Pretenţii. Sentința nr. 1633/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1633/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 19318/212/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Sentința civilă Nr.1633
Ședința publică de la 18 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. R. Parleteanu
Grefier Selma Z.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții acțiune formulată de
reclamanta . PRIN SUCURSALA E. CONSTANTA cu sediul în C., ..123, jud. C. în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în C., .-8,jud.C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 11.02.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă cu prezenta hotărâre când instanța pentru a da posibilitatea reprezentantului reclamantei de a formula concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 18.02.2014 când s-a pronunțat:
INSTANȚA
Deliberând constată că:
Prin cererea înregistrată la data de 30.07.2012 pe rolul Judecătoriei C. sub numărul_, și precizată la data de 16.10.2012 (f. 34-35) reclamanta S.C. E. BUCUREȘTI S.A prin Sucursala E. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta . să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 5928,22 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului produs ca urmare a livrării de energie termică în perioada 01 ianuarie 2007 – 30 aprilie 2007 și 01 noiembrie 2007- 30 aprilie 2008 la un preț inferior costului de producție, la care se adaugă cheltuielile de judecată legate de proces.
Se relevă în susținere că între părți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a energiei termice din sisteme de alimentare centralizată nr.7/19.06.2000 prelungit succesiv prin actele adiționale nr.1/2000, nr. 1/2002, nr. 2/2002, nr. 1/2004, nr. 1/2005, nr. 1/2006, nr. 1/2007 și nr. 1/2008 în baza căruia societatea reclamantă a furnizat pârâtei energie termică, iar aceasta avea obligație să o achite. Contractul încheiat cu pârâta a avut la bază un contract cadru aprobat de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Prețul de vânzare a energiei termice stipulat în contract era prețul stabilit de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, iar acest preț era sub prețul de producere a energiei termice.
A arătat reclamanta că în cursul anului 2012, în urma controlului efectuat la societatea reclamantă de către Curtea de Conturi a României s-a constatat că reclamanta a vândut energie termică către alți consumatori în afară de populație, la un preț stabilit prin decizie de către ANRE preț care era mai mic decât cel de producție. În această situație prin măsura stabilită la punctul 12 din Decizia nr. 16/2012 a Curții de Conturi a României și Decizia nr.2/31.07._ reclamanta a fost obligată la recuperarea, de la alți consumatori decât cei casnici, a diferenței de valoare între prețul de livrare și cel de producție.
S-a menționat că atâta vreme cât societatea pârâtă a înregistrat un spor patrimonial pe seama diminuării patrimoniale suferite de reclamantă, se impune îndatorarea acesteia la restituirea sumei corespunzătoare acestui prejudiciu.
În drept, au invocate dispozițiile art. 1345 și art. 1349 cod civil privind îmbogățirea fără just temei, iar în baza art.242 alin.2 Cod proc.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În probațiune, reclamanta a comunicat la dosar în copie o . înscrisuri, respectiv, contractul de vânzare - cumpărare a energiei termice din sisteme de alimentare centralizată nr.7/2000, actele adiționale încheiate pentru anii 2001- 2008, facturi fiscale emise în perioada 01 ianuarie 2007- 30 aprilie 2007 și 01 noiembrie 2007și 30 aprilie 2008, Tabel cu modul de calcul diferență de preț pentru perioada solicitată, adresa nr. 849/27.07.2008 emisă de reclamantă, Deciziile Curții de Conturi nr. 2/2009 și 16/2012.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 291,48lei și timbrul judiciar mobil în valoare de 3 lei.
Legal citată, pârâta . a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată prin care, pe cale de excepție, a invocat prematuritatea cererii de chemare în judecată pentru lipsa procedurii prealabile și prescripția dreptului material la acțiune, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii civile.
În esență, s-a arătat că nu ar fi întrunite cerințele legale pentru existența unui fapt licit și pentru promovarea acțiunii; acțiunea în restituirea sporului patrimonial nu poate fi primită, întrucât reclamanta avea la îndemână posibilitatea promovării unei acțiuni în răspundere contractuală pentru recuperarea prejudiciului suferit; pe de altă parte, mărirea patrimoniului pârâtului, concomitent cu diminuarea averii reclamantei, a avut o cauză legitimă, constând în contractul de vânzare - cumpărare a energiei termice semnat de către părți.
În probațiune, pârâta a depus înscrisuri.
Prin încheierea de ședință din data de 20.11.2012, instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâtă și care vizau prematuritatea cererii de chemare în judecată pentru lipsa procedurii prealabile și prescripția dreptului material la acțiune.
La termenul de judecată din data de 12.03.2013, instanța din oficiu a invocat excepția inadmisibilității formulării cererii de chemare în judecată, astfel că prin Sentința civilă nr. 3547 pronunțată la aceeași dată a hotărât respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.
Împotriva Sentinței civile nr. 3547/12.03.2013 reclamanta a formulat recurs, apreciind-o ca nefiind legală și temeinică.
Prin Decizia civilă nr. 722/26.09.2013 pronunțată de Tribunalul C. – Secția a-II-a civilă a fost admis recursul și în consecință, hotărârea atacată a fost casată în întregime și trimisă primei instanțe pentru soluționarea litigiului pe fond.
Primind cauza la Judecătoria C., aceasta a fost înregistrată sub nr. de dosar_ .
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma întregului probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarea stare de fapt:
La data de 19.06.2000 s-a încheiat între fosta COMPANIA NAȚIONALĂ DE ELECTRICITATE TERMOELECTRICA SA (reorganizată în prezent sub denumirea S.C. E. BUCUREȘTI S.A.), în calitate de producător și vânzător și . (reorganizată sub denumirea .), în calitate de distribuitor și cumpărător, contractul de vânzare - cumpărare a energiei termice din sisteme de alimentare centralizată nr.7/2000, obiectul constând în achiziționarea energiei termice livrată prin instalațiile producătorului; potrivit art.4 și 9, valabilitatea convenției era stabilită până la 31.12.2000, iar tarifele de decontare a energiei termice, a agenților termici nereturnați și a energiei termice conținute sunt cele în vigoare la data livrării, aprobate prin reglementările legale; în baza art.19, pentru neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor prevăzute în contract, părțile se supun și răspund conform legii .
Efectele operațiunii juridice au fost prelungite, anual, prin acte adiționale, înregistrate sub nr.1/2000, nr. 1/2002, nr. 2/2002, nr. 1/2004, nr. 1/2005, nr. 1/2006, nr. 1/2007 și nr. 1/2008.
Prin relațiile comerciale derulate, părțile au urmărit stabilirea unui preț curent al energiei termice, raportat la reglementările Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei în acest domeniu, fiind incidente dispozițiile art. 61 Cod Comercial – vânzarea făcută pe adevăratul preț sau pe prețul curent este asemenea valabilă; în acest caz, prețul se determină conform dispozițiilor art.40, text care face trimitere la listele bursei, mercurialele locului ori la orice alt mijloc de probă (deci inclusiv acte emise de autorități publice).
Prin Decizia Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 326/3.03.2006, începând cu 03.03.2006, a fost aprobat prețul practicat în sectorul energiei termice de . pentru activitatea de producere pe bază de gaze naturale și păcură, pentru serviciul de transport al energiei termice sub formă de apă fierbinte, destinată agenților economici și furnizorilor locali din Municipiul C., fiind stabilit un cuantum de 30,84 lei/GJ (129,14 lei/Gcal), exclusiv TVA; prin Decizia nr. 437/4.04.2007 a aceleiași instituții, începând cu 9.04.2007, noul preț a fost determinat la 32,2 lei/GJ (134,83 lei/Gcal), exclusiv TVA; ambele acte de autoritate consemnează că . aduce la îndeplinire prevederile prezentei decizii .
Prin Decizia nr.2/2009, emisă de Curtea de Conturi a României în urma dresării procesului verbal de constatare din 19 iunie 2009, s-a consemnat că reclamanta E. BUCUREȘTI SA nu a respectat condițiile de vânzare a energiei termice asociate Licenței nr. 559/12.03.2003, în sensul că a livrat, în perioada iulie – decembrie 2008, energie electrică altor consumatori decât populația la prețul stabilit de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru energia termică destinată consumului populației conform Deciziei ANRE nr.1255/24.06.2008 (…); de asemenea, s-a reținut că în aceeași perioadă, ELCEN a livrat direct către alți consumatori cantitatea de 4.940 Gcal. în baza contractelor de vânzare - cumpărare încheiate la prețuri sub costul mediu de producție înregistrat în acea perioadă .
Practic, s-a imputat conducerii societății că prețul la care a livrat energia termică a fost inferior costurilor de producție, fiind încălcată regula eficienței economice, care trebuie să guverneze orice societate comercială .
Instanța apreciază neîntemeiată acțiunea, pentru considerentele ce succed:
Astfel, reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe faptul ilicit al îmbogățirii fără justă cauză, care conferă drept la acțiune persoanei ce își vede micșorat patrimoniul în detrimentul creșterii patrimoniului alteia, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic.
Printre condițiile exercitării unei asemenea acțiuni se numără lipsa unei cauze legitime pentru sporul patrimonial și absența oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea –de către cel păgubit - a pierderii suferite; o jurisprudență constantă a statuat în acest sens că acțiunea din contract exclude acțiunea pentru îmbogățire fără just temei .
În cazul particular al pricinii de față, părțile au agreat ca prețul energiei termice să fie cel determinat de către singura autoritate cu competență în sectorul energiei, deciziile și ordinele acesteia fiind obligatorii pentru cei cărora li se adresează, în condițiile art. 9 alin. 11 din Legea nr. 13/2007 .
Prin urmare, vânzarea energiei termice la un preț determinabil prin trimitere la deciziile Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei este asumată de către reclamantă pe cale convențională, indiferent dacă acest preț este profitabil sau nu din punct de vedere economic; cu alte cuvinte, în relația cu partenerul său contractual, reclamanta a acceptat riscul pierderii patrimoniale, acceptând ca instituția competentă în domeniul energiei să determine acest preț .
O dată statuată împrejurarea că pentru pierderea patrimonială suferită de către reclamantă și pentru pretinsul spor patrimonial înregistrat în averea pârâtului există o cauză legitimă, constând în însăși operațiunea juridică încheiată de către părțile în proces, acțiunea în îmbogățire fără just temei nu poate fi admisă .
Este de principiu - conform art.129 alin.6 Cod procedură civilă și a principiului disponibilității ce guvernează procesul civil - că autoritatea judiciară este ținută a cerceta raportul obligațional dedus judecății în raport de temeiul juridic invocat de către partea reprezentată de un specialist al dreptului (consilier juridic); fiind invocate condițiile răspunderii pentru un fapt licit, urmează a concluziona că lipsește una din condițiile esențiale pentru antrenarea unei asemenea acțiuni în dezdăunare, atât timp cât reclamanta are la dispoziție acțiunile derivând din contractul încheiat de părți pentru repararea prejudiciului creat prin vânzarea energiei termice la un preț considerat nelegal .
Față de cele ce preced, se va dispune respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă, urmează să fie admisă cererea pârâtei și în consecință o va obliga pe reclamantă să plătească suma de 350 lei cu titlu cheltuieli de judecată efectuate de pârâtă cu acest proces, reprezentând contravaloare onorariu avocat conform chitanței justificative existente la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta . prin Sucursala E. C. cu sediul în C., ..123, jud. C. în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în C., .-8,jud.C., ca neîntemeiată.
Ia act că prin încheierea de ședință din data de 20.11.2012 instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile privind prematuritatea cererii de chemare în judecată pentru lipsa procedurii prealabile și prescripția dreptului material la acțiune.
Obligă reclamanta să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în sumă de 350 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2014.
PreședinteGrefier
P. A. R. Selma Z.
Red.PAR/20.03.2014/4 ex.
Tehnoredact.S.Z./25.03.2014/4 ex.
Emis 2 comunicări azi,25.03.201.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 5677/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 3/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
