Obligaţie de a face. Sentința nr. 5474/2015. Judecătoria CONSTANŢA

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanți, av. R. Gheprghian în substituire pt. av. C. F., care depune la dosarul cauzei, delegație de substituire, lipsă fiind pârâtele.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.

Instanța acordă cuvântul asupra excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei C., invocate de pârâte prin întâmpinare.

Reprezentanta reclamanților formulează concluzii de respingere a excepției de necompetență teritorială, având în vedere faptul că prin cererea introductivă de instanță a înțeles să cheme în judecată două pârâte, una dintre cele având sediul în C., respectiv în raza de competență teritorială a Judecătoriei C.. Pentru acest motive și având în vedere că, potrivit răspunsului la întâmpinare, clauza contractuală 8.2 nu este aplicabilă în speță, apreciază că Judecătoria C. este competentă în soluționarea prezentei cauze.

Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare asupra excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei C..

INSTANȚA

Prin acțiunea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 26.11.2014 sub nr._ reclamanții P. E., P. I., P. G., P. C. au chemat in judecata paratele P. B. ROMANIA SA si P. B. ROMANIA SA-SUCURSALA CONSTANTA pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa fie obligate paratele la consolidarea (convertirea) in lei, la cursul de schimb RON / CHF de la data încheierii Contractului, a imprumutului ce a format obiectul Contractului de credit nr.1401R_/22.04.2008, precum si a tuturor accesorilor acestuia;obligarea paratei la consolidarea (convertirea) in lei, la cursul de schimb RON / CHF de la data încheierii Contractului, a imprumutului ce a format obiectul Contractului de credit nr.1401R_/22.04.2008, precum si a tuturor accesorilor acestuia;obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.

In motivarea acțiunii se arata ca in cursul anului 2008, au fost contactați de reprezentații paratei care, in vederea refinantarii unui credit de nevoi personale cu garanție reala contractat de reclamanti in Euro, le-a propus contractarea unui credit in franci elevetieni. Totodată, având in vedere ca intruneau condițiile de eligibilitate pentru contractarea unui imprumut in cuantum substantial, le-au sugerat si posibilitatea contractării unui credit in scopul derulării ulterioare a unor investiții.

Propunerea li s-a părut tentanta, mai cu seama fata de asigurările reprezentaților paratei, in sensul ca francul elvețian este o moneda stabila, la adăpost de creșterea valutara, astfel ca, intre parti, s-a perfectat Contractul de credit nr. 1401R_/22.04.2008, prin care le-a fost acordat un imprumut in valoare de 134.206 CHF, ce urma a fi restituit in 360 de rate lunare, precum si Contractul de credit nr. 1401R_/22.04.2008, prin care le-a fost acordat un imprumut in valoare de 922.000 CHF, ce urma a fi restituit in 360 de luni.

La momentul incheierii Contractelor de credit in discuție, raportat la circumstanțele economice de la acel moment, precum si la capacitatea reclamantilor de înțelegere a clauzelor contractuale si a implicațiilor acestora pe termen lung, contractarea unor imprumuturi in franci elvețieni se prefigura a fi cea mai avantajoasa alternativa la un credit in lei sau in euro, acest aspect constituind motivul determinant al perfectării Contractelor de imprumut in aceasta moneda.

Astfel, s-au obligat a restitui creditele contractate la termenele si in cuantumul stipulate in cele doua contracte, având ca premisa cursul valutar al francului elvețian de la acea data (2,2159 lei).

Desi Contractele de credit s-au perfectat pentru imprumuturi in franci elvețieni, in realitate, Banca nu le-a remis suma împrumutata in aceasta moneda (ci in euro, motivat de faptul ca nu deținea moneda elvețiană), dar, pe parcursul derulării Contractelor, a convertit in franci elvețieni toate sumele pe care le-au depus in lei, in scopul executării obligațiilor de restituire ce le reveneau.

Pe parcursul derulării Contractelor, moneda elvețiană s-a apreciat semnificativ fata de moneda naționala (aproape s-a dublat), împrejurare exterioara oricărei acțiuni / inacțiuni a reclamantilor si care a produs consecințe grave asupra capacității de a–si indeplini obligațiile contractuale de restituire eșalonată a sumei imprumutate (si a accesorilor acesteia).

Creșterea accelerata a valorii CHF fata de moneda naționala, cu implicații negative directe asupra costurilor imprumutului ce s-au răsfrânt asupra ratelor de credit, precum si asupra dobânzilor si comisioanelor datorate, a determinat o schimbare a condițiilor contractuale avute in vedere la data contractării creditului si, in consecința, a generat in sarcina reclamantilor obligații vădit disproportionate fata de cele in considerarea cărora si-au exprimat voința de a se angaja juridic.

Pe de alta parte, având in vedere pozițiile de inegalitate de pe care acționează părțile si in vederea asigurării unei angajări in deplina cunoștința de cauza a consumatorului in contractele de credit, este instituita in sarcina operatorului economic - banca, ce are o poziție dominant in raport cu consumatorul, obligația informării in mod complet, corect si precis a celui din urma cu privire la drepturile si obligațiile sale, cu privire la aspectele esențiale ale produsului / serviciului oferit si, implicit, cu privire la implicațiile indatorarii si la riscurile reprezentate de volatilitatea cursului valutar.

Omisiunea paratei a-i informa asupra riscului de hipervalorizare a CHF, fenomen previzibil pentru experții financiari ce activează in domeniul bancar, dat fiind faptul ca CHF este o moneda instabila, iar, la momentul incheierii contractelor, aceasta era la un minim istoric, creșterea valorii fata de moneda naționala fiind inevitabila, constituie o incalcare a obligației de consiliere, sever sancționată in dreptul European si national, intrucat este de natura sa angajeze din punct de vedere juridic un consumator, plecând de la o imagine deformata a intinderii drepturilor si obligațiilor asumate.

Nu in ultimul rand, practica paratei, de a avea in vedere, la restituirea imprumutului, cursul de schimb RON / CHF de la data restituirii este abuziva, intrucat nu numai ca nu au fost informați asupra riscurilor la care se expuneau prin contractarea unui credit in franci elvețieni, dar contractele au avut un caracter prestabilit si le-au fost impuse, fara a li se da posibilitatea de a le influenta conținutul.

In aceste condiții, s-a creat un dezechilibru major intre drepturile si obligațiile asumate de către parti, riscul valutar fiind suportat exclusiv de către reclamanti, cu toate consecințele negative asupra posibilității de respectare a obligațiilor contractuale.

S-au depus la dosarul cauzei de către reclamanți înscrisuri in probațiune.

Parata P. B. Romania SA a formulat întâmpinare in conținutul căreia a invocat printre altele excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Constanta.

Cu privire la excepția de necompetenta teritoriala instanța retine următoarele:

Potrivit art. 248 alin 1 instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Conform art. 131alin 1 la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.

Conform art. 107 alin 1 C. cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

In considerarea prevederilor art. 19 C.proc.civ. [corespundent al art. 126 alin. (1) NCPC], părțile, la data incheierii contractului de credit au stabilit o competenta teritoriala convenționala, in cazul apariției oricărui litigiu. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 8.2 din Contractul de credit „Orice litigiu in legătura cu prezentul Contract care nu s-a putut soluționa amiabil intre parti, va fi soluționat de instanțele judecătorești din București."

Prin urmare, prin contractul de credit, părțile, având in vedere prevederile art. 19 C.proc.civ. 1865 (in vigoare la data incherii Contractului de credit), in baza acordului de voința exprimat, au incheiat o convenție atributiva de competenta prin care au convenit o prorogare convenționala de competenta teritoriala. Astfel, prin convenția atributiva de competenta, părțile au stabilit ca in cazul declanșării oricărui litigiu, in legatura cu contractul de credit, instanța care va avea competenta teritoriala sa judece litigiul sa fie instanța (competenta din punct de vedere material si teritorial) din București.

Potrivit prevederilor art. 107 alin. (1) NCPC, regula generala o constituie competenta de la sediul paratului. Or, sediul (social) al paratei este in București, Sector 1astfel incat competenta teritoriala de drept comun este cea de la sediul paratei P. B. Romania S.A.

Mai mult, in ceea ce privește competenta convenționala, dispozițiile art. 126 alin. (1) NCPC (corespondent al art. 19 C.proc.civ. 1865), prevad ca, in litigiile privitoare la bunuri, părțile pot sa dispună sa fie judecate si de alta instanțe (decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial sa judece).

Prin urmare, atat prorogarea convenționala de competenta, cat si competenta teritoriala de drept comun, indica o singura instanța competenta teritorial sa judece acest litigiu, respectiv, instanța competenta material si teritorial de la sediul social al paratei P. B. Romania S.A.

F. de considerentele de fapt si de drept expuse instanța va admite excepția de necompetenta teritoriala si va declina competenta soluționării cauzei in favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția de necompetenta teritoriala.

Declina competenta soluționării cauzei având ca obiect obligație de a face, acțiune formulată de reclamanții P. E. (CNP_), P. I. (CNP_), P. G. (CNP_) și P. C. (CNP_) toți cu domiciliul în C., ., jud. C. și cu domiciliul procesual ales la sediul S.C.A. „A. A. și C. G.” din C., .. 32-34, parter, ., în contradictoriu cu pârâtele P. B. ROMANIA S.A. (J_, CUI RO_) cu sediul în București, .. 29-31, sector 1, București și cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat L. din București, .. 21, ., ., sector 1, București și PIRAUES B. ROMANIA S.A. – SUCURSALA C. ./2007, CUI_) cu sediul în C., .. 71, jud. C., in favoarea Judecătoriei Sector 1 București.

F. cale de atac.

Pronunțata in ședința publica azi 13.05.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

M. R. E. A. P.

Red.thred. Jud.M.R./14.05.2015

Tehnored. Gref. E.A.P./10ex/28.05.2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECȚIA CIVILĂ

C Ă T R E,

JUDECĂTORIA SECTOR 1 BUCUREȘTI

Vă aducem la cunoștință că prin sentința civilă nr. 5474/13.05.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr. _, în vederea soluționării cauzei civile, având ca obiect obligație de a face, acțiune formulată de reclamanții P. E., P. I., P. G.și P., în contradictoriu cu pârâtele P. B. ROMANIA S.A. și PIRAUES B. ROMANIA S.A. – SUCURSALA C. .-a declinat prezenta cauză, spre competenta soluționare în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.