Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 19445/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 11 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE S. M.
Grefier E. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei Minori și familie formulată de reclamantul C. R. I., reclamanta C. S. în contradictoriu cu pârâta C. E., având ca obiect stabilire program vizitare minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanții, personal și asistați de avocat T. A. I., cu împuternicire avocațială la dosar și pârâta, personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Verificând din oficiu competența, în temeiul art.131 N.c.p.c., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Instanța constată că la data de 17.11.2014, prin serviciul registratură pârâta a depus întâmpinare la dosar, iar la data de 19.11.2014 reclamanți au depus răspuns la întâmpinarea pârâtei.
Reprezentantul reclamanților arată că, în raport de poziția procesuală exprimată de pârâtă prin întâmpinare nu se mai impune administrarea probei testimoniale cu martorii propuși, indicați în cererea de chemare în judecată, pentru că pârâta este de acord cu admiterea acțiunii reclamanților. Arată că în probațiune, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Întrebată fiind de către instanță, pârâta arată că nu are cereri în probațiune de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, ori probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamanților solicită admiterea acțiunii și să se stabilească ca reclamanții să aibă legături personale cu minorul C. O. G., cu cheltuieli de judecată pe cale separată. Arată că se impune admiterea acțiunii, reclamanții fiind bunicii paterni ai minorului, de care sunt atașați reciproc și de care au fost alături încă de la naștere, până în anul 2013 când li s-a interzis categoric contactul cu minorul. Mai arată că chiar reclamanții i-au cumpărat un telefon mobil minorului, pe abonamentul lor, pentru a putea lua legătura cu el, dar pârâta nu-i permite minorului să răspundă la telefon, i-a întrerup legătura chiar și cu tatăl lui, iar în momentul în care acesta trebuia să fie în vacanță cu tatăl, pârâta l-a dus la bunicii materni pentru a-i întrerupe legăturile cu acesta.
Pârâta arată că este de acord cu admiterea acțiunii reclamanților.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 8 septembrie 2014 pe rolul Judecătoriei Cluj-N., sub dosar nr._, reclamanții C. R. I., C. S. în contradictoriu cu pârâta C. E., au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să stabilească ca reclamanții să aibă legături personale cu minorul O.-G., nasc, la 27.04.2002, obligând pârâta să le permită aceste legături, după următorul program de vizitare:- 3 ore în fiecare zi de miercuri a săptămânii (sau în orice altă zi din săptămână în funcție de programul școlar al minorului) de la orele 18:00 și până la orele 21:00, fără prezența mamei minorului;- în cel de-al doilea wee-kend din lună de vineri de la ora 18:00 și până duminică la orele 18:00, cu posibilitatea luării minorului la domiciliul lor;- de ziua de naștere a minorului și a lor cu posibilitatea luării minorului la domiciliul nostru timp de 2 ore/zi;- cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu avocațial.
În fapt, reclamanții sunt bunicii paterni ai minorului O. G. născut la data de 27.04,2002 de care sunt atașați reciproc și de care au fost alături de la naștere și până în anul 2013 când mama minorului le-a interzis categoric contactul cu nepotul.
Reclamanta s-a ocupat îndeaproape de nepot, având grijă de acesta, luându-1 la ei acasă, iar seara îl duceau la mama lui, însă la un moment dat pârâtei nu i-a convenit că minorul este așa de atașat și a i-a spus că nu este de acord ca fiul să plângă când îl duce acasă, însă era firesc să fie așa întrucât pârâta nu se ocupă îndeaproape de minor, fiind ocupată în cel mai mult timp cu serviciul, întrucât aceasta activează în calitate de medic și are un program destul de încărcat (ture de noapte, Conferințe etc), iar aceasta lăsa minorul ba în grija surorii sale (când aceasta locuia la Cluj), în grija bunici materne pe care o chema să vină de la F..
Face precizarea că în anii trecuți minorul a fost înscris la Semiinternat unde ei i-au achitat toate costurile timp de trei ani de zile.
Începând cu anul 2007 și până în anul 2013 l-au dus pe minor cu noi în vacanțe în străinătate și în țara, astfel în anul 2007 au fost plecați cu minorul pe litoralul românesc, respectiv în stațiunea Mamaia, așa cum rezultă din fotografiile anexate, apoi în anul 2011 1-au dus în Spania, așa cum rezultă din factura nr._/2011 prin care au achiziționat sejurul și din fotografiile anexate, în anul 2012 l-au dus pe minor într-un circuit de 8 zile prin străinătate, așa cum rezultă din factura nr._/2012 și din fotografiile efectuate la Louvru și Versailles în Franța, iar ultima dată când l-au dus în vacanța pe minor a fost în anul 2013 când au plecat împreună pe litoralul românesc în stațiunea Mamaia și la munte, așa cum rezultă din factura nr._/2013 prin care au cumpărat biletele și din fotografiile anexate.
Din toamna anului 2013 pârâta nu mai permite minorului să ia legătura cu ei, fiind nevoiți a merge la școală în pauză să-l vadă sau au fost situații când 1-au așteptat pe . venea de la școala pentru a-i mai da câte ceva din cauză că mama minorului și bunica maternă nu îi mai permit minorului să mai ia legătura cu ei, astfel, cu titlu de exemplu în vacanța de primăvară a acestui an pârâta i-a permis minorului să ia legătura cu tatăl său doar după ce a fost notificată în scris, deși are acest drept conferit printr-o hotărâre judecătorească, iar în scop de șicană în vacanța de vară imediat după ce minorul a luat vacanța pârâta a luat miorul și i-a dus toată vacanța de vară la bunica maternă din localitatea F., cu toate că tatăl minorului avea stabilit dreptul prin hotărârea judecătorească nr._/2012 a Judecătoriei Cluj-N. ca jumătate din vacanța de vară să fie alături de tatăl său, iar când tatăl minorului a contactat-o telefonic pe pârâtă pentru a-i da minorul aceasta nu a vrut să răspundă la telefon, așa că minorul a fost dus în mod intenționat de către pârâtă toată vacanța de vară la bunica maternă unde minorul nu se simte bine și nu are aceleași condiții ca și la Cluj, ba mai mult, în permanență este în prezența unor persoane de sex feminin (bunica paternă, mama și sora acesteia), fiind influențat negativ să nu mai țină legătura cu subsemnații și să nu ne mai respecte.
Deși i-au cumpărat nepotului un telefon mobil pentru care îi achită lunar abonamentul, în speranța că vor putea ține mai bine legătura cu acesta, pârâta nu permite minorului să le răspundă la telefon, dar să le contacteze minorul nici nu poate fi vorba, iar dacă minorul este acasă în prezența mamei, aceasta nu îl lasă să ne răspundă, cu toate că în ultimele 8 luni l-au sunat de nenumărate ori, așa cum vor dovedi cu desfășurătorul telefonic pe care l-au solicitat de la Compania mobilă și care le va fi pus la dispoziție la solicitarea lor în termen de 30 de zile, iar ulterior îl vor depune la dosarul cauzei, iar în primăvara acestui an pârâta m-a contactat telefonic vorbindu-mi urât, jignindu-mă, spunându-mi sa nu o mai sun la telefon.
Arătă că în anii trecuți minorul era înscris la baschet la „U-Mobitelco", fiind recunoscut pentru talentul său, iar ulterior pârâta nu l-a mai lăsat sa practice acest sport cu toate ca minorului îi plăcea enorm de mult, deși pârâta dispune de posibilități financiare suficiente, întrucât tatăl minorului îi achită lunar o sumă importantă cu titlu de pensie de întreținere, iar pârâta este de profesie medic cu un salar destul de bun pentru a-și permite i întrețină un singur copil.
Așa fiind, reclamanții sunt persoane morale, cu o demnitate extrem de profundă și cu o probitate profesională remarcabilă, precum și având în vedere vârsta și sexul minorului se impune stabilirea programului de vizitare.
Principiul interesului superior al copilului este un principiu călăuzitor în luarea oricărei măsuri cu privire la minor, consacrat și în art.2 din Legea nr.272/2004, astfel că trebuie identificate modalitățile adecvate de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul (recunoscut de lege și in favoarea bunicilor).
Apreciind asupra interesului minorului, instanța trebuie să aibă în vedere un complex de factori care definesc întreaga viață personală a copilului și a familiei sale, respectiv vârste și sexul minorului, relațiile sale cu părinții, afecțiunea pe care și-o poartă reciproc, conduita părinților în societate și față de minor.
Curtea Europeană a denunțat comportamentul ilicit al părintelui la care copilul locuiește care se opune la legătura cu rudele sale și a apreciat că statul are obligația de a lua măsurile adecvate și suficiente pentru a fi respectate dispozițiile art.8 (cauza Maire c. Portugaliei).
Astfel, chiar daca minorul s-a aflat în îngrijirea mamei în ultimii ani ca urmare a procesului de divorț dintre părinți, nu s-a stins dreptul lor - bunici paterni - de a avea o relație firească, afectivă și trebuie să știe că locul lui nu poate fi înlocuit de nimeni.
Împrejurarea că și doresc să petreacă timp cu minorul, și deci că este iubit și atașat față de ei, poate da minorului o mai mare siguranță în planul afectiv, ajutând în evoluția sa viitoare.
Desigur, raportat la vârsta minorului doresc legături personale cu nepotul în programul rezonabil solicitat, având în vedere atașamentul minorului.
Sub un alt aspect, derularea acestor legături între nepot și bunicii paterni implică ca acestea să se exercite în mod nemijlocit nestânjenit, într-un mediu adecvat, departe de reproșurile constante ale mamei și bunicii materne ale minorului, toate conjugate cu gradul de afecțiune al minorului, cât și cu garanțiile morale și profilul socio-moral al lor.
Consideră că în calitatea de bunici paterni sunt îndreptățiți să aibă legături personale cu nepotul rezultat din căsătoria fiului, măsura fiind justificată și de împrejurarea că minorul este foarte atașat de ei, se simte bine și confortabil în prezența lor, atât la domiciliu cât și în vacanțele petrecute cu ei.
În plus, programul solicitat în acțiune reflectă cel mai bine exercitarea normală a acestui drept recunoscut fiind și în interesul minorului stabilirea acestor legături în modalitatea arătată.
Pârâta-mamă trebuie să conștientizeze următoarele:
Starea conflictuală dintre aceasta și fostul soț, nu trebuie să se restrângă asupra relațiilor minorului cu ei, impunându-se asigurarea unui raport de proporționalitate între limitările drepturilor lor de a avea legături personale cu nepotul.
Pentru asigurarea unei relații solide, bazată pe afecțiune și înțelegere între ei și minor, se impune ca exercitarea acestui drept să nu fie stânjenită de prezența mamei pârâte, comunicarea trebuind să aibă loc în mod firesc, fără nici o restrângere.
In consecință, în raport de vârsta minorului -12 ani - și de gradul de maturitate al nepotului, este în interesul acestuia să dezvolte o relație firească, fără limitări subiective din partea pârâtei și cu bunicii paterni, motiv pentru care solicită instanței să stabilească programul de vizitare în varianta arătată.
Potrivit art. 14 alin.3 din Legea nr. 272/2004, un părinte nu poate împiedica relațiile personale ale copilului cu bunicii ori cu persoanele alături de care acesta s-a bucurat de viața de familie (a fraților, în speța de față bunicii paterni), decât în cazurile în care instanța decide în est sens, apreciind că existe motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a minorului, urmându-se a se avea în vedere și prevederile art. 15 alin. l din același act normativ.
Art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului reglementează dreptul oricărei persoane la respectarea vieții de familie, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că, în sensul art. 8 din Convenție, viata de familie intră si relațiile dintre rudele apropiate care pot avea un rol considerabil, cum ar fi, spre exemplu cele între bunici si nepoți... ceea ce implică pentru stat obligația de a acționa în așa fel încât să asigure rezolvarea normală a cestor raporturi (cauza Marckx c Belgiei, hotărârea din 13.06.1979 și cauza Scozzari (Vtuntac, Italiei hotărârea din 13.07.2000).
În aceste condiții, față de dispozițiile art. 8 din CEDO, aplicabile în plan intern în condițiile art.20 din Constituție, rezultă că și bunicii au dreptul la a menține relații personale cu nepoții lor si dreptul la protecție din partea statului în cazul în care sunt împiedicați în stabilirea acestor relații de alte persoane particulare.
Acest program solicitat în cadrul prezentei acțiuni se armonizează perfect cu interesul superior al minorului, raportat și la sexul, vârsta, dorința minorului și atașamentul cestuia față de bunici paterni.
Pentru aceste motive, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulata.
În drept: art. 263 art. art. 14 și 15 din Legea nr. 272/2004, jurisprudența CEDO indicată în cuprinsul prezentei acțiuni, art. 453 C. proc. civ.
În probațiune, au fost depuse înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată.
Prin întâmpinarea formulată pârâta C. E. a arătat instanței că este de acord cu cererea formulată de către reclamanți, posibilă în interesul minorului, însă fără a fi obligată la cheltuieli de judecată.
Arătă că este mama minorului C. O. G., născut la data de 27.04.2002 rezultat din căsătoria cu C. R. I.. Căsătoria a fost desfăcută prin Sentința Civilă nr. 500/2007 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în data de 7.06.2007 în dos. nr._/2006.
Prin Sentința Civilă nr._/2012 pronunțată de către Judecătoria Cluj-N. în data de 03.07.2012 în dos. nr._, Instanța de tutelă a decis ca exercitarea autorității părintești să fie realizată de către ambii părinți. Totodată aceasta a stabilit un program de vizitare.
Întrucât nu contestă legăturile și atașamentul bunicilor paterni față de fiul ei minor, consideră că efectuarea probațiunii propuse apare ca fiind lipsită de interes, prelungind fără justificare mecanismul judiciar.
Chiar și în lipsa unui program de vizitare impus, fiul O. a menținut legături personale cu reclamanții, atât telefonic cât și prin deplasarea acestuia la domiciliul bunicilor, întrucât tatăl minorului îl lăsa peste noapte la aceștia în zilele stabilite în programul de vizitare a acestuia. însă, minorul are 12 ani; motiv pentru care de multe ori acesta refuză să aibă contact cu bunicii și nu le răspunde la telefon, fiind supărat deoarece in vara anului 2013, la cererea bunicilor, a trebuit sa se mute din apartamentul lor. In prezent, cu minorul locuiește . 4 camere, proprietate personala, aflat lângă bunici. Programul impus trebuie să aibă în vedere și dorințele acestuia, de care trebuie să ținem seama, având în vedere vârsta acestuia.
În ceea ce privește cererea privind cheltuielile de judecată, consideră că acestea nu i se pot imputa, raportat Ia dispozițiile art. 454 Cod procedură civilă, având în vedere poziția sa, aceea de a recunoaște pretențiile reclamanților și nu este nevoie de probațiune.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamanții arată că nu înțeleg a mai răspunde acestei întâmpinări, întrucât aceasta este de acord cu admiterea acțiunii formulate.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
În fapt, reclamanții sunt bunicii paterni ai minorului O. G. născut la data de 27.04.2002 de care sunt atașați reciproc potrivit fotografiilor de la dosar, aspect recunoscut de pârâtă și de care au fost alături de la naștere și până în anul 2013 când mama minorului le-a interzis categoric contactul cu nepotul lor.
Prin Sentința Civilă nr._/2012 pronunțată de către Judecătoria Cluj-N. în data de 03.07.2012 în dos. nr._, instanța de tutelă a decis ca exercitarea autorității părintești să fie realizată de către ambii părinți, stabilind un program de vizitare.f 26-27.
Potrivit art. 14 alin.3 din Legea nr. 272/2004, un părinte nu poate împiedica relațiile personale ale copilului cu bunicii ori cu persoanele alături de care acesta s-a bucurat de viața de familie (a fraților, în speța de față bunicii paterni), decât în cazurile în care instanța decide în est sens, apreciind că existe motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a minorului, urmându-se a se avea în vedere și prevederile art. 15 alin. l din același act normativ.
Art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului reglementează dreptul oricărei persoane la respectarea vieții de familie, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că, în sensul art. 8 din Convenție, viata de familie intră si relațiile dintre rudele apropiate care pot avea un rol considerabil, cum ar fi, spre exemplu cele între bunici si nepoți... ceea ce implică pentru stat obligația de a acționa în așa fel încât să asigure rezolvarea normală a cestor raporturi (cauza Marckx c Belgiei, hotărârea din 13.06.1979 și cauza Scozzari (Vtuntac, Italiei hotărârea din 13.07.2000).
În aceste condiții, față de dispozițiile art. 8 din CEDO, aplicabile în plan intern în condițiile art.20 din Constituție, rezultă că și bunicii au dreptul la a menține relații personale cu nepoții lor si dreptul la protecție din partea statului în cazul în care sunt împiedicați în stabilirea acestor relații de alte persoane particulare.
Principiul interesului superior al copilului este un principiu călăuzitor în luarea oricărei măsuri cu privire la minor, consacrat și în art.2 din Legea nr.272/2004, astfel că trebuie identificate modalitățile adecvate de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul (recunoscut de lege și in favoarea bunicilor).
Apreciind asupra interesului minorului, instanța trebuie să aibă în vedere un complex de factori care definesc întreaga viață personală a copilului și a familiei sale, respectiv vârste și sexul minorului, relațiile sale cu părinții, afecțiunea pe care și-o poartă reciproc, conduita părinților în societate și față de minor.
Curtea Europeană a denunțat comportamentul ilicit al părintelui la care copilul locuiește care se opune la legătura cu rudele sale și a apreciat că statul are obligația de a lua măsurile adecvate și suficiente pentru a fi respectate dispozițiile art.8 (cauza Maire c. Portugaliei).
Văzând actele dosarului, dispozițiile legale anterior menționate, poziția procesuală tranșantă a pârâtei, apreciază că cererea de față este întemeiată și o va admite, cu consecința stabilirii ca reclamanții să aibă legături personale cu minorul O.-G., nasc, la 27.04.2002, obligând pârâta să le permită aceste legături, după următorul program de vizitare:- 3 ore în fiecare zi de miercuri a săptămânii (sau în orice altă zi din săptămână în funcție de programul școlar al minorului) de la orele 18:00 și până la orele 21:00, fără prezența mamei minorului;- în cel de-al doilea wee-kend din lună de vineri de la ora 18:00 și până duminică la orele 18:00, cu posibilitatea luării minorului la domiciliul lor;- de ziua de naștere a minorului și a lor cu posibilitatea luării minorului la domiciliul lor timp de 2 ore/zi.
Avand in vedere dispozitiile art.453 C.pr.civ. si principiul disponibilitatii ce guvernează procesul civil, instanta va lua act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite cererea formulată de reclamanții C. R. I. și C. S., ambii cu domiciliul procesual ales la C.. Av. T. A. – I. din Cluj-N., .. 4, ., în contradictoriu cu pârâta C. E. domiciliată în Cluj-N., .-65, .. IX, ..
Stabilește ca reclamanții să aibă legături personale cu minorul O.-G., nasc, la 27.04.2002, obligând pârâta să le permită aceste legături, după următorul program de vizitare:- 3 ore în fiecare zi de miercuri a săptămânii (sau în orice altă zi din săptămână în funcție de programul școlar al minorului) de la orele 18:00 și până la orele 21:00, fără prezența mamei minorului;- în cel de-al doilea wee-kend din lună de vineri de la ora 18:00 și până duminică la orele 18:00, cu posibilitatea luării minorului la domiciliul lor;- de ziua de naștere a minorului și a lor cu posibilitatea luării minorului la domiciliul lor timp de 2 ore/zi.
Ia act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, la Tribunul Cluj.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Decembrie 2014.
JUDECATOR GREFIER
S. M. E. M.
Red SM/ Dact SM/ 4 ex/ 26.01.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 2166/2014. Judecătoria... | Ordonanţă preşedinţială. Încheierea nr. 9626/2014.... → |
|---|
