Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 18/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 18/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 29-10-2013 în dosarul nr. 29406/215/2013
Dosar nr._ - ordonanță președințială -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR.
Ședința publică de la 18.06.2013
Complet pentru minori și familie constituit din:
Președinte – A. M. V. - Judecător
Grefier – L. A. J.
Pe rol, soluționarea cererii de ordonanță președințială formulată de reclamantul M. V. Nicușor, împotriva pârâtei M. I..
La apelul nominal, făcut în ședință publică au răspuns părțile asistate de av. A. D. și av. L. I. și martorul M. I..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, s-a procedat la audierea martorului prezent, sub prestare de jurământ, după care, constatând cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul la dezbateri la acest termen la solicitarea părților.
Av. A. D., pentru reclamant, a solicitat admiterea acțiunii, stabilirea locuinței minorului în cauză la tată, exercitarea autorității părintești asupra acestuia numai de tată, cu cheltuieli de judecată.
Av. L. I., pentru pârâtă, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cererii de față;
Prin cererea înregistrată sub nr. _, pe rolul Judecătoriei C., reclamantul M. V. Nicușor a chemat în judecată pe pârâta M. I. solicitând instanței ca, pe cale de ordonanță președințială, să dispună stabilirea locuinței minorului M. C. M., născut la data de 18.04.2009 la domiciliul părinților săi, precum și exercitarea autorității părintești asupra acestuia numai de el, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului de divorț dintre părți, aflat pe rolul acestei instanțe.
În motivare, reclamantul a arătat că minorul mai sus menționat este rezultat din căsătoria părților care, în prezent, se află în proces de divorț, pârâta părăsind domiciliul conjugal într-o etapă a bolii de care suferă, respectiv, oligofrenie cu episoade depresive, amenințând că se sinucide, având dese astfel de episoade ale bolii, având un comportament ciudat chiar și la adresa copilului, nefiind atașată de el și neocupându-se de acesta, el și mama sa fiind cei care-i oferă grija și ocrotirea necesară, cu atât mai mult cu cât copilul are multiple probleme medicale, pârâta neavând capacitatea necesară de a se ocupa de el tocmai datorită bolii de care suferă.
Susține reclamantul că în domiciliul său minorul beneficiază de un mediu propice dezvoltării armonioase, acesta constituind, de altfel și domiciliul său stabil, urgența cererii fiind justificată de starea de boală a minorului și de începerea anului școlar având nevoie de protecția și grija necesară.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 398 și 400 C.civ., raportat la art. 996 C.p.c.
La dosar, reclamantul a depus următoarele înscrisuri, în copie: contract de vânzare-cumpărare nr. 640/2202, acte medicale, cupoane de pensie, certificat de naștere al minorului, rețete medicale, C.I., declarație extrajudiciară, certificat de grefă, copie acțiune de divorț, certificat de căsătorie, certificat de naștere pârâtă.
La 01.10.2013, pârâta a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, în condițiile în care, pe calea divorțului, a solicitat stabilirea domiciliului minorului la ea și exercitarea în comun a autorității părintești.
În completarea probatoriilor, instanța a încuviințat, la cererea părților, proba testimonială cu câte 2 martori de fiecare fiind audiați C. J. și B. L., pentru reclamant, iar pentru pârâtă, Iasca I. și M. I..
La solicitarea reclamantului a fost luat și un interogatoriu pârâtei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Minorul M. C. M. s-a născut la data de 18.04.2009, din căsătoria părților, în prezent, părinții fiind despărțiți, în fapt, așa cum a reieșit din declarațiile martorilor audiați în cauză, aflându-se în proces de divorț înregistrat pe rolul Judecătoriei C., potrivit certificatului de grefă depus de reclamant.
Potrivit disp. art. 919 C.p.civ., instanța poate lua, pe tot timpul procesului de divorț, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
Potrivit art. 996 alin. 1 C.p.civ. ”instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.
Ordonanța președințială poate fi folosită pentru luarea unor măsuri de ocrotire a minorilor, însă, o atare soluție, se impune doar atunci când există urgență.
Ținând seama de actele existente la dosarul cauzei și de declarațiile martorilor audiați, instanța constată că cererea de față este neîntemeiată, nefiind îndeplinită condiția urgenței, măsura solicitată putând fi luată numai în cazul în care unul dintre părinți se află în culpă cu privire la îndeplinirea îndatoririlor sale față de minor, ori, în cazul în speță nu se poate reține o culpă în sarcina pârâtei, acesteia fiindu-i practic îngrădite drepturile părintești asupra minorului, atâta timp cât, potrivit celor declarate de martorii acesteia, nici măcar nu i se permite să ia legătura cu minorul după despărțire, iar pe perioada cât părțile au conviețuit i s-a permis doar în mică măsură să se ocupe de creșterea și educarea lui, invocându-se probleme grave de natură psihică ce nu au fost dovedite în cauză.
Nici simpla susținere că minorul trebuie înscris la grădiniță nu este un argument suficient în adoptarea măsurii, atâta timp cât cu martorii audiați s-a făcut dovada că acesta este deja înscris și frecventează cursurile grădiniței din comună.
Față de argumentele expuse, instanța va pronunța soluția respingerii acțiunii de față ca neîntemeiate, urmând ca locuința minorului și autoritatea părintească asupra acestuia să fie tranșate după administrarea unor probe mai ample în cadrul procesului de divorț, instanța având posibilitatea de a aprecia comparativ condițiile de trai oferite minorului de ambii părinți, gradul de afecțiune pe care a dovedit-o fiecare dintre ei față de copil, precum și orice alte elemente legate de interesul acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea precizată formulată de reclamantul M. V. Nicușor, domiciliat în ., .. 26, jud. D., împotriva pârâtei M. I., domiciliată în com. Ghindeni, .. V., jud. D..
Cu apel, în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. jud. A.M.V.
4 ex./18.06.2013
| ← Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 7199/2013.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
