Recuzare. Sentința nr. 58/2013. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 58/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 791/206/2012
Dosar nr._ nulitate absolută titlu de proprietate
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 58
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 17 IANUARIE 2013
Instanța constituită din
PREȘEDINTEMERCHEȘ D.
GREFIERREBENCIUC C.
La ordine pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect „fond funciar, nulitate absolută titlu de proprietate”, formulată de reclamanta ȘETRIUC M. L., în contradictoriu cu pârâții J. Ș., J. V., C. V., SERAFEȘCU P., J. M., J. P. a P., J. E., J. M., C. L. DE FOND FUNCIAR M. SULIȚA, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Se verifică actele și lucrările dosarului și se constată că dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 10 ianuarie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință.
Întrucât s-a solicitat amânarea pronunțării pentru a se depune la dosar note de concluzii scrise și acte, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi, când,
Deliberând,
JUDECĂTORIA
Prin acțiunea înregistrată la data de 27 aprilie 2012, reclamanta Șetriuc M. L., a solicitat în contradictoriu cu pârâții J. Ș., J. V., C. V., Serafeșcu P., J. M., J. P. a P., J. E., J. M., C. L. de Fond Funciar M. Sulița, C. Județeană Suceava, ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să constate nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. 895 din 14 iulie 2010 pentru fraudă la lege, urmând ca instanța să dispună radierea înscrierii acestui titlu în cartea funciară.
În motivarea acțiunii s-a arătat că Titlul de proprietate nr. 895 din 14 iulie 2010, a intrat în circuitul civil prin înscrierea acestuia în CF, dar acesta a fost emis în frauda legilor fondului funciar nr. 18/1991, nr. 1/2000 și nr. 247/2005, care nu prevăd în dispozițiunile lor emiterea unui titlu de proprietate pentru persoane fizice asupra unor terenuri aflate în posesia lor și care nu au fost niciodată trecute în proprietatea statului. Că, această practică a fost uzitată în unele comune, iar ulterior, fiind considerată ilegală, a fost interzisă.
A mai precizat reclamanta că în luna mai 2010 a sesizat primăria comunei de tentativa pârâților de a-și constitui drepturi pe un teren ce nu le aparține, menționând că titlul de proprietate nu poate fi emis în lipsa unei hotărâri a Comisiei Județene sau a unei hotărâri judecătorești.
Inițial, reclamanta și-a motivat în drept acțiunea pe art. III lit. a, e și f din Legea nr. 169/1997, art. 966 și art. 968 Cod civil.
Prin acțiunea înregistrată la data de 21 februarie 2012 și înregistrată sub nr._, J. Ș. a lui I., J. V., C. V. a M., Serafeșco P. a D., J. P. a I. și J. M., au solicitat în contradictoriu cu Setriuc M. L., obligarea acesteia să le recunoască dreptul de proprietate asupra suprafeței de 30.070 mp teren, identic cu terenul reconstituit lor prin Titlul de proprietate nr. 895 din 14 iulie 2010, identificat în raportul de expertiză ce a fost întocmit în dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc (răspuns la obiectivul nr. 6 și reprezentat în anexa nr. 10 din raport), cu obligarea la cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că numitei Setriuc M. L. i s-a respins o acțiune în revendicare privind terenul din prezenta cauză, în baza sentinței civile nr. 2215/1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Acțiunea ce face obiectul dosarului nr._ a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, a fost suspendată la data de 22 mai 2012, întrucât cererea reconvențională formulată în acest dosar a fost disjunsă, făcând obiectul dosarului nr._ al acestei instanțe ce constituie chestiune prejudicială.
Prin întâmpinarea depusă la data de 25 aprilie 2012, s-a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că titlul de proprietate a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale speciale, menționându-se că nu se motivează în ce a constat abuzul de drept și fraudarea legii, iar cererea privind radierea tabulară este nemotivată atât în fapt, cât și în drept.
S-a mai arătat că în ceea ce privește motivarea în drept a cererii de constatare a nulității absolute a titlului de proprietate, s-au indicat disp. art. 1 lit. a din titlul V privind modificarea și completarea Legii nr. 169, pentru modificarea și completarea Legii 18/1991, însă nu s-a detaliat care subpunct este dat în cauză, iar apoi au fost indicate și cazurile prev. de literele e și f din același articol, care nu au legătură cu speța.
În dovedirea acțiunii s-a depus la dosar Titlul de proprietate nr. 895 din 14 iulie 2010.
Prin adresa nr. 332 din 6 septembrie 2012, la solicitarea instanței, C. L. de fond funciar a comunicat că la emiterea titlului de proprietate nr. 895/2012, nu există o hotărâre a Comisiei Județene, ci numai hotărârea Comisiei Locale de fond funciar, conform art. 2 indice 1 din Legea 18/1991, modificată și completată de Legea nr. 247/2005.
S-a înaintat documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate menționat, respectiv procesul verbal al ședinței de fond funciar din 14 martie 2010, proces verbal de punere în posesie nr. 194 din 22 aprilie 2010 – fila 1; plan de situație pentru suprafața de 30.097 mp teren fânaț, cererea nr. 77 din 9 martie 2010 – fila 1; proces verbal de stabilire a vecinătăților din 17 martie 2010 – fila 1; declarațiile de vecinătate ale lui J. M., J. Ș., U. G., D. L., M. T., M. I., M. Ș., M. V. – filele 1; certificat de moștenitor nr. 7/2010 privind pe J. D., certificat de deces privind pe J. D., testamentul autentificat sub nr. 1840 din 14 august 1990, lăsat de J. I..
De asemenea, a fost depusă la dosar sentința civilă nr. 1206 din 2 iulie 2008 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, având ca obiect „petiție de eriditate”, definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului conform deciziei civile nr. 268 din 9 februarie 2009 a Tribunalului Suceava, prin care a fost admisă acțiunea formulată de Șetriuc M., în contradictoriu cu J. Ș., C. V., J. P., Serafeșcu P., S. M., S. V. și J. D., aceștia fiind obligați să-i predea lui Șertriuc M. L., posesia bunurilor succesorale rămase după defunctul J. V., decedat în anul 1988, respectiv un grajd, suprafețele de teren de fânaț de 1,5 ha, 3 ha, 3 ha, 250 mp, 200 mp teren construcții cu o bucătărie de vară.
S-a mai depus la dosar încheierea de îndreptarea erorii materiale a sentinței civile nr. 1206/2008 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, prin care s-a îndreptat eroarea materială strecurată în sensul că la alin. 2 la final, după sintagma „bucătărie de vară” se va adăuga și „suprafața de 4,2 ha teren fânaț; în considerentele sentinței civile pagina 3 alin. 6 se va adăuga „suprafața de 3 ha teren fânaț și suprafața de 4,2 ha teren fânaț”; în dispozitivul sentinței civile nr. 1206/2008 în alin. 2 se va corecta suprafața de 250 mp, eronat înscrise și se va menționa suprafața corectă de 2500 mp și se va adăuga „suprafața de 4,2 ha teren fânaț”.
De asemenea, s-a mai depus încheierea ședinței camerei de consiliu din 30 martie 2010, prin care s-a admis cererea având ca obiect „succesiune – îndreptarea erorii materiale, lămurire dispozitiv”, definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 1629 din 23 noiembrie 2010.
La data de 23 noiembrie 2012 Primăria M. Sulița a depus la dosar adresa nr. 3491 din 5 noiembrie 2012 privind înscrierea în registrul agricol a lui J. P., în anul 1990 cu suprafața totală de teren agricol de 7,74 ha, a lui J. Ș. cu suprafața totală de 13,67 ha și a lui Serafeșco P. cu suprafața de 10,99 ha. S-a menționat prin aceeași adresă că J. M. avea în anul 1990 domiciliul în municipiul Câmpulung Moldovenesc, iar terenul agricol era înregistrat în localitatea de domiciliu; s-a mai depus la dosar certificatul de moștenitor nr. 718/1989 privind pe defunctul J. V., contestația care a adresat-o Primăriei comunei Vatra Moldoviței, cât și sentința civilă nr. 1706/2011 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, având ca obiect „contestație la executare”.
S-a mai depus adresa nr. 10.751 din 5 octombrie 2012 a OCPI cu referire la prevederile art. 27 alin. 2 indice 1 din Legea nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare.
La solicitarea reclamantei a fost audiată martora Drebitca V. care a arătat că J. V., care a fost frate cu pârâții, a avut o suprafață de circa 3 ha teren fânaț la locul „B.”, iar după decesul acestuia, terenul a fost folosit de frații săi, iar de câțiva ani este folosit de Șetriuc M. care a fost fiica lui J. V..
La solicitarea pârâților au fost audiați martorii M. I. și C. I., care au arătat că J. I., tatăl lui J. V., a avut suprafața de circa 5 ha teren fânaț, iar după decesul lui J. I., terenul a fost folosit de copii săi, ca urmare a unei înțelegeri dintre ei, iar după decesul lui J. V., reclamanta nu a folosit nici o suprafață din terenul de 5 ha.
A fost atașat spre consultare dosarul_ al acestei instanțe, în prezent suspendat.
Ci ocazia soluționării cauzei, reclamanta prin apărător, a precizat că temeiul de drept al acțiunii este art. III lit. a din Legea nr. 169/1997, modificată prin Legea nr. 247/2005.
Pârâta C. Județeană Suceava, nu și-a exprimat punctul de vedere cu privire la acțiunea reclamanților.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Titlul de proprietate nr. 895 din 14 iulie 2010, s-a reconstituit numiților J. Ș., J. V., C. V., Serafeșco P., J. P. și J. M., dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 3 ha și 0097 mp teren, situat pe teritoriul comunei M. Sulița, județul Suceava.
Prin acțiune, reclamanta a solicitat să se constate că titlul de proprietate menționat mai sus este lovit de nulitate absolută, întrucât a fost emis prin fraudă la lege, urmând a se dispune radierea înscrierii acestui titlu în cartea funciară.
Acțiunea a fost întemeiată de reclamantă, în final, pe disp. art. III lit. a din Legea nr. 169/1997.
Se socotește fraudă la lege, când anumite norme legale sunt folosite, nu în scopul în care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative, cu alte cuvinte, o socotire ocultă a legii prin abaterea unor dispoziții legale de la sensul și spiritul lor.
Potrivit art. 27 indice 1 din Legea 18/1991 republicată și modificată, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți, nu poate avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței amplasamentului stabilit și întocmirea documentației cadastrale.
Conform art. 27 (alin. 2 indice 1) proprietarii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în Cooperativa Agricolă, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate, vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi.
Art. 14 din HGR nr. 890/2005, prevede că la cererea proprietarilor sau moștenitorilor prevăzuți în art. 27 alin. 2 indice 1 din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, comisiile locale înaintează comisiilor județene, în termen de 15 zile de la data înregistrării cererilor, planurile parcelare și procesul verbal de punere în posesie pentru eliberarea titlului de proprietate, însoțit de extras de carte funciară.
Terenul ce formează obiectul Titlului de proprietate nr. 842 din 10 februarie 2010, nu a fost predat la stat și nici preluat la stat, împrejurare de fapt care a fost recunoscută de toate părțile, motiv pentru care titlul de proprietate a fost emis în concordanță cu disp. art. 27 alin. 2 indice 1 din Legea nr. 247/2005. Această împrejurare de fapt a fost menționată atât de C. de Fond Funciar M. Sulița prin adresa nr. 332 din 6 septembrie 2012, în care s-au menționat și actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate, cât și de OCPI Suceava, conform adresei 10.751 din 5 octombrie 2012.
Toate înscrisurile înaintate prin adresa nr. 332 din 6 septembrie 2012 de C. de Fond Funciar M. Sulița, au fost verificate de C. Județeană Suceava, după care Prefectura Județului Suceava a emis titlul de proprietate.
Susținerile reclamantei în sensul că titlul de proprietate este nul, invocând certificatul de moștenitor nr. 218/1989, cât și sentința civilă nr. 1206/2008, pronunțată în dosarul nr. 622/2008, nu sunt opozabile celorlalte părți din cauză.
Nu s-a făcut nici o dovadă certă că ar exista o identitate dintre terenul indicat în certificatul de moștenitor și terenul din titlul de proprietate a cărui nulitate se cere a se constata.
Reclamanta a invocat în apărare certificatul de moștenitor nr. 718 din 21 noiembrie 1989 privind pe defunctul J. V., care a fost tatăl său.
Acest certificat de moștenitor aflat la fila 92 din dosar, nu este opozabil celorlalte părți din prezenta cauză.
Certificatul de moștenitor reprezintă acordul părților cu privire la calitatea lor de moștenitor, întinderea drepturilor pe care le au și bunurile succesorale. El constituie dovadă între moștenitori cu privire la cele ce cuprinde, tocmai datorită caracterului său convențional. Față de terți însă, certificatul de moștenitor nu poate face dovadă, chiar dacă este un singur moștenitor, decât cu privire la calitatea sa de a fi dobândit bunurile ce constituie masa succesorală, dar nu și cu privire la componența ei, chiar dacă se menționează. Patrimoniul defunctului se transmite moștenitorului în situația juridică în care se află la decesul lui. Dacă defunctul era obligat, în legătură cu bunurile sale, să facă dovada dreptului de proprietate, nu se poate susține că trecerea unor bunuri în masa succesorală, cu ocazia dezbaterilor în fața notarului de stat, ar constitui probă în ceea ce privește dreptul de proprietate al moștenitorului asupra lor. Altfel, ar însemna să i se creeze moștenitorului o situația juridică mai favorabilă decât cea a autorului lor. Mențiunile din certificatul de moștenitor nu au putere probantă împotriva terților în ce privește drepturile moștenitorilor.
Din considerentele și din dispozitivul sentinței civile nr. 1206/2008 și din încheierile ulterioare acestei sentințe, rezultă faptul că s-a soluționat problema legată de calitatea de moștenitoare a reclamantei, iar parte din pârâții din prezenta cauză au fost obligați să-i predea posesia unor bunuri fără a se rezolva problema proprietății acestora.
Din probele administrate în cauză, rezultă faptul că terenul ce face obiectul Titlului de proprietate 895 din 14 iulie 2010 este proprietatea pârâților, a aparținut bunicului lor J. I., care prin Testamentul autentificat sub nr. 1840 din 14 august 1990 l-a transmis pârâților, iar după decesul lui J. I., aceștia au intrat în posesia terenului.
În cauză nu s-a făcut dovada faptului că titlul de proprietate invocat a fost emis în mod fraudulos prin încălcarea termenului de depunere a actelor pentru emiterea acestuia.
Pârâții au făcut dovada că pe lângă cererea adresată Comisiei Comunale, au depus la dosar plan de situație pentru teren, certificatul de moștenitor nr. 7/2010 privind pe defunctul J. D., certificatul de deces al acestuia, Testamentul nr. 16.521/1990, precum și declarații de vecinătate, proces verbal de stabilire a vecinătăților, acte care împreună cu procesul verbal al ședinței de fond funciar din 19 martie 2010 și Procesul verbal de punere în posesie nr. 194/2010, au fost înaintate Comisiei Județene de Fond Funciar care ulterior a emis titlul.
Din adresa nr. 3491/2012, rezultă înscrierile în registrul agricol la nivelul anului 1990 a lui J. P., J. Ș. și Serafeșcu P..
Față de actele depuse la dosar, instanța apreciază că titlul de proprietate a fost emis cu respectarea dispozițiilor art. 27 alin. 2 din Legea nr. 247/2005 prin care se instituie facultatea persoanelor îndreptățite de a solicita eliberarea unui titlu de proprietate.
Instanța reține că solicitări de redactare și emitere a titlurilor de proprietate în condițiile prev. de art. 27 alin. 2 indice 1 din Legea 18/1991 cu modificările și completările ulterioare, sunt adresate Comisiei Județene de Fond Funciar din majoritatea unităților administrative care au aparținut zonei fostă necooperativizată din județ, astfel încât susținerea reclamantei în sensul că această practică a fost uzitată în unele localități, dar a fost considerată ilegală și a fost interzisă, este nereală.
Față de considerentele arătate mai sus, instanța va respinge acțiunea, ca nefondată.
În baza art. 274 Cod proc. civilă, reclamanta va fi obligată la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către pârâți, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat potrivit chitanței aflate la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă având ca obiect „fond funciar, nulitate absolută titlu de proprietate”, formulată de reclamanta ȘETRIUC M. L., din comuna M. Sulița, ., în contradictoriu cu pârâții J. Ș., J. V., C. V., SERAFEȘCU P., J. M., J. P. a P., J. E., J. M., toți din comuna M. Sulița, ., C. L. DE FOND FUNCIAR M. SULIȚA, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA, ca nefondată.
Obligă reclamantul la 1000 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 17 ianuarie 2013.
PreședinteGrefier
Red. MD
Tehnored. RC/RC
Ex. 13/21.01.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 889/2013. Judecătoria CÂMPULUNG... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
