Plângere contravenţională. Sentința nr. 183/2015. Judecătoria CÂMPENI

Sentința nr. 183/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPENI la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 1785/203/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CÂMPENI

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR.183/2015

Ședința publică din data de 02.03.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: B. A.

GREFIER: M. A. M.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta p petentul B. O. S. în contradictoriu cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică-CESTRIN având ca obiect plângere contravențională.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la data de 23.02.2015, fiind consemnate în Încheierea de ședință de la aceea data, parte integrantă din prezenta, când având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 02.03.2015 și în aceeași compunere a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra prezentei cauze, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.11.2014 sub numărul_ petentul, B. O. S. a chemat în judecată pe intimatul Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.-CESTRIN solicitând instanței anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 28.10.2014 și înlăturarea sancțiunilor aplicate, se solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea plângerii, petentul a arătat, în sinteză, că prin actul contestat s-a reținut că la data de 08.08.2014 ora 14,37 vehiculul categoria A, înmatriculat cu numărul_ care îi aparține a circulat pe DN 7 km 411+865 m, Sacamas, județul Hunedoara, fără a deține rovinietă valabilă, fapta săvârșită constituind contravenție.

Criticile petentului se referă la atât la legalitatea cât și la temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției pe care îl consideră nul absolut. Astfel, se arată, în esență, că lipsește semnătura agentului constatator și că în cuprinsul procesului verbal se menționează că a fost semnat electronic și că din interpretarea prevederilor art. 5 din Legea nr.455/2001 înscrisurile electronice cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate în ceea ce privește condițiile și efectele înscrisurilor sub semnătură privată, Codul civil diferențiază actul sub semnătură privată de actul autentic cu argumentarea că actul sub semnătură privată este întocmit de persoane în raporturile civile dintre acestea iar nu de un funcționar abilitat de lege cu încheierea unor acte de constatare și sancționare a contravențiilor. Petentul apreciază că procesul verbal are natura juridică a unui act administrativ, de drept public și este act autentic care se încadrează în prevederile art. 1171 cod civil iar prevederile Legii nr.455/2001 referitoare la semnătura electronică nu sunt aplicabile, că nici o prevedere a legii nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces verbal de constatare a contravenției sau unui act autentic. În opinia petentului sunt aplicabile prevederile O.G.2/2001 care consacră forma scrisă a procesului verbal de contravenție întărită de condiția de validitate a existenței semnăturii agentului constatator în cuprinsul actului încheiat.

O altă critică se referă la lipsa mențiunilor din procesul verbal privitoare la dreptul de face obiecțiuni, aspect în legătură cu care se arată că atrage nulitatea absolută.

Petentul invocă prescripția aplicării sancțiunii. Se argumentează, cu redarea conținutului textelor de lege invocate, în esență, că fapta a fost constatată cu ajutorul mijloacelor menționate la art.9 alin.2 din O.G.15/2002, că procesul verbal atacat a fost întocmit la data de 28.10.2014 deși fapta a fost săvârșită și constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice la data de 08.08.2014 și că în mod eronat și contrar prevederilor art. 9 alin.2 din OG 15/2002 s-a reținut că agentul a constatat contravenția la data de 28.10.2014, constatarea contravenției s-a făcut la data de 08.08.2014 de către mijlocul tehnic omologat. Se concluzionează că sancțiunea neîntocmirii în 30 zile este prescripția aplicării sancțiunii cu argumentul că în situația de față, de la termenul general de prescipție de 6 luni prevăzut de art. 13 alin.2 din O.G. 2/2001 există o derogare expresă și specială, termenul fiind de 30 zile și instituit prin Legea nt.144/2012 act special și superior Ordonanței.

Critica de netemeinicie se fundamentează pe lipsa calității de proprietar a petentului asupra autoturismului care a fost înstrăinat unui terț de mai bine de 1 an. Petentul argumentează cu redarea conținutului textelor de lege invocate, art. 7 și art. 1 alin.1 lit.b din O.G. nr.15/2002 că persoana fizică folosește autovehiculul în baza unui drept legal conferit de contractul de vânzare cumpărare, că nu este și nu era utilizatorul vehiculului astfel că nu avea obligația achitării rovinietei deoarece această obligație o avea utilizatorul, conducătorul autoturismului, noul proprietar, se precizează că a promovat acțiune în radierea autoturismului de pe numele său în dosarul nr._ cu termen de judecată la data de 26.11.2014.

În drept, au fost invocate disp. art. 8 alin.1, art. 8 alin.2, art. 9 alin.3, art. 9 alin.2, art.7, art. 1 al.1 lit.b) din O.G. nr.15/2002, art. 17, art. 16 alin.7, art. 13 alin.1, art.34 din O.G. nr.2/2002, art. 5, art. 1 pct.3, din Legea nr. 455/2001, H.G. nr.1259/2001, art. 1171, art 1173 din Codul Civil, art. 9 alin.3 din O.G. nr.15/2013

În dovedirea îndeplinirii obligației de timbrare a cererii a fost depus înscrisul . nr._/02 (f.15).

Intimatul Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.-CESTRIN, a formulat întâmpinare înregistrată la data de 15.12.2014, prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și menținerea procesului verbal contestat ca fiind temeinic și legal (f.18)

În motivare, intimatul arată, în sinteză că tariful de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România a fost introdus începând cu data de 01 iulie 2002, se aplică tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite de rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare de încadrarea în clasa de emisii poluante (Euro), de masa totală maxim autorizată(MTMA) și de numărul de axe. Se argumentează că actul contestat a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei –S.I.E.G.M.C.R. contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, că petentul apare menționat ca fiind proprietar. Situație în care se apreciază că răspunderea contravențională îi revine. Intimatul precizează că nu are competențe să verifice în alte sisteme informatice înregistrarea altor mențiuni sau acte legale, astfel încât din punct de vedere al întocmirii și comunicării actului administrativ s-a procedat respectând legislația.

Cu privire la semnătură, intimatul arată că înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura și efecte, înscrisului sub semnătură privată, că semnătura este o condiție a înscrisului, un element independent de înscris. Se consideră că semnătura electronică reprezintă forma digitală a semnăturii olografe, având aceeași funcționalitate și aplicabilitate, servind la identificarea semnatarului și atestarea de către agentul constatator investit cu autoritatea statală că cele constatate corespund stării de fapt și de drept celor reținute, învestind astfel actul de constatare a contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie, că nici o dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să fie aplicată pe înscrisuri autentice. Intimatul apreciază că se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului generat electronic ci o copie conform art.25 alin.1 din O.G. 2/2001 și că persoana căreia i se adresează înscrisul în formă electronică poate citi tot informatic sau în mod echivalent pe suport de hârtie. Se arată că un înscris care are asociată o semnătură electronică extinsă, cum este și actul contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic unde se va putea vizualiza semnătura electronică. Se concluzionează că nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului verbal de constatare a contravenției care în forma electronică are atașată semnătura electronică să existe și semnătura olografă.

În drept au fost invocate disp. art. 1 alin.2 art. 9 alin.2 alin.3, art. 7 din O.G. nr.15/2002, art. 7, art.4 din Legea nr.455/2001, art. 19, art.25, art.17 din O.G. nr.2/2001, Ordinul MTI nr.769/2010 cu modificările și completările ulterioare-Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.

S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În probațiune, părțile au depus următoarele înscrisuri: în copie certificată pentru conformitate cu originalul-proces verbal . nr._ din data de 28.10.2014(f.8), dovada comunicării (f.9, f.21), înscrisuri în copie simplă-certificat calificat emis de CERTSIGN SA și autorizație de control nr.8.0.452 (f.22), imagine foto detaliu, captată folosind camera video tip ANPR (f.23-f.24).

Instanța va analiza, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. 1 Cod de procedură civilă, cu prioritate, excepția nelegalei timbrări a plângerii contravenționale invocată din oficiu, care este o excepție de fond, absolută, peremptorie.

Conform art. 197 C. proc. civ. în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrăgând anularea cererii de chemare în judecată în condițiile legii.

Conform art.19, și art. 33 alin.1 din O.U.G nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru taxă de timbru judiciar, în materie contravențională plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei, această taxă se plătește anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, neincidente în cauză.

Raportând situația concretă cu argumentația pe larg expusă de petent la temeiurile de drept incidente, instanța constată că cererea de chemare în judecată prin care a fost investită instanța în prezenta cauză nu a fost legal timbrată cu respectarea tuturor dipozițiilor legale incidente.

Astfel, petentul a depus un înscris doveditor înseriat ABVRW nr._/02 cu antetul Consiliului Local G. de Sus, jud. A. care poartă titlul de chitanță pentru creanțe ale bugetelor locale. Înscrisul a fost completat olograf, la rubrica denumirea creanței bugetului local, taxă asupra mijloacelor de transport s-a precizat „taxă judiciară de timbru” . Se constată că formularul depus conține în partea inferioară referirea la următoarele acte normative: H.G. nr.831/1997 și OMFP nr.989/2002 precum și mențiunea Notă: chitanțele sunt valabile numai dacă au aplicat pe verso, sigiliul administrației publice locale.

Regimul special al înscrisurilor-chitanțe este reglementat cu titlu general de două acte normative, respectiv: Ordinul nr.2226 din 27 decembrie 2006 privind utilizarea unor formulare financiar contabile de către persoanele prevăzute la art.1 din Legea contabilității nr.82/1991, republicată, emis de Ministerul Finațelor Publice și Ordinul 3512/27.11.2008 privind documentele financiar contabile emis de Ministrul Economiei și Finanțelor, publicat în Monitorul Oficial nr.870/23.12.2008 care prevăd și alte caracteristici ale oricărui document de acest tip, inclusiv codul sub care sunt emise exemplarele documentelor financiar contabile. Din anexa nr.2- Normele specifice de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile, Nomenclatorul documentelor financiar contabile, a Ordinul 3512/27.11.2008 emis de Ministrul Economiei și Finanțelor, rezultă că în prezent sunt valabile exemplarele de chitanțe emise sub codul 14-4-1. Petentul a depus la dosar un înscris neștampilat, emis pe un formular emis în baza unor dipoziții speciale abrogate-respectiv Ordinul Ministrului Finanțelor publice nr.989/2002. Conform art. 10 din Ordinul nr.2226 din 27 decembrie 2006 emis de Ministerul Finanțelor Publice, prevederile Ordinului ministrului finanțelor publice mr.989/2002 privind tipărirea, înserierea și numerotarea formularelor cu regim special se abrogă începând cu data de 1 ianuarie 2007.

În consecință, întrucât petentul nu a probat în mod legal îndeplinirea obligației de timbrare, instanța va admite excepția nelegalei timbrări a cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu și în consecință va anula cererea de chemare în judecată formulată de petentul B. O. S. în contradictoriu cu intimatul Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică-CESTRIN având drept obiect plângere contravențională formulată împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data 28.10.2014 .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția nelegalei timbrări a cererii de chemare în judecată, invocată de instanță, din oficiu.

Anulează cererea de chemare în judecată formulată de petentul B. O. S. CNP_ domiciliat în localitatea G. Seacă, nr.182 A, județul A., în contradictoriu cu intimatul Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică-CESTRIN cu sediul în Bulevardul I. M. nr.401 A, sector 6 București, având drept obiect plângere contravențională formulată împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data 28.10.2014 .

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Câmpeni sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședință publică, azi, 02.03.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

B. A. M. A. M.

Red: B.A./ tehn. M.A.M /06.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 183/2015. Judecătoria CÂMPENI