Pensie întreţinere. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 11195/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014
Ședința publică din data de 24.11.2014
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: I. A. B.
GREFIER: Ș. N.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul T. I. R. în contradictoriu cu pârâta M. V., având ca obiect tăgadă paternitate și sistare plată pensie de întreținere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul personal, identificat cu CI . nr._, CNP_, precum și pârâta personal, identificată cu CI . nr._, CNP_ și asistată de reprezentant, avocat B. O. M., cu împuternicire avocațială depusă la fila 36 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța constată că, la data de 13.11.2014, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 507,85 lei.
Reclamantul depune la dosar dovada achitării diferenței de taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.
Instanța, după ascultarea părților, având în vedere dispozițiile art. 238 alin. 1 C.pr.civ., apreciază durata cercetării procesului la 60 de zile.
Apoi, instanța pune în discuția părților excepțiile invocate de pârâta prin întâmpinare, excepția inadmisibilității cererii, excepția prescripției, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive, apreciind ca are prioritate, în baza art. 248 alin. 2 C.pr.civ., excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
Reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată prin completarea la întâmpinare, cu precizarea că se raportează la toate cele trei petite ale acțiunii, respectiv tăgadă paternitate, sistare pensie de întreține și restituire pensie de întreținere, apreciind, în temeiul art. 41 C.civ., că cererea se introduce împotriva minorului, prin reprezentant legal.
Reclamantul arată că nu are cunoștințe juridice, astfel că nu a știut modalitatea în care trebuia formulată cererea și întreabă instanța dacă are posibilitatea de a modifica cererea în fața instanței în sensul introducerii în calitate de pârât a minorului, prin reprezentant legal.
Reprezentantul pârâtei arată că se opune solicitării formulate de reclamant cu privire la modificarea cererii, în sensul chemării în judecată a minorului, prin reprezentant legal. De asemenea, depune la dosar dovada cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocațial.
Instanța, raportat la prevederile art. 204 alin. 3 C.pr.civ., în lipsa acordului expres al pârâtei de modificare a cererii de către reclamant, reține cauza în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă, prin întâmpinare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 27.05.2014, reclamantul T. I. R. a solicitat în contradictoriu cu pârâta M. V. pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin care să se dispună sistarea plății pensiei de întreținere către minorul T. G. I..
În motivarea cererii, reclamantul a învederat, în esență, că nu este normal să plătească pensie de întreținere minorului în condițiile în care mama acestuia îi spune că nu este copilul lui.
Cererea de chemare în judecată nu a fost întemeiată în drept.
În probațiune, au fost depuse înscrisuri (filele 5 – 8, 13 - 21).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru – fila 4.
La data de 10.07.2014, reclamantul și-a precizat cererea de chemare în judecată – fila 25, solicitând și restituirea pensiei de întreținere pe care a plătit-o minorului până în prezent.
În motivare, a susținut că deși l-a crescut pe minor până la vârsta de 10 ani, din declarațiile mamei copilului reiese că el nu este tatăl acestuia.
În probațiune, a anexat înscrisuri – filele 26 – 27.
La data de 12.08.2014, pârâta M. V. a depus întâmpinare– filele 31 – 33, prin care a invocat, pe cale de excepție, inadmisibilitatea capătului de cerere privind plata pensiei de întreținere și prescripția dreptului material la acțiune privind tăgada paternității, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii, ca netemeinică și nefondată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată și aplicarea unei amenzi judiciare.
În motivare, a învederat, în esență, că pârâtul a fost obligat în baza Sentinței civile nr._ la plata în favoarea minorului a pensiei de întreținere, iar de la data pronunțării sentinței nu a intervenit nicio schimbare care să justifice sistarea plății pensiei de întreținere. A mai arătat că reclamantul putea promova o acțiune în tăgada paternității în termenul de 3 ani de la data la care a luat cunoștință de nașterea copilului și nu după 14 ani, astfel că dreptul la acțiune pentru introducerea unei astfel de cereri este prescris prin raportare la data nașterii minorului - 17.04.2000, dată de la care reclamantul a luat cunoștință că este tatăl copilului.
În drept, a invocat prevederile art. 205 și urm., art. 452, art. 453 Noul C.pr.civ., art. 15, art. 429 și art. 430 Noul C.civ., art. 187 Noul C.pr.civ.
În probațiune, a depus înscrisuri – filele 34 – 35.
La data de 07.10.2014, pârâta M. V. a depus completare la întâmpinare – filele 43 – 44, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și admiterea acestei excepții întrucât pârâta nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta speță, beneficiarul obligației de întreținere fiind minorul T. G. I., care la data intentării prezentei cereri avea vârsta de 14 ani împliniți, deci capacitate restrânsă de exercițiu, reclamantul promovând în mod greșit acțiunea în contradictoriu cu pârâta.
La termenul de judecată din data de 27.10.2014, instanța a pus în discuția părților stabilirea obiectului cererii de chemare în judecată, reclamantul precizând că solicită să se constate că el nu este tatăl biologic al minorului, că nu mai dorește să achite pensie de întreținere în favoarea acestuia, precum și să i se restituie pensia de întreținere achitată.
Raportat la precizarea reclamantului, instanța a pus în vedere acestuia să achite taxă judiciară de timbru în completare de 607,85 lei, sub sancțiunea anulării cererii, taxă care a fost achitată de reclamant la data de 13.11.2014 – filele 49 – 51 din dosar.
La termenul de astăzi, pârâta, prin reprezentat, a precizat că invocă excepția lipsei calității procesuale pasive raportat la toate petitele cererii de chemare în judecată, excepție asupra cărei instanța a reținut cauza în pronunțare.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 C.pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Instanța reține că verificarea calității procesuale pasive în persoana pârâtei are prioritate în raport de orice aspecte legate de fondul cauzei.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă). Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei chemate în judecată.
În fapt, prin Sentința civilă nr. 5710/2010 pronunțată în data de 28.04.2010 în dosarul nr._/211/2009 de Judecătoria Cluj-N. s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta T. V. în contradictoriu cu pârâtul T. I. R., având ca obiect divorț, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 21.05.1976 și înregistrată în registrul stării civile al municipiului Cluj-N. sub nr. 1046/1976, din vina pârâtului, s-a dispus reluarea de către reclamantă a numelui purtat anterior căsătoriei și anume cel de „M.”, a fost încredințat reclamantei spre creștere și educare minorul T. G. I., născut la data de 17.04.2000, iar pârâtul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului în cuantum de ¼ parte din veniturile nete lunare realizate de pârât, începând cu data de 28.04.2010 și până la majoratul minorului sau până la noi dispoziții – filele 15 – 16 din dosar.
Din adeverința nr. 977/20.06.2014 emisă de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA – București – fila 26, în perioada 01.04.2010 – 31.07.2011, reclamantului i s-a reținut și virat, în baza Ordinului de poprire dat de Judecătoria Cluj-N. nr._/211/2009 din data de 07.05.2010, un procent de ¼ din venitul net lunar, reprezentând pensie de întreținere – fila 26. Apoi, din adresa emisă de Casa Națională de Pensii Publice – Casa Județeană de Pensii Cluj nr._ din data de 09.06.2014 – filele 13 – 14, rezultă că, în perioada decembrie 2011 – mai 2014, reclamantului i-au fost reținute cu titlu de pensie de întreținere rate lunare de 387 lei, în total suma de 9.657 lei – filele 13 – 14.
Cererea reclamantului, precizată la termenul din data de 27.10.2014, are trei petite, respectiv tăgadă paternitate, sistare plată pensie de întreținere și restituire pensie de întreținere achitată minorului T. G. I..
În drept, potrivit art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil „Stabilirea filiației, tăgăduirea paternității sau orice altă acțiune privitoare la filiație este supusă dispozițiilor Codului civil și produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuți după ..”
În speță, minorul T. G. I. s-a născut la data de 17.04.2000 – fila 6 din dosar, înainte de . Noului Cod civil, astfel că legea aplicabilă prezentei cereri este Legea nr. 4/1953 - Codul familiei.
În temeiul art. 54 alin. 3 din Codul familiei „Acțiunea (tăgadă paternitate) se introduce de către soțul mamei împotriva copilului; dacă acesta este decedat, acțiunea se pornește împotriva mamei sale.”
Principiul disponibilității ce guvernează procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii inclusiv cu privire la persoanele cu care înțelege să își dispute obiectul procesului.
În cauză, cererea reclamantului (având ca obiect tăgadă paternitate) a fost introdusă împotriva pârâtei M. V., deși calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu are, potrivit art. 54 alin. 3 C.fam., copilul T. G. I., motiv pentru care se impune admiterea excepției invocată de pârâtă, prin reprezentant. De altfel, instanța mai are în vedere și faptul că la data introducerii cererii de chemare în judecată de către reclamant – 27.05.2014, minorul T. G. I. avea vârsta de 14 ani împliniți (capacitate de exercițiu restrânsă), astfel că acesta putea sta în judecată în calitate de pârât, asistat de mamă, în calitate de reprezentant legal al minorului (art. 57 alin. 2 C.pr.civ.).
Totodată, instanța constată că prin Sentința civilă nr. 5710/2010 pronunțată în data de 28.04.2010 în dosarul nr._/211/2009 de Judecătoria Cluj-N., reclamantul T. I. R. a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului T. G. I., în cuantum de ¼ parte din veniturile nete lunare realizate, începând cu data de 28.04.2010 și până la majoratul minorului sau până la noi dispoziții, astfel că raportat și la acest petit (sistare plată pensie de întreținere), calitate procesuală pasivă avea tot minorul G. I., cererea introdusă de reclamant împotriva pârâtei M. V., având ca obiect sistare și restituire pensie de întreținere, fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În cosecință, față de considerentele expuse, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, invocată prin întâmpinare, și precizată în ședință publică de pârâtă, prin reprezentant, și va respinge cererea formulată de reclamantul T. I. R. în contradictoriu cu pârâta M. V., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța o va admite în parte, în baza art. 453 alin. 1 C.pr.civ., reclamantul fiind partea care a pierdut procesul. Instanța apreciază că se impune obligarea reclamantului la plata în favoarea pârâtei numai a sumei de 300 lei cu titlu de onorariu avocațial (chitanța nr. 50 din data de 07.08.2014 – fila 52) și respingerea, ca neîntemeiată, a cererii pentru diferența de 300 lei (chitanța nr. 32 din data de 24.11.2014 – fila 53) raportat la complexitatea cauzei, obiectul și valoarea cererii, soluționarea cererii prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și munca efectiv depusă de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, invocată prin întâmpinare și precizată în ședință publică de pârâtă, prin reprezentant, și în consecință:
Respinge cererea formulată de reclamantul T. I. R., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta M. V., cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., ., cam. 1, jud. Cluj, la avocat B. O. M., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Obligă reclamantul să achite pârâtei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și respinge, ca neîntemeiată, cererea pentru rest.
Cu drept de apel la tribunal în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea și motivele de apel se vor depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, data de 24.11.2014.
Președinte, Grefier,
B. I. A. N. Ș.
Red./Dact./B.I.A./N.S/4 ex./19.12.2014
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 5973/2014. Judecătoria... | Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 15-12-2014,... → |
|---|
