Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 06-03-2015, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 2095/211/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3185
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Secția Civilă
Dosar nr._
ORDONANȚA CIVILĂ Nr. 2465/2015
Ședința publică de la 06 Martie 2015
Completul constituit din:
Președinte: C. C. G.
Grefier: S. C. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de reclamanta S. E.-F. în contradictoriu cu pârâtul K. Ș. D., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal al părților se prezintă reclamanta S. E.-F. asistată de av. P. M. E. și pârâtul K. Ș. D.. A răspuns martorul propus de reclamantă, S. F..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că s-a depus la dosar, la data de 06.03.2015, ancheta socială solicitată, fila 36-37 dosar.
Se procedează la verificarea identității părților.
Instanța dispune ca martorul propus de reclamantă, S. F., să părăsească sala de judecată, urmând a fi chemat la momentul administrării probei testimoniale.
Întrebați fiind de instanță, părțile nu solicită termen pentru studiul raportului de anchetă socială depus la dosar.
În temeiul art. 352 Cod procedură civilă, instanța procedează la administrarea probei cu interogatoriul pârâtului, răspunsul dat fiind consemnat și depus la dosar la fila 38, conform art. 354 Cod procedură civilă.
Instanța, raportat la interogatoriul administrat și la poziția pârâtului, pune în discuție petitul privind exercitarea autorității părintești în exclusivitate de către reclamantă față de minorul K. Dally-S.-F..
Reprezentantul reclamantei precizează că nu se opune exercitării autorității părintești în comun de către ambii părinți atâta timp cât locuința minorului urmează a fi stabilită la mamă, astfel cum pârâtul a fost de acord.
Reclamanta, întrebată fiind de instanță, este de acord cu exercitarea autorității părintești în comun de către ambii părinți, în condițiile arătate.
Față de probele administrate și poziția procesuală a părților, instanța pune în discuție utilitatea administrării probei testimoniale încuviințate.
Reprezentantul reclamantei arată că lasă la aprecierea instanței.
Pârâtul arată că nu dorește administrarea probei testimoniale.
Instanța, după deliberare, potrivit art. 259 NCPC, revine asupra probei testimoniale, având în vedere celelalte probe administrate, dar și faptul că părțile au ajuns la un consens în ceea ce privește stabilirea locuinței minorului și exercitarea autorității părintești.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța deschide dezbaterile asupra cererii formulate și acordă cuvântul părților.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea cererii de chemare în judecată, cu luarea în considerare a acordului de voință al părților, în condițiile arătate, fără cheltuieli de judecată.
Pârâtul este de acord cu înțelegerea intervenită și nu mai are alte cereri.
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta S. E. F., asistată de către mama sa S. E., în calitate de ocrotitor legal, a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul K. Ș. D., ca până la soluționarea definitivă a dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-N., să se dispună stabilirea locuinței minorului K. Dally S. F., născut la data de 19.09.2013, la domiciliul său situat în mun. Cluj-N., ., ., precum și exercitarea autorității părintești cu privire la același minor în exclusivitate de către reclamantă.
În motivarea cererii sale, reclamanta arată că este mama minorului K. Dally S. F., rezultat în urma relației de concubinaj pe care a avut-o cu pârâtul. Susține că din cauza violențelor și abuzurilor la care a fost supusă a fost nevoită să părăsească imobilul unde locuia împreună cu pârâtul și cu părinții acestuia, iar la data formulării cererii minorul se afla în îngrijirea pârâtului, la locuința acestuia din Colonia Dallas – Pata Rât, în condiții locative necorespunzătoare.
Reclamanta menționează că, spre deosebire de pârât, este în măsură să îi ofere minorului condiții mult mai bune de trai, fiind angajată cu o normă de 4 ore pe zi, ceea ce îi asigură un venit lunar și îi conferă destul timp pentru a se îngriji de creșterea minorului. Mai mult, se bucură și de sprijinul material și moral al părinților săi, care o pot ajuta cu toate cele necesare traiului său și al copilului.
Învederează că sunt întrunite toate cerințele pe care legea le reclamă pentru admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, fiind întrunită condiția aparenței dreptului, caracterul provizoriu al măsurii dispuse, dar și condiția urgenței.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 919, art. 996 NCPC, art. 398, art. 400 Cod civil, Legea nr. 272/2004.
În probațiune reclamanta a depus înscrisuri, a solicitat efectuarea unei anchete sociale la locuința sa și a pârâtului, proba testimonială și interogatoriul pârâtului.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Legal citat conform normelor privind citarea în procesele urgente, pârâtul nu a formulat întâmpinare, poziția sa procesuală fiind ca locuința minorului să fie stabilită la mamă iar autoritatea părintească să se exercite în comun de ambii părinți.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, ancheta socială la locuința reclamantei și a pârâtului, interogatoriul pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În urma relației de concubinaj dintre reclamantă și pârât, a rezultat minorul K. Dally S. F., născut la data de 19.09.2013, minorul fiind recunoscut la naștere de către tatăl său, aspecte ce reies din certificatul de naștere al minorului (f. 3) și din raportul de anchetă socială (f. 36, 37)
La data formulării cererii de ordonanță președințială, conform susținerilor părților și raportului de anchetă socială, părinții minorului nu mai conviețuiesc, reclamanta părăsind imobilul unde locuia împreună cu pârâtul și familia acestuia, iar minorul a rămas în îngrijirea tatălui său, la locuința acestuia situată în municipiul Cluj-N., Pata Rît, Colonia Dallas.
Reclamanta a înregistrat pe rolul acestei instanțe și cererea de chemare în judecată care face obiectul dosarului de fond nr._, având ca obiect stabilirea locuinței minorului la domiciliul reclamantei, exercitarea autorității părintești în exclusivitate de către aceasta și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului.
Potrivit art. 996 alin. 1 NCPC, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Totodată, alin. 5 al aceluiași articol prevede că pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Astfel, instanța va proceda în cele ce urmează la verificarea întrunirii în mod cumulativ a condițiilor de admisibilitate pe care procedura specială a ordonanței președințiale le reclamă cu necesitate: afirmarea de către reclamant a unei aparențe de drept, caracterul provizoriu al măsurilor pe care instanța ar urma să le dispună, caracterul urgent al măsurilor și cerința neprejudecării fondului cauzei.
Măsurile solicitate de către reclamantă au un caracter provizoriu, atât exercitarea autorității părintești de către un singur părinte cât și stabilirea locuinței minorului la acesta având un caracter reversibil, pe calea ordonanței președințiale neputând fi luate măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației anterioare. În cauza dedusă judecății, reclamanta a solicitat că măsurile să fie dispuse temporar, până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului de fond nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-N..
Cu privire la caracterul urgent al măsurilor ce se urmăresc a fi dispuse, se va avea în vedere scopul solicitării lor, respectiv protecția intereselor minorului de o vârstă fragedă și exercitarea drepturilor și îndatoririlor privind creșterea și îngrijirea acestuia. Din acest punct de vedere, urgența transpare tocmai din necesitatea de a se asigura minorului în mod permanent condiții de trai adecvate, orice neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor privind îngrijirea și creșterea copilului fiind de natură să antreneze consecințe dintre cele mai nefaste pentru persoana acestuia.
Referitor la cerința neprejudecării fondului, în vederea soluționării prezentei cereri, instanța va ține seama de limitele pe care le impune procedura specială a ordonanței președințiale, motiv pentru care va proceda doar la o verificare a aparenței dreptului afirmat de către reclamantă, tranșarea definitivă a litigiului fiind atributul instanței de fond.
Sub aspectului aparenței dreptului în favoarea reclamantei, instanța constată că aceasta este mama minorului K. Dally S. F., calitate în temeiul căreia îi sunt conferite drepturi și îi incumbă obligații cu privire la fiul său minor, inclusiv cele privind exercitarea autorității părintești și stabilirea locuinței minorului la domiciliul său.
În primul rând, în ceea ce privește exercitarea autorității părintești exclusiv de către reclamantă, conform art. 505 Cod civil, în cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv față de ambii părinți, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc. Dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile de la divorț. Cu încuviințarea instanței de tutelă, părinții se pot înțelege cu privire la exercitarea autorității părintești sau cu privire la luarea unei măsuri de protecție a copilului, dacă este respectat interesul superior al copilului.
În acord cu dispozițiile art. 507 Cod civil, dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.
Nu în ultimul rând, se impun a fi redate și dispozițiile art. 36 alin. 7 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului potrivit cărora se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Raportând starea de fapt la dispozițiile legale redate mai sus, prin prisma probelor administrate în cauză, nu rezultă existența vreunuia dintre motivele întemeiate care să justifice exercitarea autorității părintești exclusiv de către mama minorului, nu și de către tatăl acestuia.
În plus, la ultimul termen de judecată acordat în cauză, reclamanta a arătat că renunță la pretenția de a exercita în exclusivitate autoritatea părintească față de minor, cu condiția ca locuința minorului să fie stabilită la domiciliul său, fiind de acord în aceste condiții cu exercitarea autorității părintești în comun cu pârâtul, care și-a manifestat dorința de a-și vizita copilul și de a avea legături personale cu acesta.
Cu toate acestea, instanța nu poate lua act în mod automat de actul de voință al reclamantei, care este supus în acest caz cenzurii instanței, prioritar fiind interesul superior al copilului, dar și din cauză că modificarea acestui capăt de cerere, în sensul renunțării la pretenția formulată, este condiționată de stabilirea locuinței minorului la domiciliul său.
Chiar dacă reclamanta pretinde că a fost supusă unor violențe și abuzuri cât timp a locuit cu pârâtul și familia acestuia, certificatele medico-legale depuse la dosarul cauzei nu sunt apte să facă, prin ele însele, dovada presupusului comportament violent al pârâtului față de reclamantă. Trebuie luat în considerare și faptul că în prezent cei doi nu mai conviețuiesc, astfel că riscul survenirii unor asemenea incidente ar fi oricum unul redus. În ceea ce privește conduita pârâtului față de minor, însăși reclamanta admite că acesta nutrește sentimente de afecțiune pentru fiul său și nu s-a manifestat niciodată agresiv față de acesta.
În aceste condiții, instanța apreciază că nu se impune abaterea de la regula exercitării autorității părintești în comun de către ambii părinți, până la tranșarea definitivă a litigiului sub acest aspect.
Supunând analizei cel de-al doilea capăt de cerere, respectiv stabilirea locuinței minorului la domiciliul reclamantei, potrivit art. 496 Cod civil, copilul minor locuiește la părinții săi. Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile (…) Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.
Luând în considerare acordul intervenit între părți cu privire la acest aspect, respectiv ca locuința minorului să fie stabilită la domiciliul reclamantei, fără să piardă din vedere interesul superior al copilului, instanța va stabili locuința acestuia la domiciliul mamei sale, până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-N., în același sens fiind și propunerile raportului de anchetă socială (f. 37 verso), care evidențiază condițiile materiale și locative mult mai bune pentru minor la domiciliul reclamantei, aceasta bucurându-se și de sprijinul părinților săi în îngrijirea copilului.
Conform raportului, pârâtul locuiește într-un imobil compus dintr-o cameră și bucătărie, mobilat și utilat modest, racordat la rețeaua de curent electric, nu însă și la cea de apă. Pe de altă parte, locuința unde reclamanta locuiește împreună cu sora și cu părinții ei este compusă din două camere, hol și baie proprie amenajate recent și bine îngrijite, condițiile locative sunt corespunzătoare, apartamentul fiind mobilat și utilat corespunzător, racordat la rețeaua de apă și curent electric.
Dintr-un alt punct de vedere, reclamanta realizează un venit lunar de 540 lei/lună, fiind angajată cu normă redusă de patru ore (f. 17-19), ceea ce îi permite să aloce timpul necesar pentru creșterea și îngrijirea copilului. Tatăl reclamantei realizează la rândul său venituri (f. 20-22), arătându-se dispus, conform raportului de anchetă socială, să acorde sprijin fiicei sale și nepotului său. De asemenea, mama reclamantei este casnică, ceea ce îi conferă posibilitatea de a contribui la îngrijirea și creșterea minorului.
În lumina considerentelor expuse mai sus, instanța va admite în parte cererea de ordonanță președințială, sens în care va dispune ca autoritatea părintească cu privire la minorul K. Dally S. să se exercite în comun de către ambii părinți și va stabili locuința minorului la domiciliul mamei sale, ambele măsuri urmând să producă efecte până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-N..
Față de prevederile art. 453 Cod proc. civ., instanța nu va acorda cheltuieli de judecată în prezenta cauză, acestea nefiind solicitate de niciuna dintre părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta S. E. F., CNP_, cu domiciliul în mun. Cluj-N., ., ., asistată de ocrotitor legal S. E., în calitate de mamă, CNP_, cu domiciliul în mun. Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu pârâtul K. Ș. D., CNP_, domiciliat în mun. Cluj-N., Colonia Dallas – Pata Rât, F.N., jud. Cluj.
Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind exercitarea autorității părintești, cu privire la minorul K. Dally S., născut la data de 19.09.2013, exclusiv de către reclamantă, până la soluționarea dosarului de fond nr._ al Judecătoriei Cluj-N..
Dispune exercitarea autorității părintești, cu privire la minorul K. Dally S., în comun de către ambii părinți, până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-N..
Stabilește locuința minorului K. Dally S. la domiciliul mamei sale, până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-N..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, care se depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică azi, 06.03.2015.
Președinte,Grefier,
C. C. GabrielSimona C. P.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 7641/2015.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
