Plângere contravenţională. Sentința nr. 5360/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5360/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 22576/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5360
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.04.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. M. A.
GREFIER: M. O.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, cerere formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 05.04.2013 si au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, pentru când instanța, pentru a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării la data de 11.04.2013.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 05.09.2012, sub nr._, petenta ., a solicitat, în contradictoriu cu intimatul G. NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN C., anularea procesului – verbal de contravenție . nr._/14.08.2012 și, în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul.
În motivarea plângerii contravenționale, petenta a arătat că sunt eronate constatările făcute de organele de control, în condițiile în care și-a îndeplinit obligația de a umecta drumul, avea utilaje și personal deservent afectate acestei operațiuni, dar operațiunile de umectare sunt îngreunate de activitatea din șantier, de traficul neîntrerupt al autovehiculelor, rezultatul operațiunilor a fost zădărnicit de temperaturile extrem de mari. În sprijinul susținerilor sale, petenta a mai susținut că, la momentul redactării plângerii, nu mai există nicio reclamație la garda de mediu, deoarece nu mai sunt factorii externi întruniți.
Petenta a solicitat instanței să constate lipsa sa de culpă, că nu s-a produs nici un prejudiciu și nicio stare de pericol.
În drept, petenta a invocat prevederile OG 2/2001, OUG 195/2005.
Potrivit dispozițiilor art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 din O.G. nr.32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea este scutită de plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar..
Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii, arătând, în motivare, că petenta nu a respectat măsurile dispuse prin nota de constatare nr. 124 RUC/27.06.2012, fiind efectuate verificări în teren în data de 01.08.2012, s-a identificat o singură cisternă, care umecta o mică suprafață. A fost aplicată amenda minimă și s-a dat petentei posibilitatea de a achita jumătate din minimul aplicat în 48 de ore.
În probațiune, intimatul a depus înscrisuri și înregistrarea video din data de 01.08.2012.
La data de 14.11.2012, petenta a depus, în probațiune, înscrisuri.
La solicitarea repetată a instanței, petenta a mai depus transcrierea mecanică a procesului-verbal, note de constatare și reclamațiile viticultorilor.
În probațiune, a fost administrată proba cu înscrisuri, înregistrarea video.
Prin concluzii scrise, petenta a mai arătat că nu există nicio sesizare, notificare, somație sau acțiune în pretenții împotriva sa, starea de fapt este incorect prezentată deoarece poluarea atmosferică nu e constatată de niciun raport de determinare a acestei pretinse poluări.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține că, prin procesul-verbal . nr._/14.08.2012, petenta a fost sancționată contravențional de către intimat cu amenda în cuantum de 50.000,00 lei, întrucât s-a constatat săvârșirea contravenției prevăzute de art. 96 alin. 3 pct. 9 din OUG 195/2005, reținându-se în sarcina petentei că măsura impusă prin_ /27.06.2012, semnată de reprezentantul societății, nu s-a realizat; în data de 01.08.2012, drumul nu este umectat și praful este ridicat în atmosferă, vegetația și culturile de vită de vie de pe marginea drumului sunt pline de praf.
Conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța constată că plângerea contravențională a fost introdusă în termenul de 15 zile de zile de la comunicare prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, instanța apreciază că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu.
Petenta nu a invocat motive de nulitate relativă față de procesul-verbal contestat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. În acest sens, instanța subliniază că, potrivit art. 1169 Cod civil, revine petentului să probeze criticile aduse, pentru a demonstra că procesul-verbal este nelegal și netemeinic.
Această interpretare este conformă jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care recent a statuat că prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 6 par. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare CEDO), nu este încălcată în situația în care petentul are sarcina probei în judecarea plângerii contravenționale. În acest sens, Curtea a reamintit că prezumția de nevinovăție nu se opune unei prezumții relative de legalitate și de conformitate cu realitatea a procesului-verbal de contravenție (decizia din 13 martie 2012 în cauza H. contra României, paragraf 12).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că, în speță, constatarea contravenției a avut la bază constatările personale ale agenților constatatori ai intimatei, care la data de 01.08.2012, au efectuat un control pe tronsonul de drum la data de 01.08.2012, împreună cu reprezentantul Primăriei M. V., sens în care s-a întocmit un nota de constatare NC 2579/01.08.2012 (f. 7 - 8).
Totodată, instanța reține că petenta, prin plângerea formulată, nu a contestat în esență situația de fapt consemnată în cuprinsul procesului-verbal, ci a invocat drept cauze de netemeinicie lipsa sa de culpă și condițiile meteo, de activitate în șantier și de trafic, care au împiedicat îndeplinirea obligației de umecatre a drumului pe care îl construiește. Cu toate acestea, prin concluziile formulate, petenta a contestat corectitudinea situației de fapt reținute în procesul-verbal prin prisma inexistenței unui raport de determinare a pretinsei poluări.
Instanța reține faptul că procesul-verbal analizat cuprinde constatări personale ale agenților constatatori cu privire la situația de fapt descrisă, astfel că, aceștia au avut posibilitatea de a observa fapta contravențională prin propriile simțuri și de a aprecia gradul de pericol concret creat de petent prin săvârșirea contravenției, temeinicia procesului-verbal contestat fiind, în speță, probată și de înregistrarea video depusă la dosar, cu ajutorul căreia se poate constata dincolo de orice dubiu, că drumul nu era umectat, iar praful era ridicat în atmosferă în start dens. Față de aceste aspecte susținerea petentei privind necesitatea efectuării unui raport de determinare a concentrației de suspensii de praf și pulbere în atmosferă este lipsită de orice temei, fapta pentru a care a fost sancționată nefiind legată de producerea unui anumit grad de poluare atmosferică, ci de nerespectarea obligației de a preveni producerea prafului, praf ce se poate lesne constata pe înregistrarea video efectuată, ale cărei date de identificare sunt menționate în procesul-verbal.
Împrejurările invocate de petentă în apărarea sa nu conduc la înlăturarea răspunderii sale contravenționale, nefiind un caz exonerator de răspundere din cele prevăzute de art. 11 din O.G. 2/2001.
Astfel, nota de constatare nr. 124 RUC/27.06.2012 (f. 102 - 103), însușită prin semnătură de reprezentantul petentei, prevede în mod clar obligația stabilită în sarcina petentei de a umecta drumurile de piatră ori de câte ori este necesar astfel încât să se evite formarea de praf, termen: permanent până la finalizarea lucrărilor. Din formularea obligației, rezultă în mod evident că aceasta este o obligație de rezultat, iar nu una de diligență. Astfel, petenta avea obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a contracara efectele factorilor de mediu, contractând, eventual, mai multe utilaje și personal, nu doar o singură cisternă. Este adevărat că luna august 2012 a fost foarte călduroasă și săracă în precipitații, dar aceste condiții nu îndeplinesc condițiile cazului fortuit, forței majore, în sensul art. 11 din OG 2/2201, petenta în calitatea sa de profesionist, cu scop lucrativ, având obligația de a-și asuma riscurile activității economice pe care o desfășoară, nefiind permis ca externalitățile negative a activității sale comerciale să fie suportate de public. În ceea ce privește susținerea petentei privind îngreunarea activității de umectare de traficul neîntrerupt al autovehiculelor, instanța constată, că potrivit documentației trimise de Inspectoratul de Poliție, petenta avea posibilitatea să dirijeze traficul rutier.
Susținerea petentei că la momentul redactării plângerii nu mai există nicio reclamație la garda de mediu, deoarece nu mai sunt factorii externi întruniți, nu poate veni în sprijinul apărării petentei, deoarece, tocmai pentru a neutraliza acești factori externi care contribuie la ridicarea prafului s-a impus petentei obligația de umezire a drumului ori de câte ori este necesar astfel încât să se evite formarea de praf.
Față de cele arătate, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile pentru a fi angajată răspunderea contravențională a petentei, aceasta nerespectând măsura dispusă prin nota de constatare nr. 124 RUC/27.06.2012.
Potrivit art. 96 alin. 3 pct. 9 din OUG 195/2005 privind protecția mediului, constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
- pct 9: obligațiile persoanelor fizice și juridice de a realiza în totalitate și la termen măsurile impuse, în conformitate cu actele de reglementare și prevederile legale, de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecția și controlul în domeniul protecției mediului.
În ceea ce privește cererea subsidiară, aceasta este neîntemeiată.
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că, în speță prevederile legale privind obligația de realiza în totalitate și la termen măsurile impuse, în conformitate cu actele de reglementare și prevederile legale în domeniul protecției mediului sunt menite să protejeze mediul înconjurător, domeniu ce necesită o atenție sporită și măsuri energice în condiții de industrializare a activităților umane, de creștere a efectelor negative ale activităților economice asupra mediul și de minimizare de cărei cei responsabili a importanței acestui domeniu.
În temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, procedând la verificarea legalității sancțiunii aplicate, instanța apreciază că amenda contravențională în cuantum de 50.000,00 lei respectă dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, în conformitate cu care sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ, fiind chiar minimul legal aplicat, și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. În acest sens trebuie avute în vedere împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Astfel, intimatul a constatat anterior problema prafului, la sesizarea vecinilor, nu a aplicat amenda de prima data, ci a procedat corect, acordând termen petentei să își adapteze conduita cerințelor privind protecția mediului, să procure utilaje și personal și petenta nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligația sa, permițând formarea de praf în exces. Nu poate fi primită susținerea petentei privind lipsa prejudiciului și a pericolului, în condițiile în care intimatul a fost sesizat prin reclamații concrete ale persoanelor fizice (f. 106 - 107), astfel că este lipsită de temei afirmația petentei că nu s-a înregistrat nicio sesizare sau reclamație împotriva sa. Împrejurarea că nu a fost înregistrată nicio acțiune civilă pentru repararea prejudiciului împotriva sa nu probează lipsa prejudiciului, ci vizează dreptul de disponibilitate al persoanelor fizice.
Astfel, instanța consideră că nu este oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu aceea a avertismentului.
Pentru toate aceste considerente, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, va respinge plângerea contravențională formulată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta . cu sediul in GALATI, ., nr. 7, J. G., în contradictoriu cu intimatul G. N. DE MEDIU - COMISARIATUL JUDETEAN CONSTANTA cu sediul in CONSTANTA, ., J. C., ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/14.08.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.04.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
A. M. V. M. O.
Semnează conf. Art.261 al.2 C.
Grefierul Șef M. Tăranu
red.jud.A.M.V. 26.06.2013
thn.red. M.O. 10.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Rezoluţiune contract. Sentința nr. 19/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
