Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 3667/2014. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3667/2014 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 26-11-2014 în dosarul nr. 7845/204/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3667/2014
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - CIMPOIAŞU-TANISLAV CARMEN ANDREEA
Grefier - D. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta D. C., pe pârâtul D. A. și autoritate tutelară P. ORAȘULUI BĂICOI, având ca obiect exercitarea autorității părințești, stabilirea locuinței minorului și pensie de întreținere disjuns din dosarul_ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. F. G. A. pentru reclamantă, lipsind pârâtul D. A. și autoritate tutelară P. ORAȘULUI BĂICOI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, din oficiu, raportat la disp. art. 1 alin. 1 lit. b, art.2 pct. 7 și art.8 din Regulamentul 2201/2003, invocă excepția necompetenței generale a instanțelor române .
Av. F. G. A. pentru reclamantă solicită respingerea excepției necompetenței generale a instanțelor române cu privire la capetele de cerere menționate având în vedere disp. art. 914 și urm. NCPC în care se prevede că cererile accesorii divorțului se judecă împreună. Cu privire la ancheta socială consideră că se poate efectua prin comisie rogatorie.
Instanța, rămâne în pronunțare cu privire la excepția necompetenței generale a instanțelor române.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr de dosar 3703/204 /2014 reclamanta D. C. solicitat în contradictoriu cu D. A. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desfacerea casatoriei încheiată între părți la data de 31 08 1996 și înregistrată în registrul stării civile al primăriei BĂICOI sub nr 85 31 08 1996 din culpă comună ,exercitarea în comun către părinți autoritatii parintesti asupra minorei D. D. A., stabilirea locuinței minorei la reședința reclamantei ,obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 25% din veniturile acestuia în favoarea minorei începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată și până la majoratul acesteia și reluarea de catre reclamanta numele avut anterior căsătoriei acela de G. .
Cererea a fost întemeiată în drept pe disp art 194,914, 373, 383, 397, 400 alin 1 si 529 c civ.
Prin încheierea de ședință din data de 26.11.2014 pronunțată în dosarul_ au fost disjunse capetele de cerere privind exercitarea în comun a autorității părintești asupra minorei D., D. A., născută la data de 15.10. 1997, stabilirea locuinței minorei la reclamanta D. C., obligarea pârâtului D. A. la plata unei pensii de întreținere în cuantum de ¼ în favoarea minorei începând de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la majoratul acesteia.
Analizând cu prioritate în temeiul disp art 248 c.pr.civ și 1070 C.pr.civ excepția necompetentei generale a instanțelor române invocată de instanță reține următoarele:
Minora D. D. A. s-a născut în Ploiești la data de 15.10.1997, conform certificatului de naștere aflat la f 8.Conform certificatului de rezidentă aflat la f 10-12, reclamanta are rezidenta in Italia . nr 64, int 1, în localitatea GUIDONIA MONTECELIO, PROVINCIA R.. Potrivit certificatului de la f 13/15, minora D. D. A. este înscrisă și frecventează Liceul de filologie si știința de stat din localitatea GUIDONIA MONTECELIO, având așadar rezidența de asemenea rezidenta in Italia încă din iulie 2013.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 8 din Regulamentul nr. 2201 din 2008 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, regulament ce beneficiază de aplicare directă, instanțele judecătorești dintr-un stat membru sunt competente în materia răspunderii părintești privind un copil care are reședința obișnuită în acest stat membru la momentul la care instanța este sesizată.
Răspunderea părintească este definită de art. 2 punctul 7 din același regulament, ca fiind ansamblul drepturilor și obligațiilor conferite unei persoane fizice sau unei persoane juridice în temeiul unei hotărâri judecătorești, în temeiul legii sau al unui acord în vigoare privind persoana sau bunurile unui copil. Aceasta cuprinde în special încredințarea și dreptul de vizită.
Prevederile art. 8 alin.1 din Regulamentul nr. 2201/2003 al Consiliului sunt aplicabile sub rezerva prevederilor art. 9 (care reglementează menținerea competenței fostei reședințe obișnuite a copilului în cazul cererilor având ca obiect modificarea unei hotărâri privind dreptul de vizită pronunțate înainte de mutarea copilului), art. 10 (care reglementează competența judecătorească în cazuri de răpire a copilului) și art. 12 (care reglementează propagarea de competență).
Instanța reține că în prezenta cauză nu sunt incidente prev art 9,10 sau 12 din Regulamentul nr. 2201/2003 al Consiliului, cu privire la art 12 alin1 are în vedere faptul că deși Judecătoria Câmpina este competentă să soluționeze cererea de divort formulată de reclamantă, nu are loc prorogarea de competentă prev de art12 alin 1 întrucât nu este îndeplinită cerința cumulativă prev la pct b respectiv competența instanțelor a fost acceptată expres sau în orice alt mod neechivoc de către soți și de către titularii răspunderii părintești, la data sesizării instanței judecătorești, iar aceasta este în interesul superior al copilului.
Prin urmare, reținând că, în temeiul dispozițiilor art.8 alin1 din Regulamentul nr. 2201/2003 al Consiliului, competența de a soluționa prezenta cauză revine –raportat la situatia dedusa judecatii-instanței italiene, instanța, apreciind ca întemeiată excepția necompetenței instanțelor române, o va admite și, pe cale de consecință, va respinge cererea de chemare în judecată ca nefiind de competența generală a instanțelor române.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței generale a instanțelor române, invocată din oficiu.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta D. C., domiciliată în Băicoi, ., jud. Prahova, cu domiciliul ales la av. F. G. A., din Câmpina, .. 86, ., ., jud. Prahova în contradictoriu cu pârâtul D. A., domiciliat în Băicoi, ., jud. Prahova, și AUTORITATE TUTELARĂ P. ORAȘULUI BĂICOI,cu sediul în Băicoi, jud. Prahova, ca nefiind de competența instanțelor române.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se va depune la Judecătoria Câmpina.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.11.2014
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. T. C. A. D. A.
Red. 5 ex.
CTCA 8.01.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 1122/2014. Judecătoria CÂMPINA | Pensie întreţinere. Sentința nr. 1138/2014. Judecătoria CÂMPINA → |
|---|
