Ordin de protecţie. Sentința nr. 28/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 12515/2015
DOSAR CIVIL NR._
ROMÂNIA
JUDECATORIA CONSTANTA
Sectia civilă
SENTINȚA CIVILĂ NR.
SEDINTA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN 28.10.2015
Completul constituit din:
P.: M. V. M.
GREFIER: D. R.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public Procuror:D. A.-N.
Pe rol solutionarea cauzei de minori și familie avand ca obiect ordin de protecție, actiune formulată de reclamantele B. M. (CNP_) și B. S. ( CNP_) cu domiciliul procesual ales în C. ., jud.C., în contradictoriu cu pârâtul B. G. cu domiciliul în C. ..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința din data de 27.10.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 C.proc.civ, a dispus amânarea pronunțării la data de 28.10.2015.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 15.10.2015, reclamanții B. M. și B. S. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. G. emiterea unui ordin de protecție în sensul evacuării pârâtului în imobilul, situat în municipiul C., . bis, județul C., reintegrarea reclamantei B. S. în locuința familiei și obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 200 m față de reclamante.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că relațiile de căsătorie dintre reclamanta B. S. și pârât s-au deteriorat pe fondul unor certuri dintre părți, generate de consumul de alcool de către pârât.
Actele de violență ale pârâtului sunt manifestate prin injurii, țipete, îmbrânceli, lovituri cu obiecte contondente. Din acest motiv, reclamanta B. S. a solicitat intervenția poliției în martie2014, iar în decembrie 2014 a părăsit domiciliul conjugal deoarece pârâtul i-a interzis să pregătească masa de C., reclamanta B. M. continuând să locuiască cu pârâtul.
Reclamanta B. M. a solicita și ea intervenția organelor de poliție în data de11.06.2015, precum și în septembrie a.c., deoarece pârâtul a exercitat acte de violență asupra ei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 217/2003.
În probațiune, reclamantele au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare, și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și face apărări, fiind reprezentant de apărător din oficiu, conform art. 27 alin.4 din Legea nr. 217/2013.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind audiate martorele propuse de reclamantă, respectiv G. G.-C. și Linoiu N.. În cadrul probei cu înscrisuri, la solicitarea instanței, s-a depus de către Secția 1 Poliție din cadrul IPJ C. sesizarea depusă de reclamantă la poliție și declarațiile date de părți în fața organelor de poliție.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 217/2003.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Având în vedere faptul că părțile au calitatea de soț și soție, respectiv de tată și fiică, instanța constată aplicabile în cauză prevederile Legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Conform prevederilor art. 23 din Legea nr. 217/2003 poate beneficia de un ordin de protecție persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei.
Astfel, Legea nr. 217/2003 instituie la art. 23 posibilitatea pentru o persoană a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol prin actele de violență săvârșite asupra sa de un membru al familiei să solicite instanței, luarea unor măsuri urgente, cu caracter temporar, în scopul înlăturării stării de pericol. Procedura prin care se judecă această cerere este de asemenea specifică pricinilor urgente, putându-se soluționa chiar și fără citarea părților, justificată de urgența și necesitatea înlăturării stării de pericol în care s-ar afla reclamantul.
Prin urmare, legea solicită reclamantului ca pe de o parte să dovedească actele de violență exercitate asupra sa și, pe de altă parte, să dovedească și starea de pericol în care se află datorită acestor agresiuni.
Ordinul de protecție, dat fiind natura sa restrictivă de drepturi și caracterul executoriu, nu poate fi luat doar în baza unor indicii, ci în baza unor probe solide de existență a unor acte de violență fizică, psihologică sau de altă natură, precum și în cazul dovedirii stării de pericol.
În speță, reclamantele învederează că pârâtul reprezintă un pericol pentru acestea, pentru că obișnuiește să consume băuturi alcoolice și să facă scandal și chiar să devină agresiv.
Din depoziția martorelor audiate în cauză, instanța a reținut că reclamanta B. S. a părăsit domiciliul conjugal aproximativ cu 9-10 luni în urmă, în decembrie 2014, deoarece s-a săturat de scandalurile cu soțul ei (f. 27 verso).
Instanța nu poate reține susținerile reclamantei B. S., în sensul că a părăsit domiciliul conjugal de teama pârâtului, câtă vreme fiica acesteia, a continuat să locuiască alături de pârât, reclamanta neapreciind că aceasta reprezintă o stare de pericol pentru fiica ei.
De asemenea, reclamanta nu a făcut dovada cu nici un mijloc de probă, că a dorit în toată această perioadă să se întoarcă în locuința conjugală, însă nu a făcut-o de teama pârâtului.
De asemenea, martora G. G.-C. a arătat că deși este prietenă cu reclamanta B. M. de circa 9-10 ani, nu a asistat niciodată la vreo manifestare violentă din partea pârâtului, în prezența acesteia, pârâtul s-a purtat de fiecare dată politicos și cunoaște că pârâtul îi reproșează reclamantei că vine târziu acasă și că se întâlnește cu prietenele.
În ceea ce privește depoziția martorei Linoiu N. (mama reclamantei B. S.), instanța o apreciază pe de o parte nesinceră, părtinitoare, pe de altă parte, neconcludentă, aceasta deși arată că pârâtul o amenința pe fiica acesteia, a declarat că pârâtul nu îndrăznește să o amenințe și pe ea, deși aceasta este o femeie cu mult mai în vârstă și mai firavă decât părțile litigante.
Din probele administrate în cauză, instanța constată că între părțile litigante există neînțelegeri și chiar certuri și scandaluri, așa cum reiese din plângerile înregistrate la Secția 1 de Poliție, însă pentru emiterea unui ordin de protecție, reclamantele trebuie să facă dovada faptului că viața, integritatea sa fizică sau psihică ori libertatea le este pusă în pericol prin actele de violență săvârșite asupra sa de nora sa, iar măsurile pe care le solicită instanței trebuie să aibă drept scop înlăturarea stării de pericol.
Astfel, reclamantele nu au dovedit în nici un fel faptul că pârâtul ar fi exercitat asupra acestora acte de violență sau amenințările la care fac referire în cererea de chemare în judecată. Prin urmare, instanța constată că reclamantele nu au făcut dovada existenței unei stări de pericol actuale care să justifice emiterea unui ordin de protecție.
În concluzie, având în vedere faptul că în cauză nu s-a făcut dovada stării de pericol la care face referire art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, instanța constată că reclamantele nu se află într-o situație care să necesite emiterea unui ordin de protecție, și, pe cale de consecință, va respinge acțiunea ca neîntemeiată, părțile urmând să-și rezolve neînțelegerile în cadrul acțiunii de divorț.
Având în vedere că până la momentul prezentării mandatului apărătorului ales, pârâtul a beneficiat, în baza art. 27 alin. 4 din Legea nr. 217/2003 de avocat din oficiu, instanța va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului de 260 lei pentru avocatul G. A.-E..
În temeiul art. 453 alin. (1), fiind în culpă procesuală, reclamantele vor fi obligată la plata către stat a sumei de 260 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantele B. M. (CNP_) și B. S. ( CNP_) cu domiciliul procesual ales în C. ., jud.C., în contradictoriu cu pârâta M. I., ca neîntemeiată.
Dispune avansarea onorariului avocatului numit din oficiu CHENGHI AMET GEANER, în cuantum de 260 lei, din fondurile Ministerului de Justiție.
Obligă reclamantele la plata către Stat a cheltuielilor judiciare în cuantum de 260 lei. Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.10.2015.
P. GREFIER
M. V. M. D. R.
red.jud. MVM – 28.10.2015
tehnred.gref. DR- 29.10.2015
| ← Pretentii. Sentința nr. 6916/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 7523/2015.... → |
|---|
