Plângere contravenţională. Sentința nr. 5483/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5483/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 44543/212/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 5483
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 13 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. R.
GREFIER: E. A. P.
Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect plângere contravențională, acțiune formulată de petenta P. C. D. (CNP_) cu domiciliul în C., .. 42, jud. C., în contradictoriu cu intimații P. M. C. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ cu sediul în C., ., jud. C. și S.C. T. D. SERV S.R.L. (J_ ; CUI_) cu sediul în C., ., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța ia act că prin Serviciul de Registratură, la data de 12.05.2015, s-a depus de către intimata PRIMĂRIA M. C. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, înscrisuri reprezentând dovada achitării cheltuielilor de judecată.
Față de cererea de judecare în lipsă formulată de petentă prin cererea introductivă instanța va proceda la judecarea cauzei.
Instanța în conformitate cu dispozițiile art. 255 Cod procedură civilă, apreciază proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca fiind admisibilă și concludentă, și o încuviințează în temeiul dispozițiilor art. 258 Cod procedură civilă.
Instanța, potrivit art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, constatând că nu mai sunt cereri, excepții procesuale, apărări sau alte incidente care nu au fost soluționate în cursul procesului, constată cercetarea judecătorească încheiată.
Instanța, consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, astfel că în temeiul art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă închide dezbaterile în fond și reține cauza pentru soluționarea fondului.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 25.12.2014 sub nr._, petenta P. C. D. a solicitat în contradictoriu cu intimații P. M. CONSTANTA DIRECTIA POLITIA LOCALA si . SRL anularea procesului - verbal . nr._/15.12.2014, iar in contradictoriu cu cea de-a doua intimata a solicitat exclusiv anularea bonului fiscal 0006 din data de 15.12.2014 pentru blocare-deblocare roti.
În motivarea plângerii, petenta a arătat ca in zona nu era niciun indicator cu semnificația staționarea, oprirea sau parcarea interzisa, ca i s-au trecu CNP-ul si . cu date greșite, si nu in ultimul rând ca este greșita ora savarsirii faptei .
În drept au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
Pentru probațiunea cererii s-a anexat procesul- verbal contestat în copie, copie act de identitate.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 20 lei.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeită a plângerii contravenționale, și a depus la dosarul cauzei documentația ce stă la baza întocmirii procesului- verbal contestat.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând înscrisurile dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul- verbal de contravenție . nr._/15.12.2014 petenta fost sancționata contravențional, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 143 lit. a din RAOUG nr 195/2002, art. 100 alin 2 din OUG nr 195/2002, constând în aceea că a staționat voluntar auto marca Peugeot cu numărul de înmatriculare_ pe contrasens, pe banda unu de circulație de pe . cu . 2 metri de trecerea de pietoni marcata si semnalizata corespunzător, obstrucționând vizibilitatea pietonilor de către participanții la trafic.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului- verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petentul nu a invocat nici un motiv de nulitate relativă.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Procesul verbal de contravenție contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate ex propriis sensibus -„cu propriile simțuri”- de către agentul constatator din cadrul intimatei, astfel că acesta face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie.
Motivul pentru care actele administrative se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie este încrederea că autoritatea statală, respectiv agentul constatator, consemnează cu exactitate și în mod obiectiv faptele pe care le constată, fără a denatura realitatea prin consemnarea părtinitoare sau neconformă adevărului a unor fapte.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum s-a statuat și în Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141 A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională de față în jurisprudența CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
Cercetând planșa fotografică depusă la dosarul cauzei de către intimat, se poate observa foarte clar că petenta a staționat voluntar auto marca Peugeot cu numărul de înmatriculare_ pe contrasens, pe banda unu de circulație la circa 2 metri de trecerea de pietoni marcata si semnalizata corespunzător, obstrucționând vizibilitatea pietonilor de către participanții la trafic.
Susținerea petentei in sensul ca i-au fost consemnate in mod greșit datele de identificare nu pot fi reținute intrucat coroborând copia cartii de identitate depusa de către petenta-fila 6) cu procesul verbal contestat rezulta in mod neechivoc ca datele sale au fost corect consemnate atât in privința CNP-ului cat si in privința seriei si a numărului cartii de identitate.
Prin urmare, din probele administrate, nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul - verbal, astfel încât, acțiunea petentei, constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor legale reținute in actul sancționator.
In ceea ce privește plângerea formulata in contradictoriu cu . SRL instanța retine ca urmare a contravenției savarsite, petentei i s-a indisponibilizat temporar autoturismul astfel incat măsura indisponibilizării este una complementara, si cum procesul verbal este legal si temeinic nu se mai poate analiza măsura complementara, finalitatea urmărita de petenta fiind recuperarea banilor acordați urmare a emiterii bonului fiscal in vederea deblocării autoturismului.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petenta P. C. D. (CNP_) cu domiciliul în C., .. 42, jud. C., în contradictoriu cu intimații P. M. C. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ cu sediul în C., ., jud. C. și S.C. T. D. SERV S.R.L. (J_ ; CUI_) cu sediul în C., ., .. A, . ca nefondata.
Obliga petenta la plata sumei de 300 lei către intimata reprezentând cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel in 30 de zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica azi 13.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. R. E. A. P.
Red.thred. Jud.M.R./14.05.2015
Tehnored. Gref. E.A.P./4ex/28.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5949/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5615/2015.... → |
|---|
