Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 2795/2015. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2795/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 14-07-2015 în dosarul nr. 2364/204/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA Nr. 2795
Ședința publică de la 14 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE JACLY MIHĂIESCU
Grefier M.-C. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta S. D. și pe pârâta S.C.ERB R. SERVICES IFN S.A., având ca obiect acțiune în constatare clauze abuzive
Prezența și concluziile pe fond ale părților au fost consemnate în ședința publică din 30.06.2015.2015, conform mențiunilor Încheierii de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când judecătoria pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru termenul din 7.07.2015 și apoi pentru data de astazi, astfel:
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față
Prin cererea înregistrată la aceasta instanta la data de 12.05.2014 sub nr._, reclamanta S. D. a chemat în judecată pe pârâta S.C.ERB R. SERVICES IFN S.A, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale incluse in convenția de credit_ din 05.11.2004, respectiv art. 12, 15 si 30 din Condițiile generale pentru emiterea si utilizarea cardului Euroline; constatarea nulității absolute a clauzelor contractuale incluse in convenția de credit_ din 05.11.2004, respectiv art. 12, 15 si 30 din Condițiile generale pentru emiterea si utilizarea cardului Euroline; obligarea paratei la eliminarea acestor clauze contractuale; obligarea paratei la restituirea sumelor plătite de in baza clauzelor lovite de nulitate absoluta sau, in subsidiar, compensarea acestor sume cu eventualul debit rămas neachitat, constatarea debitului sau ca fiind integral achitat. Cu cheltuieli de judecata.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat ca a cumpărat de la ., la 17.11.2004, un calculator și un monitor, conform facturii anexate, în valoare totală de 1299.80 lei, cu plata în rate si in vederea achitării creditului i s-a emis un card, urmând a achita suma împrumutată și dobânda în total 1852,41 lei în 36 de rate, așa cum reiese din „cererea pentru emitere card", rata lunară fiind în jur de 51 lei.
A mai menționat reclamanta că nu i s-a înmânat un grafic de rambursare, însă știind cuantumul ratei, a achitat până la limita sumei de rambursat (de fapt chiar mai mult, deoarece i s-au solicitat și niște comisioane pentru unele plăți la care a întârziat câteva zile). Astfel, a arătat că în total, a achitat suma de 3084 lei, așa cum rezultă din documentul trimis de intimată. La un moment dat, pe parcursul derulării creditului, a fost înștiințată că are de plată sume din ce în ce mai mari, nejustificate care atingeau chiar 120-160 lei, dar, le-a achitat și pe acestea.
Reclamanta a sustinut că convenția încheiata cu parata consta de fapt . emiterea unui card de credit" careia i-au fost anexate Condițiile generale pentru emiterea si utilizarea cardului Euroline. Desi a imprumutat doar suma de 1299,80 lei, la care s-a adăugat dobânda, ajungându-se la suma de 1852,41 lei, in prezent se află în situația in care, in mod cu totul abuziv, ar mai datora paratei o suma de 8328,39 lei, mai mult decât dublul debitului inițial.
A precizat reclamanta că la aceasta situație s-a ajuns datorita existentei in convenție a unor clauze contractuale abuziv menționate la pct. 12 care se refera la modificarea unilaterala a dobânzilor in funcție de modificările ratelor dobânzilor pe piața monetar - financiara, precum si modificarea unilaterala a oricăror taxe, comisioane sau introducerea de noi astfel de taxe, comisioane, costuri etc. in funcție de evoluția pieței dobânzilor si politica de costuri a emitentului;pct. 15 care se refera la rezilierea anticipata a contractului de către emitent, întregul sold existent la acea data devenind scadent imediat, in întregime, incluzând toate dobânzile, costurile, taxele, comisioane datorate, eventualele majorări sau penalități;pct. 30 care menționează ca dobânda anuala efectiva (D.) nu poate fi calculata la data semnării convenției si care in continuare stabilește o . „costuri", printre care si comision pentru plata întârziata,comision depășire limita de credit, rata dobânzii pentru retragere numerar, rata dobânzii pentru cumpăraturi.
Reclamanta a mai arătat că din punctul sau de vedere comisioanele menționate constituie „dobânzi deghizate", care sunt abuzive si nejustificate intrucat însuși tabelul aflat la sfârșitul „contractului" se menționează dobânda de 29,9% însă în extrasele de cont trimise sunt menționate comisioane enorme de numai puțin de 45 lei (mai mari decât rata) pentru pretinse „plăți întârziate” deși acestea erau percepute indiferent dacă rata era plătită anterior sau ulterior scadenței.
Astfel la data de 06.02.2009 prin adresa 2123 s-a menționat ca și comisioane aferente 3894,99 lei dar și unele „taxe și comisioane" neexplicate de numai puțin de 7713,19 lei. Este de remarcat că mai apare o sumă de 1615,61 lei numită dobanda, deși dobânda reală este diferența dintre prețul bunului (1299.90 lei) și cei 1852,41 lei pe care trebuia să-i restituie, deci cei 1615 lei par a fi o a doua dobândă, o dobândă la dobândă. In acest mod de la suma de 1299 lei preț, s-a ajuns a mai se pretinde circa_ lei (cei 3084 lei achitați si cei 8328,39 lei din executarea silita) situație absurdă și care încalcă flagrant nu doar legea ci și principiile moral financiar-bancare.
A precizat reclamanta ca potrivit art. 4 alin 1 din Legea nr. 193/2000 o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau împreuna cu alte prevederi din contract, creează în detrimentul consumatorului si contrar cerințelor bunei - credințe, un dezechilibru semnificativ intre drepturile și obligațiile părților, astfel incat contractul încheiat reprezintă unul de adeziune in care clauzele sunt dinainte stabilite de împrumutător, singurele elemente diferențiate fiind suma împrumutata si data scadenta.
A. 2 al aceluiași articol, stabilește ca o clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.
A subliniat reclamanta ca parata nu a negociat contractul de credit si nici nu a comunicat ulterior, modificări de costuri,deși acestea au existat. Contractul de credit nu a fost încheiat nici in forma proprie, in condiții de legalitate, ci a fost completata doar cererea de credit la care parata a anexat înscrisul numit „Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea cardului Euroline". Contractul este unul standardizat, ale cărui clauze nu au putut fi negociate cu atât mai mult cu cat aceasta nu a fost informata corect la data semnării despre întreg conținutul sau.
Semnarea contractului s-a realizat in condiții care nu au permis o buna înțelegere a prevederilor acestuia: lecturare ipotetica si la prima vedere in prezenta unui reprezentant al societății de credit, caractere aproape indescifrabile ale scrisului, clauze ambigue si neclare, cu termeni nedefiniți ori contradictorii.
Clauzele contractuale trebuiau sa fie clare, ușor de lecturat si fara echivoc. In caz de dubiu acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului conform art. 1 din Legea 193 / 2000, care stipulează ca orice contract încheiat intre profesioniști si consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate. In caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului (alin. 2). Se interzice profesioniștilor stipularea de clauze abuzive in contractele încheiate cu consumatorii(alin 3 ).
Conform art. 117 din OUG 99 / 2006, instituțiile de credit pot derula tranzacții cu clienții doar pe baze contractuale, acționând . si cu respectarea legislației specifice in domeniul protecției consumatorului. Documentele contractuale trebuie sa fie redactate astfel incat sa permită clienților înțelegerea tuturor termenilor si condițiilor contractuale, in special a prestațiilor la care aceștia se obliga conform contractului încheiat. Instituțiile de credit nu pot pretinde clientului dobânzi, penalități, comisioane ori alte costuri si speze, daca plata acestora nu este stipulata in contract.
Clauzele abuzive sunt sancționate cu nulitatea absoluta conform art. 12 alin. 4 din Legea 193 / 2000) cu modificările in vigoare din 03.09.2012, aceste clauze sunt considerate de legislație, doctrina si practica, ca nu au existat niciodată, astfel ca prestațiile trebuie restituite integral. In urma constatării incidenței clauzei abuzive a apreciat reclamanta ca se impune ca parata sa emită si sa comunice un nou calcul al debitului (credit si dobânda), din car să reiasa si daca debitul a fost achitat integral sau daca mai exista vreo suma de achitat si aceasta se poate compensa cu prestațiile ce trebuie restituite de parata.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 193/2000
In susținerea cererii reclamanta a anexat cerere pentru emiterea unui card de credit_ din 5.11.2004, cererea ce a făcut obiectul dosarului_ al acestei instanțe,adresa 122/10.02.2010 și a solicitat probele cu înscrisuri și interogatoriul paratei (f.8-11).
Prin Rezoluția din 13.05.2014 în baza disp. art. 201 alin. 2 din codul de procedură civilă,instanța a dispus înștiințarea reclamantei prin adresă să depună interogatoriul solicitat a fi luat paratei conform disp.art194 lit.e C.p.c cu mențiunea că, în termen de 10 zile de la primirea adresei are obligația de a face această completare, sub sancțiunea anulării cererii.(f.12)
Reclamanta a primit aceasta comunicare la 16.05.2014 conform dovezii de înmânare de la fila 14 dosar iar la data de 27.05.2014 a depus la dosar atât prin fax cat și in original notă în sensul că renunță la proba cu interogatorul pârâtei(f.16,17) .
Prin Rezoluția din 28.05.2015 instanța,în baza art 200 al.1 c.p.c a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate pârâtei, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în 2 ex. în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165 Cod pr. Civ întâmpinare care să conțină mijloacele de probă cu care înțelege să se apere în prezenta cauză sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, prevăzută de art. 208 al.2 Cod pr.civ și cea prevăzută de art 254 alin 1 C.p.c precum și de a depune înscrisurile de care înțelege să se folosească în cauză în 2 exemplare (f.18).
Cererea de chemare în judecată și înscrisurile au fost primite de pârâtă la data de 2.06.2014 conform dovezii de înmânare de la f. 21 dosar ,iar aceasta la data de 1.07.2014 a formulat întâmpinare (f. 22-30).
In cuprinsul acesteia pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata precizand că la data de 05.11.2004 a încheiat cu reclamanta un contract de credit, in vederea achiziționării de la un comerciant acceptant (magazinul Altex), a unor produse electrocasnice in valoare de 1.299,80 lei, suma la care s-a adăugat si costul de finanțare. Conform cererii pentru emiterea unui card de credit, pentru produsele achiziționate in valoare de 1.299,80 lei, valoarea totala a creditului acordat a fost de 1.852,41 lei, rambursabil in 36 de rate lunare. Astfel, tranzacția inițiala efectuata de către reclamanta, inclusiv costul de finanțare a fost in valoare totala de 1.852,41 lei.
Parata a sustinut ca potrivit contractului semnat in anul 2004 si care sta la baza executării silite, reclamanta a declarat ca a luat la cunoștința Condițiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline, primind un exemplar si fiind intru totul de acord cu acestea. A mai arătat pârâtă că potrivit acestui contract, semnat si agreat de către reclamanta, pe lângă rata lunara stabilita la data semnării acestuia este necesar a se achita orice suma rezultata in urma acordării si utilizării limitei de creditare, cum ar fi comisionul lunar de administrare cont, dobânda datorata, comisionul pentru plata Întârziata.
A subliniat parata faptul ca, pentru cardul de credit Euroline, conform Condițiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cârdului Euroline, ERB R. Services emite si transmite lunar la adresa de corespondenta declarata un extras de cont prin care informează clientul cu privire la tranzacțiile si operațiunile efectuate, intervalul de plata, eventuale promoții etc. Pentru a facilita înțelegerea informațiilor cuprinse in extras si cu scopul desfășurării in bune condiții a relației contractuale, pe pagina verso se regăsesc explicații pentru fiecare element in parte precum si alte detalii, inclusiv dar fara a se limita la termenul de contestare a soldului final (20 de zile de la data emiterii acestuia) si consecințele neachitării in termenul scadent.
In urma semnării contractului de către reclamanta si a analizei efectuate asupra documentației de credit, la adresa de corespondenta a reclamantei a fost transmis cardul EuroLine, împreuna cu scrisoarea de întâmpinare ce conținea informații despre modalitatea de funcționare a acestui card, respectiv despre limitele de credit acordate, data de emitere a extrasului lunar, sistemul de rambursare al sumelor utilizate, precum si perioada scadenta.
In cazul in care cardul este utilizat si pentru alte tranzacții decât achitarea in rate a produselor achiziționate de la comerciantii-parteneri recomandarea de plata a ERB R. Services este de a depune lunar rata aferenta lunii respective, precum si suma minima de plata așa cum reiese acestea din extrasul de cont, pentru a acoperi si o parte a sumelor utilizate de pe card. Diferența neachitata se reportează si este solicitata spre plata in următorul extras emis, aplicându-se dobânda aferenta, precum si celelalte taxe si comisioane aplicate ca urmare a utilizării limitei de creditare.
A precizat parata ca atât comisioanele pentru plata întârziata, de depășire limita de credit sau dobânda pentru neachitarea soldului final, nu ar fi fost aplicate daca ar fi fost respectate condițiile contractuale referitoare la plata, agreate, de altfel, de către reclamanta la data semnării acestora. Neachitarea in intervalul scadent stabilit a ratei lunare sau cel puțin a sumei minime de plata avea drept consecința aplicarea penalității de plata întârziata, a dobânzii pentru soldul final neachitat integral precum si (daca este cazul) a penalității pentru depășirea limitei de credit.
Parata a mentionat ca potrivit art.3 din Legea 193/2000, pentru ca o clauza contractuala sa fie considerata abuziva este necesara îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiții: clauza sa nu fi fost negociata si clauza sa fi produs in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile părților. Cele doua condiții (inexistenta negocierii si existenta unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile partilor si contrar bunei-credinte) trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca o clauza din contractul de credit sa poată fi apreciata ca fiind abuziva, lipsa uneia dintre cele doua condiții excluzând caracterul presupus abuziv al respectivei clauze.
Referitor la prima condiție prevăzuta de Legea nr.193/2000 - negocierea clauzelor contractuale a arătat pârâtă că în speță, conform contractului semnat in anul 2004, reclamanta a declarat ca a luat la cunoștința termenii generali din contract, neavând nici o obiecțiune la data respectiva.
La momentul încheierii contractelor de credit exista o varietate de produse de creditare, selecția aparținând consumatorului in funcție de varianta cea mai avantajoasa, conform propriei judecați, după explicarea condițiilor de către reprezentanții subscrisei si punerea la dispoziție a materialelor informative, cu ocazia încheierii contractului.
Exista in permanenta opțiunea consumatorului de a încheia sau nu contractul cu cealaltă parte, nefiind obligata sa accepte in . creditor, având posibilitatea reală de a negocia orice clauza, iar in situația in care nu se reușește negocierea sa încheie contractul de credit cu orice alta societate de profil, in condiții pe care le-ar considera mai avantajoase, deoarece exista in prezent pe piața o gama larga de produse de creditare.
Referitor la a doua condiție prevăzuta de Legea nr.193/2000 - respectiv clauza prin ea însăși sau împreuna cu alte prevederi din contract sa creeze in detrimentul consumatorului si contrar bunei-credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile consumatorului, parata a arătat referitor la dezechilibrul semnificativ intre drepturile si obligațiile părților necesar a fi produs in detrimentul consumatorului, că acesta trebuie sa existe ca urmare a relei credințe a celeilalte parți contractante.
Astfel, la momentul încheierii contractului si pe tot parcursul desfășurării relațiilor contractuale cu reclamanta a manifestat buna-credința, executându-si intocmai obligațiile asumate prin contract, si anume: creditarea reclamantei cu contravaloarea produsului achiziționat, punerea la dispoziția reclamantei a limitei de creditare pentru retrageri de numerar, astfel cum aceasta a fost informata in momentul înmânării cardului precum si emiterea si transmiterea lunar la adresa de corespondenta a extraselor lunare prin care reclamanta era informata asupra obligațiilor de plata, data scadenta, precum si comisioanele percepute de subscrisa.
Contrar cerințelor bunei-credinte, reclamanta a refuzat in mod nejustificat executarea benevolă a obligațiilor corelative de plata către aceasta, efectuând plata transelor lunare in majoritatea cazurilor cu depășirea datei scadente a acestora, in evidentele contabile ale acesteia fiind înregistrate numeroase penalități de întârziere, precum si refuzul de a achita debitul restant către aceasta.
De asemenea,a arătat pârâta că dezechilibrul la care face referire Legea 193/2000 nu trebuie apreciat intre prestațiile economice ale părtilor, ci prin raportare la art.4 al.5 din Legea 193/2000, in funcție de natura serviciilor care fac obiectul contractului, precum si factorii care au determinat încheierea contractului de creditare, la momentul încheierii contractului.
A mai sustinut pârâta că instituția bancara este o societate comerciala al cărei scop îl reprezintă obținerea profitului, fiind absolut justificat sa se insereze in cuprinsul convenției de credit clauze având ca efect obținerea unui profit si protejarea societății in cazul întârzierii achitării ratelor lunare de către consumator, neurmărind altceva decât sa evalueze anticipat prejudiciul pe care l-ar suferi ca urmare a neplății la termenele scadente.
Astfel, clauzele presupus abuzive trebuie interpretate in contextul întregului contract si având in vedere faptul ca aceasta oferă servicii de creditare deținătorilor cardului, scopul acesteia la încheierea contractului de creditare fiind in primul rând asigurarea posibilității recuperării creditului, precum si obținerea de profit prin plata de către împrumutat a unui preț in schimbul serviciilor oferite.
Parata a susținut că instanța de judecata nu poate interveni unilateral in acordul de voința al partilor prin modificarea sau anularea anumitor clauze ale contractului, acest fapt afectând grav principiul forței obligatorii a contractului intre parti.
Astfel a solicitat parata a se observa că nu a obligat reclamanta sa se supună unor condiții contractuale despre care nu a avut cunoștința (aceasta a semnat condițiile, declarând ca a luat la cunoștința de condițiile contractuale, primind un exemplar si fiind intru totul de acord cu acestea, nici nu a interpretat in mod exclusiv, in avantaj unilateral aceste condiții, respectându-și întrutotul obligația de acordare a creditului,nici nu a obligat reclamanta la plata unor sume disproporționat de mari in cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale, aplicând exact comisioanele, penalitățile si sumele acceptate de către reclamanta la momentul încheierii contractului.
Referitor la clauzele contractuale prevăzute la punctele 12, 15 si 30 din contractul de credit în ceea ce privește posibilitatea modificării costurilor contractuale (punctul 12 din contract),pârâta a arătat că trebuie făcuta o distincție clara intre posibilitățile anterioare si ulterioare apariției OUG nr.50/2010. Astfel,a menționat că anterior apariției OUG nr.50/2010, aceasta avea posibilitatea de a modifica valoarea comisioanelor si a compensațiilor datorate, exclusiv dobânda, acestea fiind in accepțiunea legala, taxe pentru servicii financiare.
In conformitate cu prevederile alin.2 ale punctului 1 lit.a din anexa la Legea 193/2000 :"Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare își rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivație întemeiată, în condițiile în care comerciantul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părți contractante și acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul."
A mai arătat parata că potrivit Anexei - Lista cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive din Legea nr. 193/2000, republicata, nu constituie clauze abuzive acele clauze in temeiul cărora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivație întemeiata. In aceste condiții comerciantul este obligat sa informeze cat mai curând posibil celelalte parți contractante iar acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.
Din compararea directa ale celor doua texte (textul legal si textul din contract) parata a menționat ca rezulta in mod evident că respectiva clauza nu poate fi considerata o clauza abuziva, deoarece se încadrează perfect in excepția prevăzuta de alin.2 al punctului 1 lit.a. A invocat parata Regulamentul BNR nr. 6 din_ privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si relațiile dintre participanții la tranzacțiile cu aceste instrumente care de asemenea permitea la momentul respectiv majorarea tarifului la art.16 alin 1 prevede: Emitentul poate modifica prevederile si/sau clauzele contractuale, notificând individual deținătorului, pe suport hârtie si eventual prin mijloace de comunicare electronica (voce si/sau text si/sau imagine, e-mail, SMS, WAP, facsimil etc), noile condiții, prevederi si/sau clauze, oferindu-i acestuia posibilitatea sa le accepte sau sa renunțe la serviciile oferite de emitent.
Deținătorul trebuie sa aiba la dispoziție 30 de zile de la data recepționării notificării, pentru analizarea noilor condiții, prevederi si/sau clauze, după care este obligat sa anunțe emitentul asupra opțiunii sale. Neanunțarea opțiunii in termenul specificat mai sus este echivalata cu acceptarea tacita de către deținător a noilor condiții, prevederi si/sau clauze Astfel reclamanta avea posibilitatea de a modifica valoarea comisioanelor si a compensațiilor datorate, exclusiv dobânda, acestea fiind in accepțiunea legala, taxe pentru servicii financiare.Mai mult, a arătat că potrivit clauzelor contractuale, modificarea acestor valori intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data la care consumatorul primea împreuna cu extrasul lunar o notificare de încunoștințare in acest sens iar în acest interval absolut rezonabil de 30 de zile clientul avea posibilitatea de a-si exprima refuzul acceptării noilor condiții. In cazul de fata, clientul nu a exprimat o astfel de opțiune.
Parata a mai menționat că prin acordarea posibilității împrumutatului de a-si exprima consimțământul cu privire la continuarea relațiilor contractuale sunt îndeplinite condițiile de excepție la care face referire al. 1 lit a din Anexa la Legea 193/2000 astfel încât clauzele referitoare la modificarea costurilor contractuale sa nu fie considerate abuzive si mai mult aceste modificări au fost operate oricum doar in cursul anului 2008, datorita schimbărilor semnificative înregistrate pe piața financiara internaționala cu influente importante asupra costurilor la produsele de creditare, clienții fiind informați asupra acestor modificări prin intermediul extrasului lunar.
Parata a subliniat și faptul ca nivelul dobânzii variabile, a taxelor si comisioanelor este stabilit prin corelare cu piețele interne, internaționale, precum si cu politica comerciala proprie fiecărei instituții financiare. Situația financiara la nivel național si internațional determina instituția financiara sa isi adapteze produsele pentru a putea asigura in continuare stabilitate pe termen lung. Tarifele practicate de orice instituție financiara sunt influențate de mai mulți factori, dar in special, de costul fondurilor, de portofoliul neperformant viitor, precum si de marja de risc a tarii.
Referitor la rezilierea anticipata a contractului (punctul 15 din contract), parata a solicitat a se observa că aceasta măsura poate fi luata de aceasta doar in patru situații explicit menționate in cadrul articolului, situații care prevăd culpa contractuala a împrumutatului iar referitor la dobânda anuala efectiva si la costurile contractuale (punctul 30 din contract) a menționat că aceasta clauza se refera la dobânda anuala efectiva (D.) si prevede ca aceasta dobânda nu poate fi calculata la data semnării contractului datorita faptului ca la momentul respectiv nu se cunoaște nici suma care va fi efectiv utilizata si nici schema de rambursare, dar sunt menționate si prezentate toate costurile asociate creditului acordat in baza cardului, inclusiv dobânda (a se vedea tabelul de „taxe si comisioane").
De asemenea a precizat parata ca la data încheierii contractului nu poate fi emis un grafic de rambursare deoarece suma datorata poate sa crească sau sa scadă in funcție de multiplele operațiuni care pot interveni in contul clientului (tranzacții noi, respectiv achiziționare de noi bunuri sau extrageri de numerar, depuneri de numerar, comisioane si dobânzi aferente la aceste operațiuni), dar suma datorata este evidențiata si comunicata lunar clientului prin intermediul extrasului de cont.
A mai sustinut parata că penalitatea pentru plata întârziata se aplica exclusiv in cazul culpei contractuale a debitorului, in următoare situații:sumele achitate nu respecta termenul scadent (sunt in afara perioadei de plata), excepție făcând plata integrala a Soldului Final înainte de emiterea extrasului de cont;sumele achitate in termenul scadent nu acoperă in totalitate contravaloarea a cel puțin Sumei Minime datorate; nu se efectuează nici o depunere in intervalul de plata lunar menționat in extras.
Parata a mai arătat că, întrucât reclamanta a achitat cu întârziere sau nu a achitat cel puțin suma lunara minima de plata in intervalul scadent menționat in extrasul lunar, s-a aplicat penalitatea de plata întârziata, conform Condițiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline și cum reclamanta a luat la cunoștința la data semnării Contractului, aceasta este indreptatita sa aplice penalități in cazul in care deținătorul cardului nu isi respecta obligațiile contractuale scopul penalităților de întârziere fiind acela de a acoperi prejudiciul înregistrat de aceasta prin executarea cu întârziere a obligațiilor de plata asumate prin contract.
Parata a mentionat că în aceste condiții, clauza privind aplicarea penalității de întârziere nu produce in concret un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile părtilor, aceasta aplicându-se numai in situația si ca urmare a culpei împrumutatului in executarea obligațiilor contractuale. Mai mult decât atat,a aratat că potrivit art.4 din Legea nr. 193/2000 dezechilibrul semnificativ intre drepturile si obligațiile părtilor existent in detrimentul consumatorului trebuie sa fi intervenit si ca urmare a relei credințe a acesteia.
A mai precizat pârâta că, comisionul de depășire limita de credit se percepe, lunar, in condițiile stabilite de Art. Limita de creditare din cadrul Condițiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cârdului Euroline si reprezintă 5% din valoarea care depășește Limita de credit acordata. Astfel, dacă Soldul Final menționat in Extrasul lunar are o valoare mai mare decât Limita de Creditare acordata, intra in vigoare prevederile articolului menționat anterior iar dobânda se percepe pentru neachitarea integrala a sumei înregistrate la rubrica „Sold final" din cadrul extrasului de cont emis lunar, nefiind in nici un caz vorba de o capitalizare a dobânzilor sau aplicare a acesteia asupra taxelor si comisioanelor, astfel cum greșit a afirmat reclamanta, încercând sa inducă in eroare instanța de judecata.
A sustinut parata că potrivit Art. Dobânda si Sancțiuni, pentru toate si orice sume aflate in sold in orice moment, in urma emiterii si utilizării Cardului de către Deținător, acesta va plati Emitentului dobânda asa cum este menționata in Extrasele Lunare. Pentru tranzacțiile cu plata in rate lunare purtătoare de dobânda, precum si in cazul retragerii de numerar, Deținătorul datorează Emitentului dobânda începând cu data înregistrării tranzacției in evidentele Emitentului.
A arătat pârâta ca prin valoarea tranzacției de rambursat înțelege diferența neachitata din tranzacțiile înregistrate in cadrul extrasului de cont,nr de zile reprezintă numărul de zile pentru care a fost aplicat procentul de dobânda respectiv si se calculează ținând cont de data la care a fost înregistrata tranzacția respectiva (rata lunara, retragerea de numerar, etc) si data la care a fost efectuata plata lunara pentru achitarea tranzacției iar dobânda anuala reprezintă procentul de dobânda aplicat la un moment dat (valoarea acesteia fiind menționata in fiecare extras de cont). Astfel,a arătat că dobânda se aplica la creditul acordat si la soldul înregistrat in cont in urma efectuării diferitelor tranzactii (achiziții de bunuri sau retrageri de numerar) si este evidențiata in mod foarte clar in extrasul lunar comunicat debitorului la adresa de corespondenta indicata in contract.
A mai menționat pârâta că atât comisionul pentru depășirea limitei de creditare cat si comisioanele pentru plata întârziata sau dobânda pentru neachitarea soldului final, nu ar fi fost aplicate daca ar fi fost respectate condițiile contractuale referitoare la plata, agreate, de altfel, de reclamanta la data semnării acestora.
A învederat parata că în general clauzele din contract sunt foarte clare si se adresează unui consumator cu nivel mediu de cunoștințe, iar elementele din extrasele de cont si modalitățile de calcul sunt foarte clare, clientul având posibilitatea de a identifica in mod facil sumele de plata si cuantumul lor, calculate in baza prevederilor contractuale, agreate si însușite de parti.
In apărare ,pârâta a solicitat proba cu înscrisuri, sens in care a anexat cerere pentru emiterea cardului de credit_ din 5.11.2004,extras din prevederi generale in vederea emiterii și utilizării unui card euroline,istoricul cardului nr_(f.32-42)
In conformitate cu prevederile art. 411 al 1 pct 2 Cod Procedura Civila parata a solicitat judecarea cauzei si in lipsa reprezentantului său
In drept,a invocat disp. art.205 si urm. Cod Procedura Civila
Prin rezoluția din 3.07.2014 instanța a dispus comunicarea întâmpinării către reclamanta cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la data comunicării (f.43)
Reclamanta a primit aceasta comunicare la data de 8.07.2015 conform dovezii de înmânare de la fila 46 dosar,iar la data de 14.07.2014 a depus răspuns la întâmpinare (f.48-53).
In cuprinsul acestui răspuns la întâmpinare, reclamanta a subliniat faptul ca nu i-a fost transmis lunar extras de cont, prin care sa fie informată cu privire la tranzacțiile si operațiunile efectuate etc. Nici la cererile adresate insistent nu i s-au comunicat extrase de cont, iar daca se pretinde contrariul, considera ca este obligația paratei sa faca aceasta dovada. Deși parata avea adresa sa corecta a comunicat o . înscrisuri pe o alta adresa, mai veche, la care nu mai locuia si de unde i-a fost remis o singura data un plic conținând nu un extras de cont, ci o „situație a contului actualizata", insa, in anul 2010, deci la mult timp după începerea derulării creditului (anul 2004).
A sustinut reclamanta ca, contractul nu este doar un acord de voința, ci voința si interesul reunite ale părtilor. Voința poate lipsi (caz in care este suplinita de interes) ori poate fi limitata sau alterata (caz in care este completata de interes). Contractele se fac pentru utilitatea lor, adică voința este orientata către a satisface un interes; in contractele ne-voite nu exista voința sau aceasta este limitata (contracte forțate sau reglementate; contracte de adeziune).
Reclamanta a aratat ca prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive in contractele comercianților cu Consumatorii, lege care a transpus conținutul Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993, s-a stabilit în mod expres competența instanței de judecată de a constata caracterul abuziv al clauzelor din aceste contracte. Interpretând această directivă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit în cauza Oceano Grupo Editorial S.A. versus Rocio Murciano Quintero (C -240/98) că protecția conferita consumatorului de acest act normativ permite judecătorului național sa aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale, în măsura în care este învestit cu formularea unei cereri întemeiate pe ea.
Întrucât un asemenea examen presupune existența în prealabil a unui contract semnat de către cele două părți care și-a produs integral sau parțial efectele, este neîndoielnic că executarea pentru un anumit interval de timp a obligațiilor asumate de către consumator nu poate împiedica verificarea conținutului său de către instanța de judecată. Faptul că acest contract a fost executat ca atare sau parțial de consumator nu echivalează cu acceptarea în integralitate a conținutului acestuia, din moment ce el conține clauze abuzive. Rațiunea acestui act normativ consista in poziția de inferioritate economica, juridica si tehnica a consumatorului în raport cu comerciantul, inferioritate care se manifesta atât în ceea ce privește puterea de negociere, cât și în ceea ce privește nivelul de informare. Această situație îl pune pe consumator în postura de a adera la condițiile redactate în prealabil de către comerciant fară a avea puterea de a influența conținutul lor.
A mentionat reclamanta ca procesul de fata nu se refera la procente (in primul tind pentru ca nu se întemeiază pe contract, ci pe lege). In proces se cere constatarea nulității clauzelor abuzive care permit băncii sa modifice aceste procente. Așadar, chiar daca s-ar susține ca a existat totuși o negociere a procentelor de dobinda/comision de risc, caracterul ne-negociat al contractului subzista, întrucât clauzele care sunt negociabile sunt cele care permit băncii controlul total al executării contractului si transferul tuturor riscurilor pe seama clientului, reclamanta precizand ca toate riscurile contractului sunt in sarcina consumatorului. Toate pierderile, inclusiv cele care nu sunt din vina clienților (criza, impreviziune) sunt suportate de client. Situația inițiala – si asa afectata masiv de clauzele abuzive - se agravează dat fiind ca intre timp s-a ivit criza economica, pentru care numai clientul răspunde, nu si banca.
Prin rezoluția din 15.07.2015 instanța, in baza art 201al.3 c.p.c a dispus fixarea termenului de judecata la data de 28.10.2014,cu citarea părtilor în condițiile art 161-166c.p.c(f.54)
La data de 17.02.2015 reclamanta a depus o precizare la acțiune în sensul că suma pe care o consideră abuziv stabilită este cea solicitată de pârâtă pe calea executării silite, aceea de 8328,39 lei, suma achitată de aceasta în plus față de cea pe care o datorează și care solicită a fi restituită fiind indicata provizoriu, este diferența dintre suma achitată efectiv (3084 lei) și cea datorată conform convenției inițiale (1850,41), respectiv circa 1230 lei ,urmând ca suma corectă urmează a fi stabilită în urma probelor ce se vor administra(f.68)
La termenul din 3.03.2015 instanța a solicitat cu adresa paratei sa depună la dosar o copie a Convenției de credit nr ._ din 5.11.2009 privind pe reclamanta in integralitatea sa ,cuprinzând inclusiv art 30 din Prevederi generale în vederea emiterii și utilizării unui card Euroline, cu caractere lizibile, respectiv la o scara mai mare, revenind cu aceasta adresa și la termenul din 31.03.2015.
La data de 21.04.2015 s-au depus de catre reclamanta la dosar precizare la acțiune in sensul ca cuantumul corect al dobânzii este de 32% arătând că solicita in continuare constatarea caracterului abuziv si nulitatea art 12 condițiile generale pentru emiterea si utilizarea cardului, mai precis, a art. 12.2, care prevede „rata dobânzii este stabilita de către emitent si poate fi modificata...", modificările fiind unilaterale, inclusiv in cazul „riscurilor speciale si generale asumate de emitent" si a „împrejurărilor competitive" .
Cu adresa_/21.04.2015 parata a comunicat faptul ca in Prevederile generale in vederea emiterii și utilizării unui Card Euroline nu exista art. 30
La termenul din 28.04.2015 s-a efectuat adresa către parata cu solicitarea de a preciza care este suma datorata in prezent de reclamanta aferenta cererii pentru emiterea cardului de credit nr ._ din 5.11.2004 cu sumele defalcate pe componente respectiv credit, dobânzi, comisioane, penalități, arătarea distinctă a fiecărei modificări a costurilor contractuale, (dobânzi și comisioane), de a preciza daca după apariția OUG 50/2010 s-a mai adus vreo modificare acestor costuri contractuale, in caz afirmativ a se arăta in detaliu care au fost aceste modificări, de a preciza care este suma achitata pana in prezent de reclamanta, urmând a specifica in detaliu din ce se compune aceasta și a preciza raportat la contractul încheiat cu reclamanta din ce articol din contract face parte tabelul aflat la finalul acestuia și intitulat taxe și comisioane cu mențiunea ca daca nu se va da curs cerințelor instantei persoanele responsabile cu comunicarea relațiilor vor fi amendate.
Ca urmare parata a comunicat cu adresa nr 272/27.05.2015 înaintata prin fax la dosar faptul ca la data emiterii adresei suma datorata de reclamanta este in valoare de 8345,39 lei fiind compusa din 238,19 lei dobânda datorata, 6487,10 lei comisioane și penalități, 1408,40 lei tranzacția cu plata in rate, 211,70 lei cheltuieli de executare înaintate de către ERB R. services iar reclamanta a achitat suma de 5034,00 lei,astfel 1692,94 lei dobânda datorata,2897,05 lei comisioane și penalități, 44,01 lei tranzacția cu plata in rate anexând extrase lunare de plata,la data de 28.05 2015 fiind înaintate și originalul acestor înscrisuri ( f.173-188).
La aceeași data a fost înaintată prin fax partea a 2-a a răspunsului, cuprinzând istoricul cardului al cărui titular este reclamanta, adresa emisa la 4.09.2010 către reclamanta act adițional la contractul de credit întocmit in baza cererii pentru emiterea unui card de credit euroline ( f.191-207).
In cauza a fost încuviințată și administrata proba cu înscrisuri.
In ședința publică de astăzi reclamanta a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulata si precizata, cu cheltuieli de judecata pe cale separata.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Conform facturii fiscale nr._/17.11.2004 (f.208) reclamanta a cumpărat de la ., la 17.11.2004, un calculator si un monitor, în valoare totală de 12.998.000 lei ROL (1299,8 lei RON ), cu plata în rate, iar în vederea achitării acestora a formulat către pârâtă la data de 5.11.2004, cererea pentru emiterea unui card de credit nr_ care prin acceptare a căpătat valoare de contract (f.87), valoarea totală a creditului acordat fiind de 12.998.000 lei ROL (1299,8 lei RON ), rambursabil în 36 de rate lunare .
In prezent, cu toate că la data de 5.11.2004 reclamanta a împrumutat suma de 12.998.000 lei ROL (1299,8 lei RON ), se află în situația în care deși a achitat suma de 5034 lei, astfel cum rezultă din adresa nr.272/27.05.2015 inaintata instantei de parata (f.173-175), reclamanta ar mai datora acesteia o sumă mult mai mare decât valoarea debitului initial, respectiv suma de 8.345,39 lei ce include si cheltuieli de executare in suma de 211,70 lei aspect ce reiese din cuprinsul aceleeasi adrese, respectiv ar mai datora cu titlu de debit din contract suma de 8133,69 lei.
Instanța apreciază că la această situație s-a ajuns datorită punctului 28 din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea cardului Euroline, cu referire la stabilirea comisionului pentru plata întârziată, a comisionului pentru retragere in numerar și a taxei pentru depășirea limitei de credit ( retinand ca aceste clauze sunt prevazute la pct.28 si nu la pct.29 cum a precizat reclamanta, pct.30 indicat initial de aceasta neexistand in cuprinsul contractului ) și a punctului 12 din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea cardului Euroline cu referire la stabilirea comisionului de plata întârziată.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000, (1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
(2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.
(3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.
(4) Lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.
(5) Fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcție de:
a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului, la momentul încheierii acestuia;
b) toți factorii care au determinat încheierea contractului;
c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.
(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.
Conform art. 6 din aceeași lege, clauzele abuzive cuprinse în contract și constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege, nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului, numai dacă după eliminarea acestora mai poate continua.
Analizand ansamblul materialului probator administrat în cauză rezultă aceste clauze supuse analizei nu au fost negociate direct în sensul art 4 alin 1 teza finală din Legea nr.193/2000.
Faptul că reclamanta a semnat o cerere de credit la care pârâta a anexat înscrisul numit “ Condițiile generale pentru acordarea și utilizarea liniei de credit “ ( în speță, nefiind un contract încheiat în formă proprie, chiar dacă potrivit legii acesta constitie titlu executoriu) nu echivalează cu negocierea contractului .
Totodată semnarea contractului s-a realizat în condiții care nu au permis o bună înțelegere a prevederilor acestuia: lecturare ipotetică și la prima vedere în prezența unui reprezentant al societății de credit, precum și un scris cu caractere foarte mici.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție instanța constată că aceste clauze nenegociate direct cu consumatorul, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Potrivit anexei 1 a Legii nr.193/2000, sunt prevăzute cu titlu exemplificativ clauze considerate a fi abuzive, la lit. i fiind prevăzută clauza care obligă consumatorul la plata unor sume disproporționat de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de căte acesta, comparativ cu pagubele suferite de profesionist .
Această disproporție există și în cazul de față întrucăt deși reclamanta a achitat până în prezent din valoarea creditului acordat de 1299,8 lei, suma de 5034 lei, se află în situația de mai datora instituției financiare pârâte suma de 8133,69 lei, o suma disproporționat de mare în raport cu valoarea creditului acordat .
Prin Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive în contractele comercianților cu consumatorii, lege care a transpus conținutul Directivei Consiliului 93/13/CEE din 05.04.1993, s-a stabilit în mod expres competența instanței de judecată de a constatata caracterul abuziv al clauzelor din aceste contracte .
Clauzele abuzive sunt sancționate cu nulitatea absolută conform art 12 alin 4 din Legea 193/2000, aceste clauze fiind considerate de legislație, doctrină și practică ca inexistente, astfel că sumele plătite în baza lor trebuie restituite integral .
Astfel fiind instanta constata ca actiunea de fata astfel cum a fost precizata este intemeiata in parte urmand a fi admisa, ca atare, in conformitate cu disp.art.12 alin. 4 din Legea 193/2000 si a constata caracterul abuziv al clauzelor contractuale prevăzute de pct. 12 din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea cardului Euroline, numai cu referire la stabilirea comisionului de plata întârziată și pct. 28 din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea cardului Euroline, numai cu referire la stabilirea comisionului pentru plata întârziată, a comisionului pentru retragere in numerar și a taxei pentru depășirea limitei de credit precum si nulitatea acestor clauze contractuale.
Totodata va obliga parata la eliminarea clauzelor contractuale mai sus menționate precum si la restituirea sumelor plătite de reclamantă în baza clauzelor lovite de nulitate, sau la compensarea acestor sume cu eventualul debit rămas neachitat.
Retinanad ca in speta nu s-a făcut dovada faptului că debitul a fost integral achitat prin plățile efectuate până în prezent, avand in vedere ca reclamanta datorează și dobânda prev . la pct 12 din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea cardului Euroline, în privința căreia clauza ce o prevede nu a fost constatată ca fiind abuzivă, instanța va respinge capătul de cerere privind constatarea debitului ca fiind integral achitat, ca neîntemeiat.
În cauza cu referire la clauza de modificare unilaterală a dobânzii prevazută la pct 12 din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea cardului Euroline, instanța apreciază ca aceasta nu are caracter abuziv deoarece se încadrează în excepția prevăzută de alin. 2 al punctului 1 lit a din anexa la Legea 193/2000, potrivit căruia prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare își rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumatorori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe sau servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivație întemeiată, în condițiile în care comerciantul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părți contractante și acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul .
De asemenea nu are caracter abuziv nici clauza referitoare la rezilierea anticipată a contractului prevazuta la punctul 15 din contract intrucat după cum se poate observa din cuprinsul acesteia, această măsură poate fi luată de instituția financiară doar în patru situații explicit menționate, situații care prevăd culpa contractuală a împrumutatului .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELELEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta S. D. ,CNP_, S. D. domiciliată în Câmpina, ., județ Prahova, contradictoriu cu pârâta S.C. ERB R. SERVICES IFN S.A. cu sediul în București, .. 6A, sector 2, nr. de ordine in Registrul Comerțului J40 / 338 / 2004, CUI - RO16036850.
Constată caracterul abuziv al clauzelor contractuale prevăzute de pct. 12 din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea cardului Euroline, numai cu referire la stabilirea comisionului de plata întârziată și pct. 28 din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea cardului Euroline, numai cu referire la stabilirea comisionului pentru plata întârziată, a comisionului pentru retragere in numerar și a taxei pentru depășirea limitei de credit.
Constată nulitatea clauzelor contractuale prevăzute de pct. 12 din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea cardului Euroline, numai cu referire la stabilirea comisionului de plata întârziată și pct. 28 din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea cardului Euroline, numai cu referire la stabilirea comisionului pentru plata întârziată, a comisionului pentru retragere in numerar și a taxei pentru depășirea limitei de credit.
Obligă pârâta la eliminarea clauzelor contractuale mai sus menționate.
Obligă pârâta la restituirea sumelor plătite de reclamantă în baza clauzelor lovite de nulitate, sau la compensarea acestor sume cu eventualul debit rămas neachitat.
Respinge capătul de cerere privind constatarea debitului ca fiind integral achitat, ca neîntemeiat.
Ia act că reclamanta va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Cu drept de apel, ce se depune la Judecătoria Câmpina, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 14.07.2015
Președinte,
Pentru doamna judecator M. J.
aflata in concediu de odihna prezenta se semneaza de Presedintele instanței, pentru care, aflandu-se in concediu de odihna, prezenta se semneaza de Vicepresedintele instantei
Grefier,
Pentru doamna grefier B. M. C.
aflata in concediu de odihna prezenta se semneaza de Grefier Sef
Red. MJ
4 ex./14.08.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 2283/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2777/2015. Judecătoria... → |
|---|
