având cuvântul, învederează că nu mai are alte cereri sau probe de administrat în cauză, apreciază cauza în stare de judecată și solicită acordarea cuvântului pentru susțineri în fond.
Instanța ia act că nu mai sunt alte cereri sau probe de administrat în cauză, apreciază cauza în stare de judecată, iar conform art. 394 Cod procedură civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Av. S. S. pentru petent, având cuvântul în fond, solicită în principal anularea procesului-verbal, întrucât situația reținută nu corespunde adevărului și parțial anularea procesului verbal de contravenție . nr._/13.11.2014, în ceea ce privește sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere.
Prin procesul-verbal de contravenție, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea a două presupuse contravenții, respectiv cele prevăzute de art. 135 din HG nr. 1391/2006 și art. 147 pct. indescifrabil din HG nr. 1391/2006, față de această situație de fapt, invocă nulitatea absolută a procesului-verbal față de dispozițiile art. 10 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, „dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții, sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție. Când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanță pentru prestarea unei activități în folosul comunității”. Ori în cauză, agentul avea obligația de a stabili sancțiunea contravențională pentru fiecare din cele 2 contravenții în parte, urmând a stabili cumulul acestora.
Mai arată că din CD-ul cu înregistrarea video rezultă foarte clar că nu exista niciun pieton angajat în traversare.
Pentru aceste considerente și pentru motivele expuse în plângerea formulată solicită admiterea acesteia.
Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 17.11.2014 și înregistrată sub nr._, petentul M. L., domiciliat în Mun. Călărași, ., Jud. Călărași,CNP-_, a formulat plângere contravențională împotriva procesului - Verbal . nr._/13.11.2014, dresat Inspectoratul de Poliție al Jud. Călărași, cu sediul în Mun. Călărași, ., Jud. Călărași, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal sus-menționat, întrucât situația reținută nu corespunde adevărului și anularea parțială a procesului verbal de contravenție . nr._/13.11.2014, în ceea ce privește sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere.
În motivarea plângerii petentul arată că a fost amendat contravențional cu suma de 360 lei, pentru prezumtiva încălcare a art. 135 din HG nr. 1391/2006 și art. 147 pct. indescifrabil din HG nr. 1391/2006. De asemenea, s-a dispus, ca măsură tehnico-administrativă și reținerea permisului de conducere, fără a se menționa și suspendarea dreptului de a conduce. S-a reținut, în mod eronat, că a „condus auto și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton. Nu a avut asupra sa permisul de conducere".
Pe cale de excepție, a invocat nulitatea absolută a procesului – verbal . nr._/11.11.2014. Prin acest proces-verbal de contravenție, s-a reținut în sarcina sa săvârșirea a două presupuse contravenții, respectiv cele prevăzute de art. 135 din HG nr. 1391/2006 și art. 147 pct. indescifrabil din HG nr. 1391/2006, față de această situație de fapt, invocă nulitatea absolută a procesului-verbal față de dispozițiile art. 10 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, „dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții, sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție. Când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanță pentru prestarea unei activități în folosul comunității”. Ori, în cauză, agentul avea obligația de a stabili sancțiunea contravențională pentru fiecare din cele 2 contravenții în parte, urmând a stabili cumulul acestora.
Procesul-verbal nu prevede fiecare sancțiune în parte, ci doar o amendă în valoare de 280 lei pentru ambele contravenții. De asemenea, au fost stabilite x (indescifrabil) puncte-amendă, fără a se arăta pentru care dintre contravenții au fost aplicate. Precizează că, la rubrica sancțiunilor, a fost trecută doar amendă în cuantum de „360 lei”, fără a fi bifată și căsuța „avertisment”.
De asemenea prin procesul verbal de contravenție, s-au aplicat x puncte amendă, al căror cuantum este indescifrabil (și, probabil, 4 puncte penalizare?!?!), fără a se individualiza câte puncte s-au aplicat pentru o contravenție și câte - pentru cealaltă contravenție. Prin neindividualizarea sancțiunii pentru fiecare faptă contravențională, s-a creat imposibilitatea obiectivă de a se aprecia legalitatea și temeinicia măsurilor, neputându-se constata dacă se înscriu în limitele prevăzute de lege.
Nerespectarea prevederilor legale stabilite de art. 10 din OUG nr. 2/2001, prin aplicarea unei singure amenzi (posibil cumulate) coroborată cu caracterul imperativ al normelor care reglementează materia contravențională, conduce, în opinia sa la sancționarea cu nulitate absolută a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Un al 2-lea motiv de nulitate pe care îl invocă este prevăzut de art. 181 alin. 1 din HG nr. 1391/2006, respectiv Regulamentul de aplicare a Codului Rutier. Art. 109 alin.4 din OUG, stabilește că atunci când fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat, „forma și conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției se stabilesc prin regulament”, în speță art. 181 din Regulament. Astfel, acest articol nr. 181 alin. 1 prevede că „în situația în care fapta a fost constată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau al unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces verbal de constatare a contravenției potrivit modelului prevăzut în anexa 1D după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul".
Ori, așa cum se poate observa din studierea procesului - verbal depus, acesta este cel prevăzut în anexa IA, și nu cel prevăzut în mod obligatoriu, respectiv procesul de la anexa 1D. Consideră că nerespectarea acestui text legal imperativ și a formei procedurale și scriptice impuse de legiuitor, atrage nulitatea acestui proces - verbal. De altfel, procesul - verbal prevăzut expres de anexa 1D conține mențiuni obligatorii, cum ar fi tipul aparatului radar cu care s-a constatat presupusa faptă, datele acestuia de identificare - . număr, numărul de înmatriculare al autovehiculului pe care era montat acest radar, perioada de timp și locul în care se păstrează înregistrarea radar, și mai ales, sancțiunea complementară aplicată (suspendarea dreptului de a conduce) legalitatea măsurilor luate neputând fi verificată.
Astfel, în conformitate cu punctul 3.2.6 din Norma de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", “Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu o funcție de autotestare care să poată pune în evidență orice defect sau dereglare funcțională, ce pot avea influența asupra exactității de măsurare.
Această funcție trebuie să fie activată automat la fiecare punere în funcțiune a cinemometrului, având și posibilitatea de a fi activată manual de către operator, ori de câte ori se consideră necesar. In cazul depistării unor defecte sau dereglări funcționale, acestea vor fi semnalate iar funcționarea cinemometrului va fi blocată.”. Punctul 3.5.1. din normele mai susmenționate stipulează că înregistrările radar trebuie să conțină „cel puțin următoarele: sensul de deplasare a autovehiculului; faptul că a fost efectuată autotestarea (conform 3.2.6.) imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al
acestuia". Punctul 3.7.1. din textul normativ indicat arată că „Cinemometrele trebuie să fie astfel construite încât să permită aplicarea sigiliilor la toate blocurile funcționale în carcase proprii, în toate locurile necesare pentru asigurarea protecției împotriva intervențiilor neautorizate. Aceste sigilii se aplică de către Biroul Român de Metrologie Legală, prin reprezentantul său autorizat".
În cazul în care înregistrarea s-a făcut fără existența/în momentul autotestării sau prin manevrarea nelegală aceasta constituie o probă nulă obținută în mod ilegal.
Pe fondul cauzei arată că în data de 13 noiembrie 20l4 se afla pe . zona Băncii Volksbank, s-a asigurat, a semnalizat manevra de virare la stânga în vederea înscrierii de pe prima bandă pe cea de-a doua bandă, nefiind niciun pieton angajat în traversare. Ulterior, a fost oprit și legitimat de echipajul de poliție, agentul constatator afirmând că din înregistrarea R., rezultă ca nu ar fi acordat prioritate de trecere unui pieton ce s-ar fi aflat deja în traversare.
Arată că nu a existat niciun pieton pe sensul său de mers respectiv, prima bandă, așa cum specifică art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2002 și nu era angajat în traversare, acesta aflându-se pe scuarul dintre cele două sensuri de mers ale străzii București, lângă cea de-a 2-a bandă (pe care el nu se afla) - ..neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentar a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizare, aflate pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului. În această situație, apreciază că nu se pune problema neacordării priorității de trecere, atâta timp cât pietonul nu s-a aflat angajat în traversare pe sensul său de mers.
În drept: art. 1, 19, 31 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În susținere a propus proba cu înscrisuri, aflate la filele 8-9 din dosar și cu martorul A. N..
Solicită ca reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județeană Călărași să depună la dosarul cauzei, următoarele: înregistrările aparatului radar cu autovehiculul pe care îl conducea, buletinul de verificare metrologica a aparatului radar cu care s-a făcut înregistrarea respectivă, delegațiile/ordinele de deplasare pentru agenții constatatori, ordine din care să rezulte că la data respectivă aveau ordin să folosească aparatul radar pe acea porțiune de drum, atestatul vizat de operator radar al agentului constatator care a întocmit procesul – verbal și metodologia de utilizare a aparatului radar de tipul celui cu care s-a făcut constatarea contravenției.
Pentru considerentele expuse mai sus solicită admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată.
La data de 19.11.2014 instanța în baza dispozițiilor art. 201 al.1 Cod procedură civilă a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către intimată, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la data comunicării cererii, în condițiile art. 165 Cod procedură civilă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a propune probe și invoca excepții, în afară de cele de ordine publică.
La data de 06.01.2015, intimatul I. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii contravenționale, menținerea sancțiunii principale a amenzii și a sancțiunii complementare, ca fiind legal aplicate.
În motivare arată că, numitul contestator a fost sancționat contravențional întrucât a condus autoturismul în municipiul Călărași și nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați în mod regulamentar în traversare. Precizează că fapta contravențională a fost înregistrată cu ajutorul aparatului radar. Agentul constatator i-a adus la cunoștință contravenientului faptul că are dreptul să depună contestație împotriva procesului-verbal la Judecătoria Călărași, precum și faptul că are dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul procesului-verbal.
Procesul verbal de contravenție este legal întocmit, fapta săvârșită fiind
prevăzută de dispozițiile art. 135 lit. h din HG 1391/2006 și sancționată în conformitate cu prevederile art. 100 alin. 3 lit. b, având în vedere că sancțiunea
principală a amenzii a atras în mod corelativ și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de
zile.
Analizând procesul-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (l) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de an. 17 din
același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea
agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și
data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Solicită a se constata că în cuprinsul procesului - verbal contestat s-a indicat în mod corect fapta săvârșită, cât și actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. Analizând conținutul plângerii depuse de contestator rezultă că aceasta încearcă să înfățișeze instanței de judecată o situație de fapt diferită de cea reținută de către agentul contestator în procesul-verbal de contravenție.
În ceea ce privește eventuala solicitare de înlocuire a sancțiunii amenzii cu
avertisment solicită respingerea ca neîntemeiată, având în vedere următoarele
considerente: Agentul constatator a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege, respectiv 4 puncte amendă. Petentul a avut posibilitatea de a plăti în termen de 48 de ore jumătate din amenda aplicată, respectiv suma de 180 lei.
În acest context, apreciază că agentul constatator a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate și nu se justifică aplicarea avertismentului
scris. Menționează de asemenea că neacordarea priorității de trecere pietonilor
angajați în mod regulamentar în traversare reprezintă una din principalele cauze ale accidentelor de circulație și prezintă un grad de pericol ridicat.
În această situație, solicită respingerea plângerii contravenționale, menținerea sancțiunii principale a amenzii și a sancțiunii complementare, ca fiind legal aplicate.
În susținerea celor precizate mai sus, înțelege să se folosească de probe:
înscrisuri necesare justei soluționări a cauzei, aflate la filele 19-20, și CD- cu înregistrarea video a contravenției, fila 18 din dosar.
În drept dispozițiile art. 205 C. pr. Civ.
Solicită judecarea cauzei și în lipsa părților.
La data de 07.01.2015, instanța a dispus comunicarea întâmpinării către petent cu mențiunea ca în termen de 10 zile de la primire are dreptul să formuleze răspuns la aceasta, însă petentul a formulat răspuns la întâmpinare.
La data de 29.01.2015, instanța a fixat termen de judecată la data de 17.02.2015, cu citarea părților.
La acest termen instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri, a respins proba cu martori și proba cu efectuarea unei adrese către intimat pentru a depune înscrisurile precizate în plângere, iar pentru intimat a încuviințat proba cu înscrisuri și CD-ul cu înregistrarea video.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea situație de fapt: prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat de I. Călărași la data de 13.11.2014 petentul a fost sancționat cu 4 puncte amendă (360 lei amendă contravențională și sancțiunea avertisment) în temeiul art.135 lit. h din HG 1391/2006 și art. 147 alin.1 din același act normativ, și cu măsura complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile,întrucât a condus autoturismul în municipiul Călărași și nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați în mod regulamentar în traversare și nu a avut permisul de conducere asupra sa. Fapta contravențională a fost înregistrată cu ajutorul aparatului radar.
Procesul verbal a fost semnat de către petent, la rubrica Alte mențiuni înscriindu-se mențiunea“ Nu sunt de acord, nu se afla niciun pieton pe trecere”.
Verificând, prioritar, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cauze de nulitate absolută, ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că petentul a negat săvârșirea faptei contravenționale, precizând că nu exista niciun pieton pe trecerea de pietoni.
Instanța constată că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care conține constatările personale ale agentului constatator, care nu face dovada vinovăției petentului, ci doar a situației de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante. Agentul constatator a reținut faptul că petentul a fost sancționat contravențional, întrucât a condus autovehiculul marca Audi cu numărul de înmatriculare_ în municipiul Călărași și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în mod regulamentar în traversare,contravenție prevăzută de art. art. 135 lit. h din HG 1391/2006 și sancționată în conformitate cu prevederile art. 100 alin. 3 lit. b.
Instanța reține că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 - art. 36 din O.G. nr. 2/2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. vs. România – Hotărârea din 04.10.2007).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că prezentul proces-verbal conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care a lăsat și urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, respectiv CD-ul cu înregistrarea video, (f.18 dosar), contravenția a existat cu adevărat, iar petentul nu dovedit cu vreo probă concludentă situația pe care o susține în plângere.
O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului ordonanței rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Mai mult, potrivit art. 1169 Cod civil, revine petentului să probeze criticile aduse, a demonstra că procesul-verbal este nelegal și netemeinic.
Această interpretare este conformă jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care recent a statuat că prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 6 par. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu este încălcată în situația în care petentul are sarcina probei în judecarea plângerii contravenționale. În acest sens, Curtea a reamintit că prezumția de nevinovăție nu se opune unei prezumții relative de legalitate și de conformitate cu realitatea a procesului-verbal de contravenție, în lipsa căreia ar fi imposibil în mod practic de a sancționa contravențiile în materie de circulație rutieră (decizia din 13 martie 2012 în cauza H. contra României, paragraf 12).
Potrivit art. 135 lit. h din HG1391/2006 conducătorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului.
Cu privire la temeinicie instanța reține că petentul nu a prezentat nicio probă din care să rezulte că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității. Având în vedere acestea, instanța apreciază că procesul verbal este temeinic întocmit, petentul fiind vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale principale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda stabilită de către organul constatator este la valoarea minimă prevăzută de lege, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanța de fond însă a constatat că la stabilirea sancțiunii nu au fost avute în vedere și dispozițiile art. 5 din OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, în sensul că sancțiunea stabilită nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, proporționalitatea între fapta comisă și consecințele comiterii ei fiind una din cerințele impuse prin jurisprudența CEDO în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi în cauze precum Handyside împotriva Marii Britanii și Muller împotriva Elveției. Orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii și sancțiunea complementară. Sancțiunile juridice constituie, nu mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate.
În acest sens, instanța are în vedere faptul că petentul, nu a mai avut abateri cu privire la acest gen de contravenție, la regimul circulației, aspect rezultat din cazierul judiciar al petentului (fila 19 din dosar).
Cu privire la măsura complementară prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002, respectiv suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, instanța reține că aceasta se aplică automat de către organul constatator, fără ca acesta să aibă posibilitatea de a aprecia, de la caz la caz, cu privire la oportunitatea aplicării acestei măsuri complementare.
Cu toate acestea, instanța constată că și această sancțiune trebuie să fie supusă unui control judecătoresc și unei operațiuni de individualizare, atât în temeiul art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, care prevede că "sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite", text în care nu se face nici o distincție după cum ar fi vorba de sancțiuni principale sau sancțiuni complementare, cât și în temeiul art. 6 și 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În acest sens Curtea Europeană a considerat că până și sancțiunea complementară a reținerii punctelor de penalizare, ce poate fi aplicată în materie contravențională are caracter "penal" în sensul art. 6 și art. 7 din Convenție (cauza Malige c. Franței 68/_, Hotărârea din 23.09.1989). Curtea a apreciat că sancțiunea punctelor de penalizare, deși în dreptul francez are caracter administrativ, în plan convențional are caracter penal atâta timp cât poate să conducă, în cazul acumulării unui anumit număr de puncte, la pierderea dreptului de a mai conduce. Or, dreptul de a conduce, în opinia Curții, este foarte util în viața de zi cu zi și în viața profesională, astfel că, deși aplicarea punctelor de penalizare are caracter preventiv, are și un caracter punitiv similar unei sancțiuni penale.
În aceste condiții, aplicând aceleași principii la dreptul intern, cu atât mai mult sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, are un caracter "penal" în sensul Convenției, astfel că aplicarea acestor sancțiuni nu se poate dispune automat fără a putea fi supuse controlului instanțelor, iar instanța are dreptul în condițiile art. 31 din OG 2/2001, să verifice și modul de individualizare a acestei sancțiuni.
În speță, măsura suspendării exercițiului dreptului de a conduce autovehicule este prevăzută prin lege, însă această măsură se aplică automat tuturor conducătorilor auto vinovați de săvârșirea contravenției reținute în sarcina lor, fără a se avea în vedere gravitatea faptelor săvârșite, împrejurările și circumstanțele săvârșirii faptelor.
Se are în vedere că petentul este la prima contravenție de acest gen, din CD-ul cu înregistrarea video rezultând că nu a condus cu viteză, evitând pericolele din trafic, astfel că este suficientă doar sancțiunea amenzii contravenționale pentru reeducarea acestuia și pentru a trage învățăminte din această sancțiune.
În aceste împrejurări instanța apreciază ca măsura suspendării exercițiului dreptului de a conduce, chiar dacă este prevăzută de lege și chiar dacă este necesară într-o societate democratică, nu este proporțională cu situația care a determinat-o, plângerea formulată de către petent urmând a fi admisă în parte în sensul anulării sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere și suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile și menținerii celorlalte dispoziții ale procesului verbal contestat, pentru reeducarea petentului fiind suficientă doar aplicarea amenzii contravenționale, pentru ca pe viitor să nu mai repete fapte asemănătoare.
Instanța mai reține și faptul că, potrivit Concepției de atitudine și acțiune a poliției rutiere în contextul strategiei de modernizare a poliției române în vederea aderării la Uniunea Europeană, polițistul ca organ de ordine trebuie să respecte anumite principii, cel de atitudine și acțiune, al respectului față de cetățean, al gradualității și imparțialității, în sensul că polițistul nu are plan de constatări, trebuind să aplice în mod unitar prevederile legii, stabilind măsuri identice pentru fapte de același gen și comise în același context și de asemenea stabilește sancțiunea în mod gradual încadrându-o între limita minimă și maximă corespunzător circumstanțelor date.
Față de situația de fapt și de drept expusă instanța constată că plângerea petentului este întemeiată în parte, motiv pentru care o va admite ca atare, va înlătura sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, în sensul reținerii permisului de conducere.
Plângerea a fost legal timbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul M. L., domiciliat în mun. Călărași, ., jud. Călărași, având CNP-_, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.11.2014 întocmit de intimatul I. Călărași.
Înlătură sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal contestat.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere de apel ce va fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică din data de 17.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
JUD. S. M. V. O.
RED.SM
DACT.VO
EX.5/02.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 609/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 584/2015. Judecătoria... → |
|---|
