Pretenţii. Sentința nr. 5276/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5276/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 08-05-2015 în dosarul nr. 17820/212/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5276/2015
Ședința publică din data de 08.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte - G. M.
Grefier - C. B.
Pe rol, soluționarea cererii de chemare în judecată având ca obiect „pretenții civile”, cerere formulată de reclamanta U. Maritimă din C., cu sediul în municipiul C., . nr. 104, jud. C., în contradictoriu cu pârâtul C. A. C., domiciliat în orașul O., ., jud. C., având domiciliul procesual ales la av. E. C., în orașul O., ., jud. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 24.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu prevederile art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 08.05.2015 când, în aceeași compunere,
JUDECĂTORIA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.06.2014, sub număr dosar_, reclamanta U. Maritimă din C. (în continuare U.M.C.) a chemat în judecată pe pârâtul C. A. C., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 2600 lei, reprezentând taxa de studiu anuală, stabilită prin contractul nr. 268/01.10.2009, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între părți a intervenit Contractul de studii pentru învățământ frecvență redusă cu taxă nr. 268/ 01.10.2009, pentru un ciclu universitar de 4 ani, începând cu anul universitar 2009-2010, însă pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de plată corespunzătoare anului III de studiu, susținând că nu a mai frecventat cursurile universitare și că nu datorează taxa de studii.
Învederează reclamanta că nu a fost urmată procedura întreruperii școlarizării, prevăzută la art. 7 din contract, iar în lipsa acestei proceduri, pârâtul datorează contravaloarea taxei de școlarizare. Neprezentarea acestuia la cursuri sau la examene nu echivalează cu parcurgerea procedurii de întrerupere a școlarizării. Mai mult, neplata taxei la termenele stabilite nu atrage, în mod automat, exmatricularea, aceasta având loc numai la inițiativa universității, la sfârșitul anului școlar, studentul având doar opțiunea retragerii sau întreruperii studiilor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 948, art. 969, art. 1068 și art. 1063 din Codul civil de la 1864, iar în susținere au fost depuse înscrisuri.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 187 lei, conform art. 3 din O.U.G. nr. 80/2013.
Pârâul a formulat întâmpinare potrivit art. 205 din codul de procedură civilă (f. 20-22), solicitând respingerea cererii, arătând că, potrivi clauzelor contractuale, neachitarea taxei de școlarizare în termen de 30 de zile de la termenele stabilite atrage exmatricularea studentului, iar taxa plătită anterior nu se restituie. De altfel, susține pârâtul, pe site-ul universității el figurează exmatriculat și a participat la nici un curs universitar în anul III, retragerea sa fiind definitivă.
În apărare, pârâtul a depus înscrisuri.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare (f. 37-38), în cuprinsul căreia detaliază procedura internă de exmatriculare și de întrerupere studii, iar în ceea ce îl privește pe pârât, situația acestuia a fost constatată la sfârșitul anului universitar 2011/2012, după care s-a realizat exmatricularea și, implicit, rezilierea contractului de studii.
Mai arată reclamanta că pârâtul a și fost prezent la examenele a două discipline din anul III, aspect dovedit cu copia catalogului.
Prin note scrise (f. 54-55), pârâtul a contestat mențiunile din catalog, susținând că nu a fost prezent la nici un examen în anul III de studii.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, încuviințată părților, precum și proba cu interogatoriul reclamantei, încuviințată pârâtului (f. 66).
Analizând materialul probator al dosarului, instanța reține următoarele:
Între U.M.C. și C. A. C. a fost încheiat Contractul de studii pentru învățământ frecvență redusă cu taxă nr. 268/ 01.10.2009 (f. 24), pentru un ciclu universitar de 4 ani, începând cu anul universitar 2009-2010, iar potrivit art. 8 din contract – taxa de studiu este în valoare de 2600 lei și se achită în două tranșe anuale, respectiv jumătate până la 15 octombrie, iar jumătate până la 30 ianuarie.
Pârâtul nu a plătit contravaloarea taxei de studiu aferentă anului III de studii (anul universitar 2011/2012), aspect relevat de ambele părți.
În drept, față de data încheierii contractului, instanța reține că sunt aplicabile următoarele dispoziții din Codul civil de la 1864:
• art. 969 - „Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.”
• art. 970 - „Convențiile trebuie executate cu bună-credință.”
• art. 1073 - „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.”
Judecătoria constată că, după promovarea anului II de studii, pârâtul avea obligația, potrivit art. 8 din contract, să plătească, până la data de 15.10.2011, prima tranșă din taxa anuală aferentă anului III de studii (1300 lei), contractul părților fiind în derulare la acea vreme.
Pârâtul nu și-a îndeplinit însă această obligație de plată, dar nici nu a învestit instituția de învățământ cu vreo cerere de întrerupere a studiilor, potrivit art. 7 din contractul de studii. De asemenea, pârâtul nu a solicitat U.M.C. retragerea de la studii și nu a făcut nici un demers pentru rezilierea contractului.
Conform art. 9 din convenția părților – „neachitarea taxei de școlarizare la termenele stabilite (+ maximum 30 de zile) atrage exmatricularea studentului”, iar potrivit art. 10 - în caz de exmatriculare, intervine rezilierea contractului.
Acest ultim articol din convenția părților stabilește că inițiativa rezilierii aparține părților și trebuie exprimată în scris, urmând a-și produce efectele după 30 de zile de la notificare, iar în cazul de față nu se face dovada vreunei notificări privind rezilierea contractului.
Pe de altă parte, instanța reține că instituția de învățământ ar fi trebuit, cel mai târziu la data de 15.11.2011, să dispună exmatricularea lui C. A. C., pentru neachitarea la termen a primei tranșe din taxa de școlarizare aferentă anului III de studii, respectiv suma de 1300 lei.
Dacă U.M.C. ar fi procedat astfel, după cum se angajase prin contract, atunci nu s-ar mai fi pus în sarcina pârâtului obligația de plată a următoarei tranșe corespunzătoare aceluiași an de studii, în valoare de 1300 lei, scadentă la 30 ianuarie 2012.
Prin urmare, reclamanta nu își poate invoca propria culpă atunci când solicită obligarea pârâtului la plata celei de-a doua tranșă din taxa de școlarizare corespunzătoare anului III de studii, căci – potrivit principiului de drept exprimat prin adagiul latin nemo auditur propriam turpitudinem allegans – nimeni nu poate invoca, în susținerea intereselor sale, propria-i vină.
În aceste condiții, instanța apreciază că cererea reclamantei este întemeiată doar în parte, respectiv în limita sumei de 1300 lei, reprezentând prima tranșă din taxa de școlarizare corespunzătoare anului III de studii, stabilită potrivit Contractului de studii pentru învățământ frecvență redusă cu taxă nr. 268/ 01.10.2009.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, pârâtul va fi obligat să plătească reclamantei suma de 96 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată de U.M.C., corespunzător pretențiilor admise
PENTRU ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta U. Maritimă din C., cu sediul în municipiul C., . nr. 104, jud. C., în contradictoriu cu pârâtul C. A. C., domiciliat în orașul O., ., jud. C., având domiciliul procesual ales la av. E. C., în orașul O., ., jud. C., având ca obiect „pretenții civile”.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 1300 lei, reprezentând prima tranșă din taxa de școlarizare corespunzătoare anului III de studii, stabilită potrivit Contractului de studii pentru învățământ frecvență redusă cu taxă nr. 268/ 01.10.2009.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 96 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. M. C. B.
Red. jud. G.M./31.08.2015;
Tehnored. jud. G.M./31.08.2015/ 4 ex.
Comunicat 2 ex./ .
| ← Revendicare mobiliară. Sentința nr. 5755/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5298/2015.... → |
|---|
