Plângere contravenţională. Sentința nr. 9133/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9133/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 10947/211/2015
ROMANIA
JUDECATORIA C. N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR. 9133/2015
Ședința publică din 7 octombrie 2015
Instanța constituita din:
P.: F. I.
GREFIER: T. R.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de petentul D. C. - M. în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN C., litigiul având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publica, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 131 N.C.P.C., instanța a constatat că este competentă general, material și teritorial să judece pricina potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat în temeiul disp. art.. 258 coroborat cu art. 255 C. pr. civ admite proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru ambele părți si in temeiul disp art. 244 C. pr. civ., declară cercetarea procesului încheiată, iar, în temeiul disp. art. 394 și art. 395 C.pr.civ. reține cauza în pronunțare pe baza înscrisurilor de la dosar și a dispozițiilor legale incidente în materie.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 05.06.2015 pe rolul acestei instanțe sub nr. Dosar_, petentul D. C. - M., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._ din 22.05.2015, solicitând anularea acestuia iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivarea acțiunii, petentul a arătat faptul că actul de sancționare este redactat într-un mod defectuos, din conținutul acestuia neputând fi extrase nici informațiile esențiale cum ar fi instituția sancționatoare din care face parte agentul constatator, numele contravenientului, data, ora și locul la care a fost redactat procesul verbal, actul normativ prin care se stabilește sau se sancționează contravenția și, în special, situația faptică pentru care a fost sancționat. Astfel, petentul arată că pur și simplu nu înțelege care este contravenția încălcată.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei (f. 4).
Plângerea nu a fost întemeiată în drept.
Petentul a depus procesul verbal de sancționare și dovada de comunicare a acestuia (f. 5)
Legal citat, intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, fapta fiind constatată cu propriile simțuri de agentul costatator.
Totodată, intimatul a depus raporul agentului constatator (f. 12) precum și o copie a actului de sancționare (f. 13).
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C.pr.civ. iar plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, pentru ambele părți.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține că plângerea este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
În fapt, prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 22.05.2015 (f. 13), petentul D. C. - M. a fost sancționată contravențional, cu amendă în cuantum de 200 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 2 pct. 1 și sancționate de art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal, la data de 22.05.2015, ora 00.50, petentul a fost depistat pe .. 6 din municipiul C.-N., în timp ce urina stârnind indignarea celor prezenți.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, procesul verbal cuprinde semnătura petentului și mențiunea că acesta nu are de formulat obiecțiuni.
În ceea ce privește susținerile petentului privind maniera defectuoasă de redactare a procesului verbal, instanța reține, în primul rând, faptul că actul contestat la acest moment a fost semnat fără obiecțiuni, la momentul redactării sale, de către petent astfel încât instanța reține că, în fapt, acesta din urmă, nu doar cunoștea foarte bine motivul sancționării sale dar și recunoștea săvârșirea faptei imputate.
În continuare, instanța reține că chiar dacă copia procesului-verbal primită de către petent nu ar fi perfectă (deși instanța nu poate spune acest lucru cu certitudine întrucât la dosar a fost depusă doar o copie color a acestui act – fila 5 - iar petentul nu a prezenta originalul în fața instanței), procesul verbal a fost încheiat în mod complet și lizibil de către agentul constatator, după cum rezultă din copia depusă la dosar (f. 13), imprimarea sa fiind însă nereușită. Desigur instanța reține faptul că petentul ar fi putut, dacă într-adevăr avea dubii asupra motivelor sancționării sale, să solicite la momentul sancționării sale, ori ulterior, comunicarea unei copii a acestui act, însă petentul nu a procedat de așa manieră.
Mai mult, instanța reține că procesul verbal a fost întocmit de către agent la fața locului, în stradă, la lumina artificială (f. 12), astfel încât micile imperfecțiuni și scrisul ceva mai greu de înțeles, dar lizibil de altfel instanța putând să citească fiecare cuvânt, se datorează situației incomfortabile în care se afla agentul.
Referitor la temeinicia procesului-verbal contestat, instanța reține că deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
Potrivit art. 2 pct. 1din Legea nr. 61/1991, constituie contravenție, dacă nu este comisă în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune, „săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice”. Fapta se sancționează potrivit art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991 cu amendă între 200 și 1000 lei.
Instanța reține faptul că petentul nu a dovedit lipsa de temeinicie a sancționării sale, acesta limitându-se la a critica procesul verbal pentru caracterul pretins defectuos al redactării sale, fără a aduce, însă, nicio dovadă în sprijinul celor susținute.
Referitor la sancțiunea aplicata petentei prin procesul-verbal de contravenție contestat, instanța o apreciază legală, proporțională și justificată în raport cu gradul de pericol social al faptei, fiind dispusă amenda de 200 de lei, în cuantumul minim prevăzut de lege.
În acest sens, instanța are în vedere că respectarea regulilor care asigură ordinea și liniștea publică constituie un imperativ pentru toți cetățenii iar petentul a dat dovadă de un comportament necivilizat. Totodată, instanța reține faptul că scopul contravenției este de a apăra valorile sociale care nu sunt ocrotite de legea penală (art. 1 alin.1 din O.G. nr. 2/2001) iar scopul sancțiunii contravenționale este atât de constrângere cât și de prevenire a repetării ori săvârșirii de noi fapte. Ca și în speța de față, trebuie avut în vedere că sancțiunea contravențională nu privește și nici nu urmărește acoperirea unui prejudiciu, ci are exclusiv o funcție represivă și preventivă.
Față de considerentele arătate mai sus, instanța, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/ 2001, urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentul D. C. - M., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C. împotriva procesului verbal . nr._ din 22.05.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca fiind neîntemeiată plângerea formulată de către petentul D. C. - M. CNP_, cu domiciliul procesual ales în C.-N., . nr. 17, ., împotriva procesului verbal . nr._ din 22.05.2015 în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C. cu sediul în C. N., ., jud. C..
Menține în întregime procesul verbal contestat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Judecătoria C. N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.10.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
F. I. T. R.
Red. / Tehn. F.I.- 4 ex. – 08.10.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8905/2015.... | Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 06-10-2015,... → |
|---|
