Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 12/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 12/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 12-11-2014 în dosarul nr. 31013/212/2011
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.3047
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică din 12.11.2014
Completul compus din:
Președinte: M. R.
Grefier: M. D.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect partaj bunuri comune, acțiune formulată de reclamanta G. S. cu domiciliul procesual ales în București, ..90, ., . în contradictoriu cu pârâtul G. HRISTIU domiciliat în C., ., ., ..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publică din data de 29.10.2014 și au fost consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, cand instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 05.11.2014 și la 12.11.2014 când a pronunțat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 25.11.2011 sub nr._ reclamanta G. S. a chemat in judecata pe paratul G. H. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună partajarea bunurilor dobândite in timpul casatoriei desfăcuta la data de 30.10.2009.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat ca A fost căsătorita cu paratul de la data de 02 iulie 1977 si pana la data de 30.10.2009, când a încetat căsătoria prin divorț, potrivit sentinței civile anexata. Arata ca, in timpul căsătoriei, au dobândit împreuna un imobil compus dintr-o
camera, situat in Constanta, ., ., județul C. si bunuri mobile, constând in :un autoturism marca Renault Symbol;o mobila de bucătărie;o mobila de sufragerie;un televizor;un frigider; . un aragaz;o mașina de spălat;,un cuptor cu microunde;jaluzele - 10 buc.;perdele - 2 buc.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 112, 673 Cod procedură civilă si dispozițiile art. 355 si 357 Cod civil.
S-au depus de către reclamanta in dovedirea acțiunii înscrisuri.
Prin înscrisul depus la fila 15 reclamanta a făcut precizări asupra întregii mase partajabile ca si componenta cat si asupra valorii de circulație pe care o apreciază pentru fiecare bun in parte.
Paratul legal citat a formulat întâmpinare si cerere reconvenționala.
Prin cererea reconvenționala formulata paratul reclamant a solicitat sa se constate ca la dobândirea bunurilor comune are o contribuție de 85% si prin urmare sa se dispună partajarea având in vedere aceasta cota.
Se arata in conținutul cererii reconvenționale si al intampinarii ca prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat partajul bunurilor mobile dobândite in timpul căsătoriei, cat si partajul imobilului situat in Constanta, ., .> Precizează ca imobilul a fost dobândit de el in 1995, in considerarea calității de angajat al societății S.C. ANTRECQN S.A.
La data la care au dobândit imobilul el avea venituri foarte mari, in timp ce reclamanta parata avea venituri modice; ca urmare contravaloarea imobilului a fost achitata din banii sai.
In legătura cu autoturismul RENAULT face mențiunea ca acesta este cumpărat in regim de leasing, ultima rata urmând a fi achitata in 28.06.2016, prima rata a fost achitata in 28.06.2006)
De la data achiziționării autoturismului si pana in prezent el sunt el a suportat toate ratele.
In legătura cu celelalte bunuri mobile, precizează ca unele dintre ele au o uzura de aproape 100%, iar altele au o uzura de peste 50%.
S-au depus de către paratul reclamant înscrisuri in dovedirea cererii reconvenționale si in combaterea acțiunii principale.
Prin înscrisul depus la fila 71 din dosar reclamanta parata a solicitat sa se constate ca la dobândirea bunurilor ce fac obiectul masei partajabile are o cota de contribuție de 80%.Prin același înscris a arata ca imobilul ce face obiectul masei partajabile este închiriat de către paratul reclamant, cuantumul chiriei ridicându-se in ultimii trei ani de la data desfacerii casatoriei la peste 5400 euro(_ lei) suma ce urmează a fi adăugata la masa partajabila.
Ulterior prin înscrisul aflat la fila 280 reclamanta parata si-a precizat obiectul cererii arătând ca in masa partajabila intra imobilul compus dintr-o camera, situat in Constanta, . Renault Symbol,suma de 20.000 lei, reprezentând contravaloarea chiriei încasata doar de parat,
calculata pentru ultimii trei ani, de la data desfacerii căsătoriei, respectiv 30.10.2009, pana la
data de 12.09.2012 (150 de euro lunar x 4.3 lei x 36 de luni = 23.220 lei,).
In legătura cu acest ultim aspect, arata ca suma este in continua creștere, astfel cum reiese din actualul contract de închiriere, depus la dosarul cauzei, in baza căruia paratul încasează lunar, din septembrie 2012 pana in februarie 2013, inca 2.800 lei ce solicita a fi incluși in masa partajabila.
A mai aratat reclamanta parata ca, renunța la celelalte bunuri mobile din cererea de chemare in judecata, si anume: mobila de bucătărie, mobila de sufragerie, televizor, frigider, aragaz, mașina de spălat, cuptor cu microunde, jaluzele, perdele, usa de la intrare, geamuri termopan, glafuri, parchet.
Instanța a încuviințat proba cu interogatoriu, proba testimoniala, proba cu expertiza tehnico imobiliara si proba cu expertiza auto considerându-le utile concludente si pertinente soluționării cauzei.
S-a luat interogatorul parților (filele 79,81), a fost audiat martorul Carpuz T. a cărei declarație a fost consemnata si atașata la dosar, s-a depus raportul de expertiza auto(fila 305), raportul de expertiza tehnico imobiliara((fila297) la care s-au formulat obiecțiuni încuviințate de către instanța, expertul depunând răspunsul la obiecțiuni(fila 324). Instanța a încuviințat in cauza efectuarea a unei contraexpertize tehnico imobiliare ce a fost depusa la dosar (fila 39 vol. II) ,expertul depunând si completări la raportul de expertiza (fila 59 vol. II).
Analizând cauza in raport cu probele administrate instanța retine următoarele:
In fapt, prin sentința civila nr._/30.10.2009 pronunțata de Judecătoria Constanta in dosarul nr._/212/2009 s-a dispus desfacerea casatoriei încheiata intre parți, prin acordul acestora.
Partile au investit instanța cu o cerere de partaj a bunurilor dobândite in timpul casatoriei precizând ca, din masa partajabila face parte un apartament situat in Constanta . . parter județ Constanta,autoturismul Renault cu numărul de înmatriculare_ si un drept de creanța al reclamantei parata din contravaloarea chiriei încasata de către paratul reclamant urmare a închirierii imobilului si a încasării chiriei exclusiv de către acesta.
In drept, potrivit art. 66 alin. 2 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa . Codului civil.
Potrivit art. 669 C. civ. incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul este suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.
Art. 670 C. civ. decreteaza ca, partajul poate fi facut prin buna invoiala sau prin hotarare judecatoreasca, in conditiile legii.
Conform art. 676 C. civ. partajul se va face in natura, proportional cu cota parte a fiecarui proprietar (alin. 1). Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri: prin atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia sau mai multor coproprietari, la cererea acestora; prin vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica, in conditiile legii, si distribuirea pretului catre coproprietari proportional cu cota parte a fiecaruia dintre ei.
Art. 339 din Codul civil prevede ca, bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt de la data dobandiri lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor.
Articolul 6735 alin. 1 C.pr.civ. are urmatorul enunt: daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate . le au unii fata de altii.
Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza intemeiata in parte actiunea principala cu care a fost investita si cererea reconventionala pentru urmatoarele considerente:
Intrucat intre parti nu s-a realizat o invoiala cu privire la imparteala masei partajabile, instanta apreciaza aplicabile dispozitiile art. 6735 Cod procedura civila, urmand sa stabileasca bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietari a partilor, cota-parte ce se cuvine fiecaruia.
Privitor la calitatea bunului supus impartelii de a fi comun sau nu, instanta va avea in vedere ca, partile nu contesta calitatea de bun comun a imobilul invocat ca facand parte din masa partajabila – un apartament situat in Constanta . . parter județ Constanta,autoturismul Renault cu numărul de înmatriculare_ .
Pe de alta parte, paratul a fost de acord cu componenta masei de impartit.
Prin urmare, din materialul probator administrat in cauza coroborat cu recunoașterile parților, rezulta ca, partile au dobândit in timpul casatoriei, cu titlu de bun comun apartamentul situat in . . parter județ Constanta, astfel cum a fost identificat, descris si evaluat in raportul de expertiza efectuat de expert Bazgan M., imobil dobândit prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 1007 din 03.11.1995(fila 166)si un autoturism marca Renault cu numărul de înmatriculare_ ,autoturism achiziționat urmare a încheierii unui contract de credit(fila 174), fiind achitat prin factura fiscala aflata la fila 182, bunul fiind proprietatea parților așa cum rezulta si din copia cartii de identitate si a certificatului de înmatriculare depuse la dosar dar si din relațiile înaintate de către SPIT CT(fila 284).
De menționat ca in ceea ce privește valoarea de circulație a imobilului apartament instanța a avut in vedere expertiza efectuata de către expertul tehnic imobiliar Bazgan M. apreciind ca valoarea de circulație indicata de către acest expert este mai apropiata de valoarea reala prin raportare si la cele comunicate de către SPIT CT din care rezulta o valoare de impunere a imobilului de_ lei(fila 284), expertul folosind mai multe metode de calcul la determinarea valorii de circulație spre deosebire de primul expert tehnic imobiliar desemnat care a folosit cu precădere metoda comparației directe(fila 324) care nu reflecta valoarea de circulație a imobilului de o maniera obiectiva.
In ceea ce privește contribuția la dobândirea bunului comun, instanța constata ca, reclamanta susține ca, a contribuit la dobândirea masei partajabile in proporție de 80%, iar paratul cu 85 %.
Instanța retine ca, pentru determinarea cotelor cuvenite fiecărui soț, criteriul fundamental este acela al contribuției efective, ceea ce este de stabilit fiind aportul fiecărui soț la obținerea comunitatii si nu a fiecărui bun in parte, iar cotele de contribuție stabilite se stabilesc o singura data, raportat la întreaga masa partajabila si nu a fiecărui bun in parte.
Este de reținut ca aceste cote de contribuție se determina in funcție de aportul de ordin material la achiziționarea bunurilor comune - indicate de nivelul veniturilor fiecăruia dintre soți, dar si pentru conservarea acestora, precum si munca prestata in gospodărie si cea depusa pentru creșterea copiilor.
Se tine seama de orice alte împrejurări de natura sa evidențieze contribuția sporita a unuia dintre soți sau o contribuție mai scăzuta a altuia.
Referitor la aportul de ordin material, din probele administrate in cauza rezulta ca, in perioada casatoriei, partile au obținut venituri din munca.
Din înscrisurile aflate la dosar la filele 87,88,89,90-125 rezulta la reclamanta parata a obținut constant venituri din activitati artistice in perioada 2005-2009,iar din copia cartii de munca a celor doi rezulta ca reclamanta parata a lucrat ca si invatator in perioada 1974-2005 obținând venituri oscilante cuprinse intre 1505 si 926 lei iar paratul reclamant a avut venituri mai mari fiind încadrat din anul 1971 cu venituri ce au fost cuprinse intre suma de 1120 si 2870 lei cel puțin dublu fata de veniturile obținute de către reclamanta parata prin compararea cartilor de munca. Faptul ca paratul reclamant a obținut din munca prestata venituri mai mari este confirmat si de înscrisurile depuse la filele 243,248, 252-254, 256, 260 reprezentând fise fiscale, venituri nete din salarii. De altfel insasi reclamanta parata prin răspunsul dat la interogatoriu la întrebarea numărul 3 recunoaște ca veniturile paratului in perioada 1990-2007 au fost considerabile .
Se mai retine ca reclamanta parata in perioada casatoriei pe langa veniturile obținute ca invatator a obținut bani si din colaborările artistice, participarea la diverse evenimente constând in nunti,botezuri,majorate, spectacole,aspect pe care paratul reclamant nu îl neaga prin răspunsul dat la întrebarea nr. 3 la interogatoriu, coroborându-se si cu înscrisurile depuse de către reclamata la filele 87,88,89,90-125 din care rezulta ca a obținut cel puțin in perioada 2005-2009 astfel de venituri, si cu depoziția martorului audiat care confirma veniturile obținute de către parte din aceste activitati dar si in străinătate,din colaborările cu televiziunea-aspect confirmat de înscrisurile depuse mai sus arătate ca si file .Dealtfel din coroborarea răspunsului dat de către paratul reclamant la interogatoriu la întrebarea numărul 4 cu depoziția martorului audiat (care a precizat ca reclamanta a obținut venituri si din străinătate) rezulta la in perioada 2001-2003 reclamanta parata a plecat in America pentru angajamente de colaborare artistica cu persoane fizice si restaurante si a obținut venituri.
Insa, instanța mai retine ca, munca femeii in gospodărie si pentru creșterea si educarea copiilor constituie o componenta a contribuției la dobândirea bunurilor comune, urmând a fi apreciata in ansamblul probelor administrate pentru aportul fiecărui soț.
Instanța constata ca, din casatoria parților au rezultat doua fete ,aspect necontestat. Din declarația martorului audiat rezulta ca, reclamanta parata se ocupa cu precădere de menajul casei, gatea, a crescut copiii si s-a ocupat de educația acestora cu atât mai mult cu cat avea si pregătirea necesara –fiind invatatoare. Se constata ca, in perioada casatoriei, reclamanta parata a realizat si venituri in munca, iar munca in gospodărie si creșterea minorilor, munca deloc neglijabila, creste considerabil cota reclamantei parata.
F. de considerentele mai sus arătate, instanța apreciază ca reclamanta parata a avut o contributie de 45% in favoarea sa si o cota de 55% in favoarea paratului reclamant.
F. de cele aratate, vazand dispozitiile art. 6731 C.proc.civ., instanta va dispune partajarea in privinta bunurilor aflate in masa partajabila.
La impartirea sau atribuirea bunului, instanta va avea in vedere cota de contributie retinuta, optiunile partilor, domiciliul acestora, natura bunurilor si faptul ca partajul se efectueaza de regula, in natura, criterii prevazute de legiuitor in art. 6739 C.proc.civ.
Potrivit raportului de expertiza tehnico imobiliara (fila 59 vol II) imobilul are o valoare de circulație de_ lei iar autoturismul potrivit expertizei auto are o valoare de circulație de_ lei.
Având in vedere cota de contribuție majoritara a paratului reclamant si faptul ca nu are alte posibilitati locative dar si faptul ca s-a ocupat cel puțin de imobil in perioada casatoriei pe care l-a închiriat(contracte aflate la fila 143 si 170),tot el fiind cel care a folosit si autoturismul ambele parți manifestându-si opțiunea ca autoturismul sa fie atribuit paratului reclamant, instanța va atribui paratului reclamant toate bunurile incluse in masa partajabila constant in imobil si autoturism, valoarea totala a masei partajabile si implicit a bunurilor atribuite paratului reclamant fiind de_ lei.
Având in vedere drepturile valorice ale parților, valoarea masei partajabile, astfel cum a fost reținuta, instanța va obliga paratul reclamant sa plătească reclamantei parata suma de_ lei, cu titlu de sulta.
In ceea ce privește dreptul de creanța solicitat de către reclamanta parata reprezentând contravaloarea chiriei aferente imobilului ce face obiectul masei partajabile, încasate exclusiv de către paratul reclamant instanța retine ca aceasta cerere este întemeiata in parte pentru următoarele considerente:
Potrivit contractului de închiriere aflat la fila 143 din dosar paratul reclamant a închiriat imobilul inclus in masa partajabila in perioada 01.02._11 pe o durata de 5 ani cu o chirie lunara încasata de 150 lei pe luna.
Potrivit contractului de închiriere aflat la fila 170 din dosar paratul a închiriat același imobil in perioada 06.04._13 pentru o chirie lunara încasata de 700 lei.
Începând din anul 2006 conform contractului de credit încheiat pentru achiziționarea autoturismului bun comun rata lunara ce trebuia achitata la banca era de maxim 500 lei iar din înscrisurile aflate la filele 183-224 rezulta ca paratul reclamant a suportat exclusiv rata autoturismului pana in martie 2012 inclusiv, ori potrivit contractului de închiriere aflat la fila 143 chiria încasata din închirierea imobilului era de 150 lei pe luna, in timp ce paratul reclamant a făcut dovada ca pana in martie 2012 inclusiv a suportat ratele bancare de peste 150 lei cat incasa din închirierea imobilului, ambele parți recunoscând prin răspunsurile date la interogatorii, nr. 8 răspunsul reclamantei si nr. 4 răspunsul paratului, ca din iunie 2006 paratul reclamant a suportat parte din ratele bancare si din chiria încasata urmare a închirierii imobilului. Pe cale de consecința pentru aceasta perioada nu i se poate acorda reclamatei parata un drept de creanța întrucât contravaloarea chiriei a fost inclusa in ratele aferente autoturismului, intrând practic in valoarea de circulație a acestuia, ori a-l obliga pe parat sa plătească si chiria încasata ar reprezenta o plata dubla efectuata.
Prin urmare se va constata ca reclamanta parata are un drept de creanța de 1890 lei reprezentând cota de 45% din contravaloarea chiriei aferenta imobilului încasata de paratul reclamant in perioada aprilie 2012-septembrie inclusiv, 2012 ,–suma totala încasata de către parat fiind de 4200 lei, si va fi obligat paratul reclamant la plata sumei de 1890 lei către reclamanta parata reprezentând contravaloarea dreptului de creanța.
In cauza reclamata a fost scutita in total de la plata unei taxe de timbru de 5176,82 lei si,
prin raportare la specificul acțiunilor de partaj in cadrul cărora acțiunea formulata profita tuturor parților, nefiind vorba astfel despre o cădere in pretenții așa cum statuează dispozițiile art. 19 alin 1 din OUG 51/2008 va fi obligata reclamanta la plata sumei de 5176,82 lei lei către stat reprezentând cuantumului taxei de timbru de la plata căreia a fost scutita.
Se vor compensa cheltuielile de judecata si va fi obligat paratul reclamant la plata sumei de 4192,2 lei către reclamanta parata reprezentând cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea principală formulată de reclamanta G. S. cu domiciliul procesual ales în București, ..90, ., . în contradictoriu cu pârâtul G. HRISTIU domiciliat în C., ., .>și cererea reconvențională.
Constată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cote de contribuție de 45%-reclamanta pârâtă și 55% pârâtul reclamant, următoarele bunuri: imobilul garsonieră situat în C., ., ., parter cu o valoare de circulație de_ lei, autoturismul Renault nr. nr.de înmatriculare_ cu o valoare de_ lei.
Constată că valoarea totală a masei partajabile este de_ lei.
Dispune partajarea.
Atribuie toate bunurile incluse în masa partajabilă mai sus nominalizate pârâtului reclamant. Constată că valoarea bunurilor atribuite pârâtului reclamant este de_ lei.
Obligă pârâtul reclamant la plata sumei de_ lei către reclamanta pârâtă cu titlu de sultă.
Constată că reclamanta pârâtă are un drept de creanță de 1890 lei reprezentând cota de 45% din contravaloarea chiriei aferentă imobilului încasată de pârâtul reclamant în perioada aprilie-septembrie inclusiv 2012 ( suma încasată fiind de 4200 lei).
Obligă pârâtul reclamant la plata sumei de 1890 lei către reclamanta pârâtă reprezentând contravaloarea dreptului de creanță.
În temeiul art 19 alin 1 din OUG nr.51/2008 obligă reclamanta pârâtă la plata sumei de 5176,82 lei reprezentând contravaloarea taxei de timbru de la plata căreia a fost scutită.
Compensează cheltuielile de judecată și obligă pârâtul reclamant la plata sumei de 4192,2 lei către reclamanta pârâtă reprezentând cheltuieli de judecată rămase necompensate.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 12.11.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
M. RizeaMihaela D.
Red.Jud. M.R
Tehnored. M.D
4 ex/20.11.2014
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 02/2014. Judecătoria CONSTANŢA | Contestatie la executare. Sentința nr. 11/2014. Judecătoria... → |
|---|
