Pretenţii. Sentința nr. 2179/2013. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2179/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 5715/204/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILA Nr. 2179
Ședința publică de la 25 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Grefier L. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant C. M. și pe pârâții Ș. M. A., și S. R. PRIN M. FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect pretenții.
Prezența și dezbaterile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 18 septembrie 2013, consemnate în aceea încheiere de ședință ce face parte integrantă din prezenta sentință și când instanța pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru azi, 25 septembrie 2013, când a pronunțat următoarea sentință:
JUDECATA:
Asupra cauzei civile de față
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamanta C. M. a chemat în judecată civilă pe pârâții Șebănescu M. A., M. Justiției și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1 miliard de lei vechi reprezentând daune morale privind prejudiciile morale cauzate cu știință și premeditare, lezându-i onoarea, reputația, demnitatea de om.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prejudiciile pe care i le-a creat pârâta sunt ca urmare a unei atitudini discriminatorii, soluționarea cu interes a cauzelor sale, respectiv în dosarul nr._, într-un mod nejustificat legal și-a exercitat atribuțiile abuziv și a purtat corespondență cu partea adversă în sensul că i-a sugerat, impus, determinat și influențat debitorii Gama să-și precizeze ca temei de drept art. 403 alin. 4 din codul de procedură civilă, urmând a se pronunța ceea ce duce la intenția directă a pârâtei care prevede rezultatul dorit și pe care îl urmărește a se produce.
Reclamanta a arătat că dosarul nr._, dosarul_ și dosarul nr._ au fost soluționate cu rea credință și grave erori judiciare, cauzându-i cu știință grave prejudicii morale, de suferințe fizice, psihice, de frustrare, de umilință și discriminare.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile codului civil, Constituția României și Convenția Europeană.
În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat probe cu înscrisuri, interogatorii, martori și atașarea dosarelor_ ,_ și_ .
Prin cererea depusă la dosar la termenul de judecată din 30.01.2013, reclamanta și-a completat acțiunea în sensul chemării în judecată în calitate de pârât a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice (f.10).
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul M. Justiției a invocat excepția de netimbrare a acțiunii întrucât potrivit legii 146/1997 acțiunile și cererile evaluabile în bani sunt supuse timbrajului.
Pârâtul a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și a arătat că pentru a avea calitatea de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
Pârâtul a arătat că potrivit dispozițiilor art. 124 alin. 3 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea 303/2004 republicată, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali iar pe de altă parte conform art. 2 din HG nr. 652/2009, M. Justiției contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești.
În drept, pârâtul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 115 din codul de procedură civilă.
Direcția Generală a finanțelor Publice Prahova în numele Ministerului Finanțelor Publice în baza mandatului nr._/2013 a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. și a arătat că o condiție esențială pentru exercitarea acțiunii civile este calitatea procesuală care contribuie atât la desemnarea titularului dreptului de a acționa cât și a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea.
Pârâtul a precizat că în speță reclamanta este nemulțumită de soluționarea unor dosare în care Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu a fost parte și poate avea calitate procesuală pasivă numai în anumite situații astfel că nu are calitate procesuală pasivă întrucât nu este parte în raportul juridic concret obligațional de drept substanțial dedus judecății.
Pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă (f.38).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține că prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 1 miliard de lei vechi reprezentând daune morale pentru prejudiciul moral ca urmare a unei atitudini discriminatorii în soluționarea cu interes a cauzelor sale respectiv dosarele nr._ ,_ ,_ și_ ce au fost soluționate cu rea credință și grave erori judiciare.
Potrivit art. 96 alin.1 din Legea 303/2004, modificată și completată, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, iar alin. 2 prevede că răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea judecătorilor și procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea credință sau gravă neglijență.
De asemenea, dispozițiile art. 96 alin. 4 din Legea 303/2004 modificată și completată prevăd că dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit în prealabil printr-o hotărâre judecătorească definitivă, răspunderea penală sau disciplinară a judecătorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
În măsura în care prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile, statul se poate îndrepta cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului care cu rea credință sau gravă neglijență a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
În consecință statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de magistrați ca urmare a săvârșirii unor erori judiciare iar persoana vătămată se poate adresa cu acțiunea în despăgubiri numai împotriva statului reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice și răspunderea magistraților poate fi antrenată potrivit art. 96 alin. 7 din Legea nr. 303/2004 modificată și completată, numai după ce prejudiciul a fost constatat și apoi acoperit de stat în întregime în baza unei hotărâri anterioare irevocabilă iar apoi statul se poate îndrepta cu o acțiune în regres împotriva judecătorului care cu rea credință sau din gravă neglijență a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
În ceea ce privește răspunderea comitentului prevăzută de art. 1000 alin. 3 cod civil acesta se angajează în situația în care în persoana prepusului sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prevăzută de art. 998, 999 din codul civil, referitoare la existența prejudiciului, a faptei ilicite a prepusului, existența raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, existența vinei prepusului în comiterea faptei ilicite.
În consecință, chiar dacă dispozițiile art.96 din Legea 303/2004 modificată și completată, consacră răspunderea statului nu numai pentru erorile judiciare comise în procesele penale ci și în orice alte tipuri de litigii, comerciale sau civile, totuși exercitarea acțiunii în despăgubiri este condiționată de îndeplinirea unor condiții esențiale și anume irevocabilitatea hotărârii în care s-a strecurat eroarea judiciară și apoi stabilirea în prealabil, printr-o hotărâre definitivă sau irevocabilă, răspunderea penală sau disciplinară după caz, a judecătorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății acelui proces și această faptă să fi fost determinantă pentru săvârșirea erorii judiciare invocate.
Având în vedere cele reținute mai sus, instanța reține că pentru admisibilitatea acțiunii în despăgubiri pentru repararea unor prejudicii comise prin erori judiciare de care se fac vinovați judecătorii este necesară întrunirea cumulativă a condițiilor prezentate mai sus, iar calitatea procesuală pasivă poate avea doar S. R. reprezentat prin M. Finanțelor, considerente față de care instanța urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. M. domiciliată în orașul Băicoi, ., jud. Prahova împotriva pârâților Ș. M. A. cu domiciliul ales la Judecătoria Câmpina, . nr. 14, jud. Prahova și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în mun. București, ., sector 5 ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.09.2013
Președinte Grefier
C. M. B. L. M.
Red. CM
5 ex./03.10.2013
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 765/2013. Judecătoria CÂMPINA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1746/2013.... → |
|---|
