Plângere contravenţională. Sentința nr. 2640/2013. Judecătoria CAREI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2640/2013 pronunțată de Judecătoria CAREI la data de 18-11-2013 în dosarul nr. 2446/218/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CAREI
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2640/2013
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - Ț. I. R. – președintele instanței
GREFIER - M. E.
&&&&&&&
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul K. C. A. cu domiciliul în loc. Cluj N., ., jud. Cluj, cu domiciliul procesual ales în Loc. Carei DN - 19, F. FERMĂ SPITZ, jud. Satu M., împotriva procesului . nr. _, din 22.08.2013, încheiat de IPJ Satu M., Politia Tasnad .
La apelul nominal, făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că plângerea se află la al primul termen de judecată și este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform art.15 lit.i din Legea nr.146/1997 actualizată, după care;
Președintele completului de judecată declară închise dezbaterile, conform art. 395 N.C.proc.civ., în vederea deliberării.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrata sub dosar nr._ din 09.09.2013, petentul K. C. A., a formulat: „Plângere Contravenționala împotriva procesului-verbal de contravenție . nr. _, din 22.08.2013, încheiat de IPJ Satu M., Politia Tasnad, prin care am fost sancționat contravențional cu amenda in cuantum de 750 lei, respectiv mi s-a aplicat măsura complementara a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioada nespecificata in procesul verbal.
Vă solicit prin hotărârea pe care o veți pronunța, să dispuneți, în contradictoriu cu intimata I.J.P. Satu M.: în principal, anularea procesului verbal de constatare a contravenției susmenționat, ca fiind nelegal, cu consecința exonerării subsemnatului de la plata amenzii contravenționale, în cuantum de 750 lei, precum și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice; în subsidiar, înlocuirea sancțiunilor contravenționale cu sancțiunea avertismentului, în baza art. 5 alin. 2 lit. a, alin. 5 și 6, art. 7 alin. 2 și 3, art. 21 alin. 3 și art. 38 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, aprobată și modificată prin legea nr. 180/2002 și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice .
Motivele plângerii. In fapt, am fost sancționat cu amenda si respectiv mi s-a aplicat măsura complementara a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice, pentru faptul ca as fi condus in localitatea Sarauad județul Satu M., cu viteza de 108 km/h. In realitate, nu sunt vinovat de săvârșirea faptei, deoarece eu nu am efectuat rulat cu viteza menționata asa cum a menționat in mod eronat agentul de politie in procesul-verbal.
In motivarea plângerii, arătam faptul că la data de 22.08.2013 m-am deplasat cu o viteză sub 108 km/h, fapt pe care l-am urmărit pe kilometrajul autoturismului pe care îl conduceam moment în care a fost înregistrat.
Precizez faptul ca, am fost depășit de un autovehicol in momentul înregistrării aparatului radar, sens in care viteza menționata de către agentul constator nu imi aprtine fiind cea celuilalt participant la trafic.
Respectiv in fata mea se deplasa un alt autovehicul care rula cu viteza, sens in care consider ca am fost sancționat din eroare.
Deasemenea, consider ca procesul verbal sus menționat nici măcar nu îndeplinește condițiile de forma si de fond prevăzute de Iepe pentru a fi valabil. Consider ca este un motiv de anulare al actului este faptul ca procesul
verbal nu prevede sancțiunea complementara si anume
suspendarea dreptului meu de a conduce pe drumurile publice.
Ori, in măsura in care agentul constatator nu a specificat perioada pentru care mi se aplica sancțiunea complementara asuspendarii dreptului de a conduce, procesul verbal este lovit de nulitate fiind netemeinic si nelegal.
Un alt motiv de nulitate este faptul ca, in cuprinsul procesului-verbal
întocmit la descrierea faptei este menționat autoturismul_ .
Precizez faptul ca, subsemnatul nu am condus autoturismul sus
menționat, agentul constatator menționând in procesul-verbal un
număr de înmatriculare greșit.
Astfel, subsemnatul am fost sancționat pe baza unui process verbal care a fost intocmit cu nerespectarea normelor legale, fara a fi individualizata sancțiunea complementara si fara sa prevadă perioada pentru care a fost aplicata, respectiv procesul verbal conține erori inclusiv cu privire la identificarea autovehiculului in cauza.
De asemenea procesul-verbal nu este semnat nici de contravenient si nici de un martor, după cum prevede art.19, alin (1) din ordonanța 2/2001 "procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de către contravenient. In cazul in care contravenientul nu este de fata sau refuza sa semneze sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie confirmate de cel puțin un martor...."
Arat ca agentul constatator nu a precizat vre-un motiv pentru care procesul-verbal a fost încheiat in lipsa unui martor, deși conform art.19, alin.(3) din aceeași ordonanța trebuia făcuta aceasta motivare.
Menționez faptul ca nici in momentul identificării si opririi mele in trafic nu exista nici un martor la fata locului, nici pe parcursul întocmirii procesului verbal nu a existat nici un martor la fata locului si nici pana in momentul plecării mele de la fata locului nu a existat nici un martor.
Precizez faptul ca martorul asistent K. F. menționat in procesul verbal nu a fost prezent in nici un moment al întocmirii procesului-verbal, fiind probabil menționat in mod abuziv de către agentul de politie care a desconsiderat prevederile legale si a menționat in procesul verbal un martor "de serviciu" care insa niciodată nu s-a întâlnit cu subsemnatul pe tot parcursul întocmirii procesului-verbal, drept pentru care consider ca agentul de politie a săvârșit un abuz in serviciu, si chiar fals si uz de fals, respectiv inselaciune, menționând in procesul-verbal un martor care nici măcar nu a fost prezent si nu a fost de fata in momentul si pe parcursul perfectării procesului-verbal si astfel nici nu avea cum sa ateste daca subsemnatul refuza sau nu semnarea procesului-verbal. D. pentru care solicit autosesizarea instanței cu privire la săvârșirea infracțiunilor menționate mai sus de către agentul de politie, care dealtfel, reprezintă o practica uzuala a agenților de politie.
învederez instanței faptul ca numitul K. F. nu poate avea calitatea de martor ocular, nefiind prezent la constatarea contravenției, fiind menționat in cuprinsul procesului-verbal ca si martor asistent care avut calitatea de a asista si certifica eventualul refuz al subsemnatului de a semna procesul-verbal.
Consider ca un alt motiv de anulare a actului este si modelul de proces-verbal care a fost întocmit, respectiv exemplarul 2 din Anexa 1A din HG 1391/2006, deși in situația in care se folosesc mijloace tehnice certificate sau omologate si verificate metrologic (asa cum ar trebui), procesul-verbal incheiat este conform modelului prevăzut in anexa nr. 1 D, art.181, alin. 1 "In situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr, 1D, după prelucrarea înregistrărilor si stabilirea identității conducătorului de vehicul „
Consider ca un alt motiv de anulare a actului este si nerespectarea prevederilor art. 25,alin. (3) din Ordonanța nr. 2/2001 "In situația în care contravenientul a fost sancționat cu amenda, precum si dacă a -"ost obligat la despăgubiri, o data cu procesul-verbal acestuia i se va comunica și înștiințarea de plata. In înștiințarea de olata se va face mențiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii si, după ca% a despăgubirii, în termen de 15 f^ile de la comunicare, în ca% contrar urmând sa se procedeze la executarea silită ".
La fel este si nerespectarea de către agentul constatator a prevederilor art.26, alin (1)din aceeași Ordonanța nr.2/2001 " dacă agentul constatator aplica si sancțiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal acestuia copia de pe acesta si înștiințarea de plata se înmânează contravenientului, fâcându-se mențiune in acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire ".
Arat ca agentul constatator nu a respectat prevederile legale, comunicandu-ne drept o instiintare de plata, insa necompletata, deși in aceasta trebuia pe langa completare sa se facă si mențiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii la instituțiile abilitate sa o încaseze si a inmanarii instiintarii de plata.
Arat ca agentul constatator a incalcat legea iar subsemnatul datorita necompletarii instiintarii de plata am fost practice pus in imposibilitatea de a achita amenda la instituțiile abilitate si mi-a fost incalcat si dreptul de a achita jumătate din minimul amenzii in 48 de ore.
Astfel, din cele menționate mai sus se poate observa cu ușurința cum agentul constatator încalcă in repetate rânduri prevederile legale, nerespectand dispozițiile Ordonanței 2/2001.
Pe langa aspectele sus menționate din care reiese in mod clar si fara nici un dubiu ca procesul-verbal intocmit nici măcar nu îndeplinește condițiile de forma si de fond pentru a fi valabil, doresc sa precizez faptul ca nu am efectuat depășire pe trecerea de pietoni asa cum se susține in mod eronat in procesul-verbal.
Solicit astfel depunerea la dosarul cauzei de către IPJ SATU M. a înregistrării aparatului radar in cauza pe baza căreia s-a intocmit procesul-verbal in cauza si mi s-a aplicat amenda contravenționala,respectiv masurile complementare.
Deasemenea, solicit depunerea la dosar a certificatului de atestare metrologica a aparatului radar in cauza , pentru a vedea daca a funcționat in parametri corespunzători, respectiv VERIFICARE OMOLOGĂRII aparatului radar.
Solicitam inclusiv depunerea la dosarul cauzei a ordinului de serviciu care sa ateste faptul ca am fost oprit in mod legal.
Solicit depunerea la dosar a atestatului de utilizator radar cu viza aferenta la zi a agentului constatator.
Solicit de asemenea, interogatoriul martorului asistent K. F. , din care va reieși cu certitudine faptul ca agentul de politie a săvârșit un abuz in serviciu si alte infracțiuni menționând un martor in procesul-verbal care de altfel nici măcar nu a fost prezent.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța va urma a reține că subsemnatul am fost sancționat pentru săvârșirea unei fapte care se constată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. în acest caz, sarcina probei revine organului constatator care trebuie să dovedească, prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa, săvârșirea contravenției.
In cauză instanța urmează a reține că subsemnatul am contestat viteza de 108 km/h reținută în procesul verbal de contravenție, având în vedere marja de eroare tolerată a aparatului radar la înregistrarea vitezei, în raport de care am apreciat că viteza cu care ma deplasam a fost înregistrată greșit.
Potrivit dispozițiilor pct. 3.1.1 Ut. c din Norma de metrologie legală NML 021-05/23.11.2005, aprobată prin Ordinul nr.301/2005 al Biroului Român de Metrologie Legală, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei eroarea maximă tolerată este de +/-7\% din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100 Km/h..
Or, în cauza de față intimatul nu a făcut nici o dovadă din care să rezulte că la măsurarea vitezei autovehiculului petentului s-a avut în vedere eroarea de măsurare precizată anterior.
Ca urmare, raportat la această viteză, în cauză nu sunt întrunite elementele contravenționale ale contravenției pentru care am fost sancționat, întrucât nu s-a făcut dovada unei depășiri cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise, faptă care întrunește elementele constitutive ale contravenției" prevăzute de art.108 alin.l lit. d pct.3 din O.U.G. nr. 195/2002. însă, potrivit art.34 alin.l din O.G. nr. 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, neavând posibilitatea de a schimba încadrarea juridică și de a stabili o altă sancțiune.
în temeiul acestor considerente, plângerea subsemnatului este întemeiată astfel încât instanța urmează a o admite în conformitate cu disp.art.31,34 din O.G. nr. 2/2001 și a anula procesul-verbal de contravenție, ca netemeinic și nelegal, (practica judiciara : SENTINȚA CIVILA Nr. 2427/12 Septembrie 2008 PRAHOVA, respectiv SENTINȚA CIVILA pronunțata de Judecătoria Cărei in dosarul_ la data de 07.11.2011).
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (a cărei jurisprudenta a devenit obligatorie pentru instanțele interne odată cu ratificarea Convenției Europene si care se aplica cu preeminenta fata de dispozițiile dreptului intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României), în cauzele A. contra României, din 4 oct. 2007 si Telfner contra Austriei, din 20 martie 2001, a apreciat faptul ca materia contravenționala aparține domeniului penal, acuzatul-contravenient beneficiind de prezumția de nevinovăție, sarcina probei contrare incumbând acuzatorului, respectiv organului constatator.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art. 37-36 din O.G. nr. 2/2001, în cadrul căruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării ca situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecata este de a respecta limita proportionalitatii între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesanctionate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit si respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Conform „Paragraful 3.2.6. din norma de metrologie NML 021-05, aprobată prin ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 153/2007, prevede că înregistrarea efectuată trebuie să conțină mențiunea că a fost efectuată autotestarea aparatului". Iar pe perioada de testare a aparatului, pozele făcute nu au valoare probanta pentru ca acest aparat inca isi calibrează frecventele.
3.2.6. Cinemometrul trebuie sa fie prevăzut cu o funcție de autotestare, care sa poată pune in evidenta orice defect sau dereglare funcționala, ce pot avea influenta asupra exactității de măsurare.
Aceasta funcție trebuie sa fie activata automat la fiecare punere in funcțiune a cinemometrului, având si posibilitatea de a fi activata manual de către operator, ori de cate ori se considera necesar. In cazul depistării unor defecte sau dereglări funcționale, acestea vor fi semnalate iar funcționarea cinemometrului va fi blocata.
Radarul, fiind un aparat de măsura trebuie sa fie supus verificării metrologice.
Aparatul radar, conform normelor metrologice, are o funcție de autotestare care se face automat la fiecare pornire a aparatului. Cât timp în partea stângă jos a fotografiei apare litera „T" aparatul radar nu și-a terminat autotestarea și conform normelor măsurătorile nu pot reprezenta probe pentru aplicarea legislației rutiere (mai apare și o dungă albă care este exact peste ultima cifră din viteza prevăzută pe mijlocul fotografiei)
De asemenea, tot conform normelor metrologice, polițiștii nu au voie să folosească aparatul radar scos de pe suport deoarece nu se respectă unghiul de incidență și nici nu au voie sa folosească un paravan pe care să-1 ridice la apropierea autovehiculului.
Totodată, menționam faptul ca, conform normelor si principiilor de drept, sancțiunea ar trebui sa fie direct proporționala cu pericolul social al faptei.
As dorii in acest sens sa menționam faptul ca subsemnatul nu a incalcat nici o prevedere legala, drept pentru care nu se poate in aceasta situație discuta despre un pericol social real al faptei. Astfel, conform art. 21 din OUG 2/2001 privind Regimul Juridic al Contravențiilor: "(3) Sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal."
In acest caz, agentul constator a ignorant prevederile legii aplicând o amenda contravenționala de 750 lei , aceasta amenda nefiind proporționala cu eventualul pericol social creat, rămânând astfel concluzia ca agentul constator a aplicat acesta amenda din motive netemeinice de altfel si fara a tine seama de prevederile legii, respectiv de principiile fixate de către legiuitor.
In cazul de fata se impune schimbarea amenzii contravenționale in avertisment pe motiv ca fapta nu prezintă pericol social.
Precizam, totuși, faptul ca in cazul in care Onorata Instanța va considera ca nu sunt motive temeinice pentru anularea prezentului proces-verbal ,va adresez rugămintea comutării amenzii in avertisment pentru ca consider ca in acest caz si avertismentul era o măsura suficienta ce se putea aplica unei persoane fizice, cinstite.
Precizez faptul ca, la aplicarea cuantumului amenzii respectiv a măsurii nu s-a ținut seama de un principiu consacrat de către Legiuitor si anume faptul ca sancțiunea trebuie sa fie direct proporțional cu fapta, respectiv cu pericolul social creat.
Aplicarea erorii maxime tolerate: Avându-se în vedere ca prin dispozițiile OUG nr. 195 /2002 privind circulația pe drumurile publice, ale HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002, dar si ale Normei de Metrologie Legala NML 021-05/23.11.2005 nu se stabilește autoritatea competenta sa aplice eroarea maxima tolerata, apreciem ca aceasta obligație revine agentului constatator la momentul constatării contravenției si încheierii procesului verbal, iar în caz de neconformare instanței investite cu soluționarea plângerii contravenționale .
Prezumția de nevinovăție. Paragraful 6 alin.1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale Prin efectul aplicării erorii maxime tolerate prevăzute de norma de metrologie, se constata ca intervalul înăuntrul căruia se poate afla viteza autovehiculului, în cazurile expuse exemplificativ, atrage incidența a doua fapte contravenționale prevăzute de OUG nr. 195/2002, sancționate distinct, una din ele fiindu-i, însă, favorabila contravenientului.
în raport de elemntele în fapt si în drept prezentate punctual, se retine faptul ca în materie contravenționala sunt aplicabile garanțiile procesuale recunoscute de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, care face parte din dreptul intern si are prioritate, în baza art. 11 alin.2 si art. 20 alin.2 din Constituția României, atunci când exista neconcordante.
Astfel, OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciara de soluționare a plângerii formulate împotriva procesului verbal de constatare si sancționarea contravenției la art. 31 — 36.
Din punct de vedere procedural, prin art. 47 s-a stabilit ca ordonanța se completează cu Codul de procedura civila, dar, având în vedere caracterul autonom al noțiunii de "acuzație în materie penala", prevăzuta de art. 6 paragraful 1 din Convenție, a fost posibil ca unele domenii sa fie analizate de Curtea Europeana ca aparținând sferei penale, deși în dreptul național erau calificate :a având natura civila sau administrativa.
în jurisprudenta Curții Europene, prin decizia Ozturk vs. Germania, s-a statuat ca si faptele contravenționale intra în sfera acuzațiilor în materie penala, în funcție de calificarea din dreptul " național, de natura faptei incriminate, de natura si gravitatea sancțiunilor. Nu toate aceste criterii au fost aplicate, însă, cumulativ în jurisprudenta Curții, ci, pentru a stabili daca are incidența art. 6 din Convenție, trebuie ca fapta sa fie de natura "penala" din punctul de vedere al Convenției, ori făptuitorul sa fie expus la o sancțiune care, prin gravitatea sa, aparține sferei penale (Hotărârea Lutz vs. Germania).
Faptele contravenționale prevăzute de Codul rutier, îndeplinind aceste criterii pentru a fi considerate acuzații în materie penala, contravenientului i se recunoaște si prezumția de nevinovăție, astfel ca sarcina probei în procedura desfășurata în fata instanței de judecata, revine în primul rând, omanului constatator si nu petentului (cel puțin în situația în care săvârșirea faptei nu a fost constatata prin propriile simțuri de agentul constatator).
Apreciem, prin urmare, ca se impune aplicarea principiului conform căruia dubiul profita persoanei acuzate (in dubio pro reo), retinându-se ca organul de politie nu a probat săvârșirea contravenției dincolo de orice îndoiala .
Aceasta prezumție de nevinovăție impune următoarele condiții: instanțele sa nu pornească de la premiza ca petentul contravenient a săvârșit fapta ce i se retine în sarcina; sarcina probei revine organului constatator si îndoiala este în beneficiul contravenientului.
Nu trebuie uitat însă ca în dreptul nostru contravențional, procedura soluționării unei cereri privind o plângere contravenționala este reglementata în mare parte de Cod de procedura civila (art. 47 din OG nr. 2/2001) si ca procesul verbal de contravenție este un act administrativ, astfel încât unele elemente ale principiului prezumției de nevinovăție nu trebuie absolutizate, existând posibilitatea cu respectarea cerinței proportionalitatii mijloacelor folosite si scopul legitim urmărit sa funcționeze si alte prezumții de drept si fapt chiar si în favoarea organului constatator (vezi cauza Bum contra Austriei, hotărârea din 3.02.2005).
In cazul în speța, însă aplicând garanțiile conferite contravenientului de dispozițiile art. 6 alin. 2 din Convenție, critica formulata de recurent cu privire la neluarea în seama a marjei de eroare pe care o înregistrează aparatul R. în operațiunile de măsurare a vitezei, potrivit punctului 3.11. Ut. b si 3.11 Ut. c din Normele de Metrologie Legala nr. 021-05 si interpretarea acesteia prin prisma principiilor îndoiala profita contravenientului si proba cade în sarcina agentului constatator, trebuie reținuta.
Avându-se în vedere dispozițiile art. 34 alin. 1 din OUG nr. 2/2001 potrivit cărora legiuitorul nu a lăsat la latitudinea instanței posibilitatea schimbării încadrării juridice si nici stabilirea altei sancțiuni, instituind numai un control asupra legalității si temeiniciei procesului verbal de contravenție, iar încadrarea favorabila petentului, expusa anterior, nu prevede aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce si nici a măsurii tehnico-administrative a reținerii permisului, referitor la soluția ce poate fi adoptata de instanța, se conturează doua posibilități:
- fie, anularea procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției (întrucât nu s-a făcut o descriere corecta a faptei, motiv de nulitate prevăzut de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor),-fie, reținerea contravenției mai ușoare (si prin consecința reaprecierea cuantumului amenzii si a numărului punctelor de penalizare si, respectiv, înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce si/sau a măsurii tehnico-administrativa a reținerii permisului de conducere, de la caz la caz).
La nivelul Secției Comerciale si de C. Administrativ din cadrul Tribunalului B. s-a apreciat ca fiind mai bine fundamentata cea de a doua soluție, întrucât săvârșirea contravenției mai ușoare este neechivoc dovedita, iar în caz contrar, s-ar crea premizele exonerării injuste de răspundere a conducătorului auto . Unificarea practicii judiciare
Cu prilejul analizei practicii neunitare organizata la nivelul Secției Comerciale si de C. Administrativ la data de 22 ianuarie 2010, s-a hotărât unificarea practicii judiciare în materie, în sensul ca agentului constatator îi revine obligația de a da eficienta dispozițiilor normei de metrologie referitoare la eroarea maxima tolerata, la momentul constatării contravenției si încheierii procesului verbal, iar în caz de neconformare, instanței judecătorești investite cu soluționarea .
în aplicarea OUG nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice, s-a emis Metodologia privind modul de folosire si exploatare a echipamentului de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor nr._ din 26 februarie 2003 aprobata prin Dispoziție a Inspectoratului General al Politiei Române, nepublicata .
Conform art. 18 alin. 2 din Metodologie, în forma inițial aplicata, din viteza înregistrata de sistem se vor scade 3 km/h, valoarea rezultata fiind cea consemnata în procesul verbal de constatare a contravenției, iar potrivit alineatului 3 aceasta valoare reprezintă toleranta specificata prin norma de metrologie .
învederam, de asemenea, onoratei instanțe de judecata practica judiciara: Sentința Judecătoriei Cărei, din data 17.07.2012 pronunțata in dosarul nr._
prin care instanța decis . cu aceasta :" Admite plângerea petentului, prin urmare dispune anularea procesului verbal de contravenție ca netemeinic"
In principal, solicitam anularea procesului verbal-întocmit ca netemeinic si nelegal. In subsidiar va rugam sa dispuneți înlocuirea sancțiunii principale a amenzii cu sancțiunea avertismentului, înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice. Aceasta solicitare o facem având in vedere faptul ca, pericolul social al faptei este redus, iar după cum reiese din înscrisurile depuse la dosar.
In drept, ne întemeiem prezenta pe art. OG nr. 2/2001; respectiv pe prevederile codului de procedura civila.”
În probațiune s-au depus în copii procesul verbal atacat, dovada ._ din 22.08.2013 .
Fiindu-i comunicata plângerea cu actele însoțitoare, intimatul nu a depus întimpinare .
Analizând actele dosarului instanța constată că, potrivit procesului . nr._, încheiat la 22.08.2013, de către agentul constatator din cadrul intimatului IPJ Satu M., Politia Tasnad, petentul a fost sancționat cu amenda de 720 lei în temeiul art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 si art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 rep. si cu avertisment în temeiul art. 147 alin. 1 din HG 1391/2006 si art. 100 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002 rep., reținându-se că în data de 22.08.2013 orele 10,34 în Sărăuad, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . cu aparatul radar de pe autoturismul MAI_ cu 108 Km/h si nu avea asupra sa permisul de conducere.
Petentul contestă prin prezenta plângere doar săvârșirea contravenției de depășire a vitezei legale .
Plângerea a fost depusa la instanță la 09.09.2013, în termenul de 15 zile prev. de art. 118 alin. 1 din OUG 195/2002 rep.
Verificând din oficiu legalitatea procesului verbal de contravenție, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia, conform art. 17 din OG 2/2001, instanța constată că nu exista lipsuri ori mențiuni necorespunzătoare, astfel că, sub acest aspect procesul verbal este legal încheiat .
Instanța va respinge cererea petentului de constatare a nulității relative a procesului verbal pentru motivele pe larg expuse în plângere, această cerere fiind neîntemeiata, si mai mult petentul nu a făcut dovada vătămării raportat la motivele de nulitate relativă invocate .
Sub aspectul temeiniciei, instanța constată că intimatul nu a depus clișee foto, înregistrare video cu dovada verificării metrologice a cinemometrului utilizat ori contravenția de depășire a vitezei nu poate fi constatată prin propriile simțuri ale agentului rutier .
In consecință în temeiul art. 34 din OG 2/2001 instanța va admite plângerea petentului, împotriva procesului . nr._, încheiat la 22.08.2013, de către agentul constatator din cadrul intimatului IPJ Satu M., Politia Tasnad, și va anula ca netemeinic procesul verbal atacat cu privire la săvârșirea contravenției prev. de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea petentului K. C. A. cu domiciliul în loc. Cluj N., ., jud. Cluj, cu domiciliul procesual ales în mun. Carei DN - 19, F. FERMĂ SPITZ, jud. Satu M., împotriva procesului . nr. _, încheiat la 22.08.2013, de către agentul constatator din cadrul intimatului IPJ Satu M., Politia Tasnad, prin urmare:
- anulează ca netemeinic procesul verbal atacat cu privire la săvârșirea contravenției prev. de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Carei.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Noiembrie 2013 .
PREȘEDINTEGREFIER
Ț. I. RADUMĂRCUȘ E.
E.M. 19 Noiembrie 2013
Red. Ț.I.R.
Tehnored. M.E.
4 ex/21.11.2013
Emis 2 comunicări
petentului K. C. A. cu domiciliul în loc. Cluj N., ., jud. Cluj, cu domiciliul procesual ales în mun. Carei DN - 19, F. FERMĂ SPITZ, jud. Satu M., intimatului IPJ Satu M.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Pretenţii. Sentința nr. 899/2013. Judecătoria CAREI → |
|---|
