Plângere contravenţională. Sentința nr. 4638/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4638/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 25-04-2014 în dosarul nr. 20647/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 4638
Ședința publică din data de 25.04.2014
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE C. M. Ș.
Grefier M. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent . și pe intimat A. N. DE ADMINISTRARE FISCALA, DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE GALATI PRIN ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA, având ca obiect plângere contravențională H_.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 15.04.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la data de astăzi, când, în aceeași compunere,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.08.2013, sub nr._, petenta .., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., a solicitat anularea procesului-verbal ., nr._/23.07.2013, întocmit de Garda Financiară C., și exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale.
În motivarea în fapt a cererii, petenta a arătat că, la data de 23.07.2013, aceasta nu desfășura nicio activitate comercială la adresa din Techirghiol, incinta Pavilion Băi R., astfel cum greșit au menționat inspectorii Gărzii Financiare, în procesul-verbal contestat, la acel moment amenajându-se spațiul în vederea deschiderii punctului de lucru al societății, iar persoanele care se aflau în incintă pregăteau masa pentru muncitorii care amenajau spațiul, deoarece amenajarea se efectua în regie proprie. A mai precizat petenta faptul că, inspectorii Gărzii Financiare au refuzat să asculte explicațiile pe care domnul M. R. G. a încercat să le furnizeze acestora, care au specificat că pe ei nu îi interesează, că pot face contestație în instanță, deoarece ei și-au făcut treaba aceea de a da amenzi. De asemenea, banii pe care inspectorii susțin că a făcut monetar, erau banii personali ai lui M. R., motiv pentru care probabil nici ei nu al luat măsura confiscării și nici nu au menționat suma.
Ca o critică de nelegalitate a procesului-verbal, petenta a învederat că, în cuprinsul acestuia este trecut ca având calitate de administrator al societății, în mod eronat, numitul M. R. G., deoarece inspectorii nu au întrebat cine este administratorul societății, ci au întrebat cine este șeful, iar acesta răspundea la acel moment de organizarea lucrărilor de amenajarea spațiului.
Petenta a invocat excepția lipsei calității procesual active a intimatei la data efectuării controlului în urma căreia a fost sancționată, deoarece la data de 23._, erau în vigoare prevederile OUG 74/2013, privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin care Garda Financiară a fost desființată, devenind o structură în cadrul ANAF, fără personalitate juridică.
În drept, petentul nu a indicat nicio dispoziție legală.
În dovedirea susținerilor sale, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și probei testimoniale cu martorul M. R. G. și a depus: procesul verbal de contravenție contestat (f. 7), extras ONRC (f. 8-10),
Cererea a fost legal timbrată, la dosar fiind atașată dovada de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei, stabilită conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.
Intimata a depus întâmpinare, prin compartimentul registratură, la data de 04.09.2013 prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, cu motivarea că procesul verbal de contravenție contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru valabila sa încheiere.
În motivarea în fapt, intimatul a arătat că, în urma verificărilor efectuate în data de 23.07.2013, la punctul de lucru al societății din localitatea Techirghiol, ., incinta pavilion B.-R./ Sanatoriul Balnear Techirghiol, județul C., s-a constatat că nu a fost dotat cu A.M.E.F. și nu s-au emis bonuri fiscale pentru suma de 600 lei, fiind întrunite condițiile răspunderii contravenționale prevăzute de art. 10 lit. b coroborat cu art. 11 lit. b din OUG 28/1999 rep privind obligația agenților economici de a se dota și a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aplicându-se o amendă de 8000 lei și măsura complementară de suspendare a activității pe perioada până la dotarea punctului de lucru cu AMEF. Intimata a învederat că petenta nu deținea un aparcat de marcat electronic fiscal, dar suma de 600 lei a fost consemnată în monetarul din 23.07.2013.
În drept, intimata a invocat dispozițiile O.G. 2/2001 privind regimul contravențiilor, OUG 28/1999 și H.G. 479/2003.
În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și au fost atașate înscrisurile care au stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție contestat, respectiv: nota explicativă (f. 16), monetar (f. 17),
În temeiul art. 258 cu referire la art. 255 C.pr.civ., instanța a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul M. R. G. și pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că sunt admisibile și duc la soluționarea procesului. Instanța a respinsa proba cu înscrisuri constând în ordinele de serviciu ale inspectorilor solicitate de petentă pentru a dovedi lipsa calității procesuale active a intimatei, deoarece la termenul din data de 15.04.2014, a respins această excepție ca neîntemeiată, cu motivarea din încheierea respectivă.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Prin procesul – verbal de constatare a contravenției ., nr._/23.07.2013, petenta .. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 8000 lei, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. b din OUG 28/1999 raportat la art. 11 lit. b din același act normativ, precum și cu suspendarea activității punctului de lucru potrivit art. 14. alin 1, reținându-se în sarcina sa faptul că, în urma controlului efectuat la punctul de lucru din Techirghiol, incinta Pavilion Băi R., spațiu pus la dispoziție de către proprietarul Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol, s-a constatat faptul că respectivul punct de lucru nu era dotat cu aparat de marcat fiscal.
Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 10 lit. b din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, care prevăd următoarele: „ Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: …b) neîndeplinirea obligației agenților economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. 2, la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. 4, neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoarea inferioară celei reale, precum și neintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative.”.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, a procedat la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din aceeași ordonanță și la analizarea temeiniciei și legalității procesului-verbal.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, nefiind justificate susținerile petentei sub acest aspect. De asemenea, faptei reținute în sarcina petentei i s-a dat o corectă încadrare juridică
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție, care se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, a fost constatată de către agentul constatator prin propriile simțuri.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A. c. României), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Însă, s-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
În decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011 pronunțată în cauza I. P. c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune, însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A. c. României, par. 60).
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, astfel că, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate, în sensul că cele arătate în cuprinsul său sunt elemente de fapt ce reprezintă adevărul, prezumție relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate. Prin urmare, petenta, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 255 C.pr.civ., încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Din declarația martorului M. R. G. (f. 47), rezultă că la data încheierii procesului-verbal, acesta lucra pentru societatea petentă la amenajarea mini-restaurantului din cadrul pavilionului Băi R. din Techirghiol cu instalație electrică și sanitară, primind de la Sanatoriul Balnear o sală goală pentru a-și desfășura activitatea. De asemenea, din declarația martorului rezultă că suma de 600 de lei aparținea acestuia, iar pagina din agendă numită „Monetar” pe care a fost consemnată suma de bani găsită asupra numitului M. R. G., a fost completată de către acesta la îndemnul agenților constatatori, după efectuarea controlului.
Instanța apreciază ca fiind sinceră declarația martorului față de faptul că monetarul este întocmit la ora menționată în procesul-verbal și este alcătuit din 6 bancnote de 100 lei, la ora 16:15 lei, într-un mini-restaurant cu prețuri ce ar trebui sa fie accesibile, față de modul în care a fost descris de către martor în ședință, de unde reiese că acea sumă de bani nu reprezintă monetarul pe ziua respectivă, neexistând alte detalii pe acea pagină din agendă, suma de 600 lei găsită asupra martorului nefiind confiscată de către comisari, astfel cum impune art. 11 alin. 3 din O.G. 28/1999.
De asemenea, instanța constată că agenții constatatori nu au făcut nicio precizare cu privire la activitatea desfășurată, dacă au constat faptul că au fost serviți clienți, dacă personalul prezent în acel spațiu desfășura în realitate o activitate comercială, sau se aflau în etapa de amenajare a spațiului, din nota explicativă depusă de către intimat la dosar rezultând că nu au fost finalizate actele punctului de lucru și nu au putut fi finalizate actele casei de marcat, care se coroborează cu declarația martorului în sensul că societatea petentă nu începuse la acel moment activitatea.
Având în vedere cele ce preced, instanța reține că la data săvârșirii presupusei contravenții, 23.07.2013, societatea nu realiza venituri la punctul de lucru menționat, nu livra bunuri și nici nu presta servicii către populație, astfel cum prevede art. 10 lit. b coroborat cu art. 6 din OUG 28/1999, nefiind întrunite elementele constitutive ale contravenției constând în „neîndeplinirea obligației agenților economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale” , prevăzută de art. 10 lit. b din O.G. 28/1999 și sancționată de art. 11 alin. 1 lit. b din același act normativ.
Având în vedere considerentele ce preced, instanța va admite plângerea contravențională formulată de societatea petentă, va anula ca netemeinic procesul verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 23.07.2013, întocmit de intimată, și, pe cale de consecință, va dispune exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 8000 de lei, aplicată prin acest act sancționator.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta .., cu sediul în Baia M., ., ., J_, CUI_, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C..
Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, încheiat la data de 23.07.2013.
Exonerează petenta de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 de lei.
Cu drept la cerere de apel, care se depune la Judecătoria C., în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 25.04.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. M. Ș. M. D.
Red.jud. C.M.Ș./12.05.2014/4ex
Tehnored. M.D./12.05.2014
Emis 2 comunicări la data de .
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7611/2014. Judecătoria... | Investire cu formulă executorie. Hotărâre din 30-10-2014,... → |
|---|
