Contestaţie la executare. Sentința nr. 17/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 17/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 11001/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._
Ședința publică din data de 17.09.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. S.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea N. G. și pe intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DGFP D., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța in temeiul art. 420 N.C.proc.civ., rămâne in pronunțare asupra sesizării de perimare a cererii de chemare in judecată înaintată de Arhiva Jud. C..
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele :
La data de 25.03.2013, s-a înregistrat sub nr._, acțiunea formulată de contestatoarea N. G. în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DGFP D., având ca obiect contestație la executare.
La termenul din data de 10.07.2013, instanța a dispus suspendarea cauzei în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, pentru lipsa nejustificată a părților, iar la data de 16.07.2014 a fost înaintată Serviciul Arhivă sesizarea privind perimarea prezentei cereri de chemare în judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, în prisma dispozițiilor legale aplicabile instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila, "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni."
Textul de lege menționat reglementează sancțiunea procedurală a perimîrii ce determină stingerea procesului în faza în care se găsește, datorită rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, un anumit timp, prevăzut de lege. Aceasta este edictată în interesul unei bune administrări a justiției, urmărind soluționarea cauzelor cu celeritate și degrevarea rolului instanțelor de dosare inactive, răspunzând unui interes general, cât și unui interes al părților, anume acela ca drepturilor lor să nu rămână un timp îndelungat într-o stare de incertitudine.
Cerințele prevăzute de lege pentru a interveni sancțiunea perimării, decurgând din conținutul art. 416 alin. 1 Cod proc. civ., sunt: instanța să fi fost învestită cu o cerere care se judecă în primă instanță sau într-o cale de atac, pricina să fi rămas în nelucrare timp de șase luni, iar lăsarea cauzei în nelucrare să se datoreze unor motive imputabile părților.
În ceea ce privește prima condiție, instanța constată că a fost învestită cu o contestație la executare, cerere de chemare în judecată ce este supusă perimării.
Rămânerea cauzei în nelucrare presupune absența oricărui act de procedură în vederea judecării pricinii în intervalul prevăzut de lege. În materie civilă, termenul de perimare este de șase luni. Acest termen se calculează potrivit dispozițiilor înscrise în art. 181 alin. (1), pct 3. Cod proc. civ., deci se împlinește în ziua anului sau lunii corespunzătoare zilei de plecare.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură îndeplinit în cauză, act ce nu a mai fost urmat, din vina părții, de actele de procedură ce trebuiau să succeadă în mod firesc, astfel încât pricina a rămas în nelucrare.
Din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 10.07.2013, de când cauza a fost suspendată în temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 N. Cod proc. civ.( din 2010) și că de la acea dată dosarul a rămas în nelucrare mai mult de un an.
Ultimul act de procedură îndeplinit în cauză este încheierea de suspendare a procesului determinată de lipsa ambelor părți legal citate, care nu au solicitat judecarea în lipsă, suspendare ce are la bază prezumarea intenției lor de a nu mai continua procesul, pe baza neprezentării lor la un termen de judecată. Părțile nu au solicitat până în prezent redeschiderea procesului.
Termenul de perimare poate fi întrerupt sau suspendat. Potrivit art. 417 Cod proc. civ., perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes. Instanța constată că, de la data de 10.07.2013, de când cauza a fost suspendată în temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 N. Cod proc. civ. nu a mai fost îndeplinit niciun act de procedură în cauză.
Articolul 418 Cod proc. civ. stabilește în mod expres cazurile de suspendare a termenului de perimare. În primul caz, termenul de perimare este suspendat cât timp dăinuiește suspendarea legală facultativă a judecății, în baza art. 413 Cod proc. civ., precum și în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată.
De asemenea, cursul perimării este suspendat timp de o lună de la data când s-au petrecut faptele care au dus la suspendarea legală de drept a judecății pe temeiul art. 412 Cod proc. civ., dar numai dacă aceste fapte s-au petrecut în ultimele trei luni ale termenului de perimare. Un alt caz de suspendare a cursului perimării presupune existența unor împrejurări mai presus de voința părții care o împiedică să mai stăruie în judecată. Niciunul dintre aceste cazuri nu este incident în cauza de față. Prin urmare, termenul de perimare nu a fost întrerupt sau suspendat.
Potrivit art. 416, alin 3 Cod proc. civ. partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu,precum și atunci când, din motive neimputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată. În cazul suspendării voluntare, potrivit art. 415, pct. 1 Cod proc. civ. judecata reîncepe prin cererea de redeschidere făcută de una din părți. Prin urmare, instanța constată că lăsarea cauzei în nelucrare timp de mai mult de șase luni se datorează unor motive imputabile părților.
În aceste condiții, întrucât, de la data de 10.07.2013, de când cauza a fost suspendată în temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 N. Cod proc. civ.,și până la termenul de față au trecut mai mult de șase luni, iar vina pentru rămânerea în nelucrare a cererii revine exclusiv reclamantei, neputându-se reține incidența vreunei cauze de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, instanța, în temeiul art. 420 din Noul Cod de procedură civila, va constata, din oficiu, perimarea cererii de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Constată perimată contestația la executare formulată de contestatoarea N. G. în contradictoriu cu intimata ANAF-DGFP D..
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.09.2014.
Președinte Grefier
Red. R.S./tehn.V.P.
2 ex./2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9077/2014. Judecătoria CRAIOVA | Cereri privind executarea silită. Hotărâre din 06-08-2014,... → |
|---|
