Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 1006/2014. Judecătoria CRAIOVA

Judecătoria CRAIOVA - Sentințe și decizii civile / 2014

Sentința nr. 1006/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 10248/215/2009

DOSAR NR_

JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.

Sentința civilă nr. 1006

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 30.01.2014

COMPLETUL COMPUS DIN:

PREȘEDINTE- B. S.- JUDECĂTOR

GREFIER – B. L.

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința de judecată din 23.01.2014, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta încheiere interlocutorie, - privind pe reclamanta D. M. C. (fostă Ș.) și pârâtul Ș. S., intervenienții D. M. și D. I. D., având ca obiect: partaj bunuri comune.

Procedura legală fără citare părți.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față:

Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei C., reclamanta D. M. C. (fostă Ș.) a chemat în judecată pârâtul Ș. S., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, în proporție de 70% pentru reclamantă.

În motivarea cererii s-a arătat că părțile s-au căsători la 11.07.1989 – căsătorie în timpul căreia părțile au primit de la mama și fratele său cota de 13/16 dintr-un imobil situat în C., ., județul D., compus din teren 117 mp și o casă din cărămidă acoperită cu tablă (compusă din 2 camere, sală, hol, bucătărie, baie, pivniță, magazie) conform contractului de vânzare-cumpărare nr._/12.07.1991. Prețul de 45.000 lei stipulat în contractul respectiv, în realitate nu a fost plătit deoarece mama și fratele reclamantei au înțeles să o gratifice numai pe aceasta. Mama reclamantei a continuat să locuiască în acest imobil împreună cu reclamanta și cei trei copii rezultați din căsătorie.

De asemenea, s-a mai arătat că în anul 1980 (anterior căsătoriei părților) părinții reclamantei au mai construit în prelungirea imobilului prin contribuție proprie; 2 camere, hol, baie, bucătărie.

Totodată, reclamanta a menționat că în timpul căsătoriei părțile au dobândit următoarele bunuri mobile: autoturism Daewoo Nubira; CD- player; combină muzicală Samsung; dublu casetofon cu CD Phillips; aparat foto digital Fuji; aparat video Panasonic; televizor Philips; 160 cărți istorie; 380 cărți religioase; orgă electronică; chitară; 150 casete audio; 80 casete video; 2 ceasuri de perete; 280 CD cu muzică.

Reclamanta a arătat că anterior separării în fapt a părților, –pârâtul a contractat un credit în valoare de 25.000 lei RON la bancă, sumă care a fost folosită în scopuri personale. În timpul căsătoriei reclamanta a subliniat că a realizat venituri mai mari decât pârâtul. De creșterea și educarea copiilor s-a ocupat reclamanta ajutată și de mama sa, iar de treburile gospodărești de asemenea s-a ocupat reclamanta. Mama reclamantei a contribuit chiar și la cheltuielile de întreținere ale casei și utilități, din pensia sa. Din anul 2009 când părțile s-au separat în fapt, - reclamanta a achitat singură utilitățile, precum și altele legate de creșterea și educarea copiilor.

În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art.673 și urm./cod proc.civ. art.36 alin.1/cod fam.

Cererea a fost legal timbrată.

În susținerea cererii, au fost depuse următoarele acte în xerocopie: contracte de vânzare-cumpărare nr._/12.07.1991 și nr.9713/28.09.1971; memoriu tehnic; chitanțe; sent.civ.nr._/22.10.2009 pronunțată de Judecătoria C. (irevocabilă); autorizație de construire nr.916/29.08.1975; procese- verbale de recepție; contract de prestare servicii construcție; contract de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit /05.10.2009; ordin de încasare numerar; grafic de rambursare credit BCR; dispoziții de încasare; adeverința nr._/21.07.2010.

Reclamanta a depus o precizare scrisă la acțiune în care a solicitat să se constate calitatea de bun propriu pentru cota de 13/16 din imobilul aflat în litigiu, dobândit înainte de căsătorie, în baza certificatului de moștenitor nr.2233/1984 al notariatului de Stat. Imobilul a fost dobândit de părinții reclamantei, respectiv fratele reclamantei, astfel că reclamantei îi revine cota de 13/16. De asemenea, reclamanta a precizat în scris că evaluează bunurile supuse partajării, la suma de 95.000 lei.

Cererea a fost legal timbrată.

Pârâtul-reclamant a formulat cerere reconvențională în care a solicitat să se constate contribuția majoritară a acestuia de 80% la dobândirea bunurilor comune și că în timpul căsătoriei a încheiat un contract de credit la 01.10.2008 în valoare de 30.428,85 lei (RON), – contract care se află în derulare; să se constate că sunt bunuri proprii ale acestuia un număr de 160 cărți de istorie și 380 cărțile de religie; și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale s-a arătat că imobilul din litigiu a fost achitat integral de pârâtul-reclamant din bani proprii. Creditul bancar nr._ este achitat în continuare de către pârâtul-reclamant ca și până în prezent.

În drept cererea reconvențională se întemeiază pe dispoz.art.190-200/cod proc.civ.

În susținerea cererii reconvenționale au fost depuse următoarele acte în xerocopie: contract de credit_/01.10.2008; grafic de rambursare credit; extras de card credit; chitanțe; contract de vânzare-cumpărare 6513/10.05.1990; ordine de încasare numerar; sent.civ.nr._/08.07.2010 a Judecătoriei C. (irevocabilă); adeverință salariu.

Pârâtul-reclamant a formulat o cerere de complinire a masei partajabile cu următoarele bunuri mobile: 1 colțar de bucătărie; 1 dulap de bucătărie din lemn masiv; 1 masă de bucătărie din lemn masiv; 2 scaune de bucătărie; 1 cuptor cu microunde; 2 aragaze; 1 frigider; 1 centrală termică; 10 calorifere; 1 dulap și 1 cuier de hol; 1 bibliotecă de sufragerie; 2 canapele imitație de piele; 1 mobilă de dormitor „Tineret”; 3 birouri; 1 mobilă de dormitor compusă din: 1 șifonier înalt cu 3 corpuri, 1 pat matrimonial cu corpuri laterale, 1 comodă, oglindă cu modul și sertare; 3 covoare persane; 1 șifonier cu pat dublu; 2 combine muzicale Samsung și Fiast; 3 televizoare; 2 aparate radio; 1 dulap de bucătărie; 2 chiuvete inox; 1 chitară; 1 pian; 1 orgă electronică; 3 aparate foto; 1 cameră video; 100 casete video; 200 casete audio; 1 dublu casetofon Philips; 1 aparat aer condiționat; 1 boiler.

De asemenea, pârâtul-reclamant a subliniat că a lucrat în Italia și Germania fiind sprijinit material și financiar de părinții săi în achiziționarea unora dintre bunurile mobile enumerate în cererea de complinire. Pârâtul-reclamant și-a vândut apartamentul bun propriu situat în C., cartier Rovine, ..1, . de 90.000 lei, – din care a plătit prețul de 45.000 lei al imobilului din litigiu, situat în C., ., județul D. ce a fost cumpărat de la D. I. D. și D. M..

Diferența rămasă de 45.000 lei a fost investită de pârâtul-reclamant în modernizarea și îmbunătățirea imobilului din litigiu, constând în :mărirea numărului camerelor de locuit, transformând magazia în două camere, o cameră a dotat-o cu sobă de teracotă; înlocuit acoperișul magaziei cu tablă; curățat și vopsit întreg acoperișul casei cu minium de plumb; tencuit o parte din imobil; zugrăvit imobilul în totalitate; montat o centrală termică; schimbat în totalitate a instalația electrică din aluminiu în cupru; montat piloni de susținere în pivniță. Magazia în forma inițială avea o parte din pardoseală de placaj și restul de nisip, pardoseală pe care a înlocuit-o ( turnat ciment, izolare și pardosit cu scândură). În continuarea celor două camere, a construit o baie, astfel încât în prezent, casa este compusă din :4 camere, un hol,2 bucătării, 2 băi și o pivniță; gardul vechi de lemn a fost înlocuit cu gard de ciment cu piloni de metal și racle de metal; curtea casei este betonată – aproximativ 55 mp.

Totodată, pârâtul-reclamant a arătat că din creditul bancar contractat la 01.10.2008 a cumpărat: gresie, faianță, ciment, rigips, materiale de izolație termică pentru exteriorul casei; îmbunătățiri efectuate la gard (toate în valoare de 9000 lei); s-a plătit 10.000 lei manopera celor 4 echipe de muncitori; 2000 lei echipei ce a lucrat la modernizarea gardului; a fost achiziționat un autoturism Cielo cu 9000 lei în anul 2009 pe numele mamei reclamantei-pârâte ( D. M. ).

Împrumuturile contractate de pârâtul-reclamant nr._/01.10.2008 și nr._/13.03.2009 au fost folosite pentru nevoile obișnuite ale căsătoriei – reprezentând o obligație comună ,– pentru care s-a solicitat în subsidiar introducerea acestora la masa partajabilă. Creditul de 3200 lei a fost folosit pentru cumpărarea materialelor și manoperei pentru înlocuirea instalației de apă.

Pârâtul-reclamant a precizat în scris că evaluează bunurile proprii constând în 160 cărți de istorie și 380 cărți de religie la suma de 200 lei; imobilul bun comun la suma de 3000 lei; iar bunurile mobile comune le-a evaluat la suma de 1000 lei.

Pârâtul-reclamant a achitat 20 lei taxă de timbru și 0,3 lei timbru judiciar pentru cererea reconvențională complinită.

Reclamanta-pârâtă a formulat întâmpinare la cererea reconvențională și la cererea de complinire a acesteia, arătând că pârâtul-reclamant nu a avut o contribuție de 80% cum a solicitat; prețul imobilului din litigiu nu a fost plătit; mama reclamantei-pârâte locuind în continuare în imobil, iar creditul bancar a fost folosit de pârâtul-reclamant pentru nevoi personale fiind deci o datorie proprie a acestuia; îmbunătățirile la imobil au fost efectuate de tatăl reclamantei-pârâte în baza autorizației de construire nr.916/29.08.1979; cu suma obținută de pârâtul-reclamant din vânzarea apartamentului său propriu s-a cumpărat un autoturism Oltcit în 1990-1991 (78.000 lei), iar cu diferența de bani și alte venituri s-a cumpărat un imobil compus din teren și casă în ., de către pârâtul-reclamant și părinții săi. Imobilul din litigiu nu are izolație ci decât a fost revopsit de muncitori. Autoturismul Cielo a fost cumpărat de mama reclamantei-pârâte în timpul procesului de divorț al părților la 05.10.2009 fiind proprietatea acesteia. Mobilierul de bucătărie a fost achiziționat de reclamanta-pârâtă din bursa de la facultate; frigiderul a fost achiziționat pe numele pârâtului-reclamant de către mama reclamantei-pârâte; centrala termică – bun comun a fost achitată de reclamanta-pârâtă; un dulap și un cuier de hol, mobila de dormitor Tineret, precum și două canapele din piele au fost achiziționate de reclamanta-pârâtă în rate; biblioteca din sufragerie a fost cumpărată de părți; din cele trei birouri, unul face parte din mobila de Tineret, unul este al mamei reclamantei-pârâte și unul a fost adus de la ajutoare de către pârâtul-reclamant; șifonierul cu pat dublu este al mamei reclamantei-pârâte (D. M.); chitara îi aparține pârâtului, camera video se află în posesia pârâtului, precum și două aparate foto; pianul îi aparține fiicei părților; aparatul de aer condiționat este cumpărat de reclamanta-pârâtă..

Intervenienții D. M. și D. I. D. au formulat cerere de intervenție în interes propriu, în care au solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare_/12.07.1991 întrucât nu s-a plătit prețul imobilului din litigiu și nici predarea acestui bun nu s-a realizat în mod efectiv, - intenția fiind aceea de a o gratifica pe reclamanta-pârâtă. În cazul în care nu se va constatat nulitatea absolută a contractului respectiv, intervenienții au solicitat în subsidiar să se constate calitatea de bun propriu a cotei de 13/16 pentru reclamanta-pârâtă.

În drept, cererea de intervenție în interes propriu se întemeiază pe dispoz.art.49-56/cod proc.civ. și a fost legal timbrată.

Ulterior, intervenienții au depus o precizare scrisă în care au subliniat că cererea de intervenție este în interes propriu, solicitând să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr._/12.07.1991.

În susținerea cererii de intervenție au fost depuse următoarele acte în xerocopie: certificat de moștenitor nr. S.2233/20.11.1984; certificate de naștere; certificat de căsătorie; certificat de deces; referat de anchetă socială; proces verbal de recepție; dispoziție de livrare; chitanțe; factură; memoriu tehnic; situație de plată; contract de prestări servicii; contract nr.6/26.08.1972; devize.

Pârâtul-reclamant a formulat întâmpinare la cererea de intervenție în interes propriu, solicitând respingerea acesteia întrucât prețul de 45.000 lei al imobilului din litigiu a fost plătit ca urmare a vânzării apartamentului bun propriu al pârâtului-reclamant la care s-a făcut referire în cererea de complinire la cererea reconvențională. După cumpărarea imobilului supus partajării, intervenienta a locuit ca tolerată în imobilul respectiv.

Prin încheierea de ședință din 09.12.2010 instanța i-a pus în vedere pârâtului-reclamant să achite o diferență de taxă de timbru de 1066 lei și timbru judiciar 3 lei.

Pârâtul-reclamant a formulat cerere de ajutor public judiciar privind scutirea de la plata taxei de timbru și a onorariului de expert, – cerere care i s-a admis în parte numai cu privire la scutirea de la plata taxei judiciare de timbru stabilită.

În dovedirea cererii principale s-a solicitat proba cu acte, proba cu interogatoriul pârâtului-reclamant, proba cu 2 martori cu obligația depunerii listei privind numele și adresele acestora în termenul legal de 5 zile de la încuviințare și proba cu expertiza tehnică.Pârâtul-reclamant a solicitat proba cu acte, proba cu interogatoriul reclamantei-pârâte și proba cu 2 martori cu obligația depunerii listei privind numele și adresele acestora în termenul legal de 5 zile de la încuviințare.Intervenienții au solicitat aceleași probe ca reclamanta-pârâtă. Probele solicitate, au fost încuviințate de instanță, în conformitate cu dispozițiile art.167 alin.1, art.218, art.138, sub sancțiunea decăderii prev.de art.167 alin.4/cod proc.civ, și s-a prorogat proba cu expertiza tehnică până la data ce se va pronunța încheierea de admitere în principiu.

În conformitate cu dispoz.art.221/cod prod.civ. s-au luat interogatorii reciproce pârâtului-reclamant și reclamantei-pârâte prin intermediul instanței; s-au luat interogatorii reciproce intervenienților și pârâtului-reclamant, prin intermediul instanței - răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosar.

În conformitate cu art.192-200/cod proc.civ., au fost audiați sub prestare de jurământ, martorii: B. F. C., B. C., B. V., M. E., B. N. și P. M.- ale căror depoziții au fost consemnate și atașate la dosar.

În cursul judecății au mai fost depusela dosar următoarele acte în xerocopie: precontract/05.01.1994; chitanțe -CTLEM; facturi; grafic credit-BCR; ordine de încasare- BCR; carnetul de muncă al pârâtului-reclamant; adresa-DGASPC D. nr.1847/12.11.2007; decizia civilă 941/19.04.2006 pronunțată de Curtea de Apel C. (definitivă); contractul de vânzare-cumpărare nr.79/05.01.1994; autorizație de construire nr.44/29.09.1994 eliberată de Primăria B., adresa nr._/20.02.2012 eliberată de Primăria C..

Analizând susținerile părților din cererile formulate, pe baza probelor administrate în cauză (acte, interogatorii, declarații martori), - instanța a reținut următoarele:

Prin sent.civ.nr._/22.10.2009 pronunțată de Judecătoria C. (rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr.50/02.03.2010 pronunțată de Tribunalul D.) – a fost desfăcută căsătoria reclamantei-pârâte și a pârâtului-reclamant încheiată la 11.07.1989, iar cei doi minori Ș. Raoul Natanael născut la 09.11.1998 și Ș. R. E. născut la 04.02.1994 au fost încredințați spre creștere și educare reclamantei-pârâte. În considerentele hotărârii judecătorești s-a reținut că din căsătoria părților au rezultat trei copii,- dintre care însă unul este major.

Conform certificatului de moștenitor nr.S.2233/20.11.1984, - autentificat la Notariatul de Stat, - de pe urma defunctului D. I. decedat la 20.04.1984 a rămas o avere succesorală compusă din cota de ½ din terenul de 155 mp; apartament nr.1 din locuința din cărămidă, acoperită cu tablă, cu 2 camere, sală, hol, bucătărie, baie și pivniță, o magazie și o cămară –imobil situat în C., . ; (și cota de ½ din terenul de 420 mp. și o casă din cărămidă acoperită cu tablă în .). De pe urma autorului D. I. au rămas ca moștenitori: soția supraviețuitoare – intervenienta D. M. care a moștenit cotă indiviză de 2/8; fiul D. I. D. (intervenient) care a moștenit cota de 3/8; și fiica D. M. C. (reclamanta-pârâtă) – care a moștenit cota de 3/8.

Ulterior, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/12.07.1991 prin Notariat de Stat, - reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant au cumpărat de la intervenienții D. M. și D. I. D. cota indiviză de 13/16 din imobilul situat în C., ., județul D., – compus în întregime din teren în suprafață de 117 mp și dintr-o casă de cărămidă acoperită cu tablă, 2 camere, sală, hol, bucătărie, baie și pivniță și dintr-o magazie și o cămară, - pentru care s-a plătit un preț de 45.000 lei.

Ținând seama că prin cererea de intervenție în interes propriu precizată s-a invocat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/12.07.1991, – trebuie avut în vedere că acțiunea în nulitate absolută este imprescriptibilă, putând fi introdusă oricând, indiferent de timpul scurs de la data încheierii actului.

Potrivit depozițiilor martorilor B. F. C., B. C., B. V. și M. E., - reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant nu au plătit prețul imobilului din C., ., înscris în contract pe care l-au achiziționat de la intervenienți.

Martorii B. F. C. și M. E. au declarat că scopul vânzării imobilului din C., ., a fost de a o gratifica numai pe reclamanta-pârâtă. Totodată, martorii B. F. C., B. C. și M. E., au subliniat că intervenienta D. M. a continuat să locuiască în imobilul respectiv din C., . până în prezent,- acest aspect fiind recunoscut și de pârâtul-reclamant la interogatoriul care i s-a luat de intervenienți.

Deci, cauza sau scopul actului juridic constă în obiectivul urmărit la încheierea unui asemenea act – însă numai ilicitatea sau imoralitatea cauzei (scopului) poate conduce la constatarea nulității absolute a actului încheiat (art.968 din vechiul cod civil). Dar, în situația din speță, cauza ( scopul) pentru care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/12.07.1991 nu a fost ilicită sau imorală.

Sub aspectul prețului însă s-a reținut din depozițiile martorilor sus amintiți că acesta nu a fost plătit de reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant, - ceea ce înseamnă că prețul de 45.000 lei prevăzut în respectivul contract de vânzare-cumpărare a fost fictiv. Această situație, în principiu, deși antrenează nulitatea contractului de vânzare-cumpărare, nu se poate constata nulitatea deoarece intervenienții în calitate de vânzători au fost animați de intenția de a face o liberalitate (potrivit depozițiilor martorilor B. F. C. și M. E. de a o gratifica doar pe reclamanta-pârâtă), - ceea ce înseamnă că acel contract rămâne valabil ca și donație deghizată (actul fiind autentic).

Prin urmare, instanța va respinge în principiu cererea de intervenție în interes propriu precizată privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/12.07.1991.

Susținerile reclamantei-pârâte că în timpul căsătoriei a fost achiziționat un autoturism marca Daewoo Nubira au fost confirmate prin adresa nr._/20.02.2010 eliberată de Primăria C. (Direcția Taxe și Impozite), - din care rezultă că pârâtul-reclamant figurează în evidențele fiscale cu un autoturism marca Nubira, ._, . 2626, capacitate cilindrică 1598, - fiind dobândit conform contractului de vânzare-cumpărare nr.2163/07.04.2004. Așadar, acest contract fiind încheiat în timpul căsătoriei pârâtului-reclamant cu reclamanta-pârâtă, înseamnă că autoturismul marca Nubira a fost achiziționat în timpul căsătoriei, fiind deci un bun comun (neavând relevanță că a fost trecut pe numele pârâtului-reclamant, de vreme ce era căsătorit la momentul cumpărării autoturismului). Prin urmare, - instanța va reține la masa partajabilă autoturismul marca Nubira. De reținut că la interogatoriul care i-a fost luat pârâtului-reclamant de către reclamanta-pârâtă, acesta a recunoscut că autoturismul respectiv a rămas în posesia sa.

Susținerile reclamantei-pârâte că în timpul căsătoriei cu pârâtul-reclamant au achiziționat un aparat foto digital Fuji și un aparat video Panasonic au fost recunoscute de pârâtul reclamant la interogatoriul care i-a fost luat de reclamanta pârâtă, situație în care instanța urmează să rețină aceste bunuri la masa partajabilă.

Susținerile reclamantei-pârâte că în timpul căsătoriei cu pârâtul-reclamant a fost cumpărată o chitară, pentru ca apoi, la interogatoriul care i-a fost luat reclamantei-pârâte de pârâtul-reclamant aceasta să declare că de fapt este un bun propriu al pârâtului-reclamant ,– în atare situație, - instanța nu poate reține chitara la masa de partaj.

Susținerile reclamantei-pârâte că în timpul căsătoriei cu pârâtul-reclamant au achiziționat 160 cărți de istorie și 380 cărți de religie pe de o parte și susținerile pârâtului-reclamant din cererea reconvențională pe de altă parte că toate aceste cărți sunt bunuri proprii ale pârâtului-reclamant, – instanța a reținut din recunoașterea de la interogatoriul care i-a fost luat reclamantei-pârâte de către pârâtul-reclamant că sunt bunuri proprii ale pârâtului-reclamant un număr de 150 de cărți de istorie și 380 de cărți de religie, - care însă au rămas în posesia reclamantei-pârâte întrucât pârâtul-reclamant nu a venit să și le ia. Prin urmare, instanța nu poate reține la masa de partaj cele 150 cărți de istorie și 380 cărți de religie pentru că reclamanta-pârâtă a recunoscut că sunt bunuri proprii ale pârâtului-reclamant. Existența restului celor 10 cărți de istorie nu a fost dovedită prin probele propuse de părți nici ca fiind bunuri comune, nici ca fiind bunuri proprii, - astfel că nu poate fi constatată natura lor juridică de către instanță.

Potrivit susținerilor pârâtului-reclamant din cererea reconvențională că acesta a contractat un credit în valoare de 30.428,85 lei RON la data de 01.10.2008, aflat în derulare, ale cărui rate le-a achitat pârâtul-reclamant, - instanța a reținut din probele de la dosar că reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant au contractat în timpul căsătoriei un credit bancar- BCR nr._/01.10.2008, în cuantumul sus menționat, rambursabil în 120 rate lunare.

Aceasta înseamnă că dacă împrumutul bancar respectiv a fost contractat de ambele părți în timpul căsătoriei, nu are relevanță pe numele cui au fost achitate ratele lunare, - constituind o datorie comună. Conform art.32 lit.b/cod fam. soții răspund cu bunurile comune pentru obligațiile ce au contractat împreună.

În principiu, patrimoniul comunitar al soților trebuie privit ca o universalitate juridică în sensul că acesta poartă asupra totalității bunurilor și obligațiilor, -totalitatea drepturilor constituind activul și totalitatea obligațiilor constituind pasivul patrimoniului. Drepturile și obligațiile nu sunt privite ut singuli ci împreună ca valori legate între ele.

Prin urmare, obligațiile contractate de reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant prin contractul de credit bancar- BCR nr._/01.10.2008 în valoare de 30.428,85 lei formează pasivul patrimoniului și ținând seama că pârâtul-reclamant a solicitat reconvențional la masa de partaj suma contractată prin respectivul credit bancar, - instanța urmează să rețină la masa de partaj suma de 30.428,85 lei ca pasiv comunitar.

În caz de partajare a unui asemenea patrimoniu (compus din activ și pasiv) – determinarea drepturilor și obligațiilor fiecărui subiect își găsește expresia într-o singură cotă raportată la ansamblul bunurilor ci nu la fiecare bun sau la o parte din acestea, – consecință ce decurge în mod necesar din unicitatea patrimoniului.

Potrivit susținerilor pârâtului-reclamant din cererea de complinire a cererii reconvenționale că acesta a mai contractat două împrumuturi bancare în timpul căsătoriei – instanța a reținut că la dosar au fost depuse 2 chitanțe privind două rate achitate pe numele pârâtului-reclamant din care însă nu rezultă suma totală contractată și nici numele părților care au contractat împrumutul respectiv, - situație în care instanța nu poate avea în vedere și alte sume la masa de partaj.

Susținerile pârâtului-reclamant că și-a vândut apartamentul proprietate personală situat în C., cartier Rovine, . - cu suma de 90.000 lei din care a achitat prețul de 45.000 lei pentru imobilul din C., . și că diferența de 45.000 lei s-a folosit pentru efectuarea îmbunătățirilor la imobilul din litigiu, - instanța a reținut din materialul probator de la dosar următoarele:

Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.79/04.01.1994 (Notariat de stat) rezultă că într-adevăr pârâtul-reclamant a cumpărat anterior căsătoriei un apartament situat în C., cartier Rovine, ..1, .. Ulterior, printr-un alt contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6513/10.05.1990 (notariat de stat) pârâtul-reclamant anterior căsătoriei a vândut apartamentul proprietate personală situat la adresa menționată, obținând un preț de 90.000 lei.

La interogatoriul luat reclamantei-pârâte de pârâtul-reclamant, aceasta a declarat că din banii obținuți de pârâtul-reclamant din vânzarea propriului apartament s-a cumpărat un autoturism Oltcit ,–fapt confirmat și prin depozițiile martorilor B. C., B. V. și P. M.. De reținut că asupra autoturismului Oltcit nu s-au formulat pretenții.

Deci susținerile pârâtului-reclamant că din vânzarea propriului apartament s-ar fi plătit cu banii obținuți prețul imobilului din C., . infirmate atât la interogatoriu luat reclamantei-pârâte cât și prin depozițiile martorilor B. C., B. V. și P. M. pe de o parte, iar pe de altă parte prin declarațiile martorilor B. F. C., M. E., B. V. și B. C. care au susținut că nu s-a plătit prețul imobilului din C., .> Susținerile pârâtului-reclamant că suma de 45.000 lei reprezentând parte din prețul total de 90.000 lei obținut din vânzarea propriului său apartament a fost investită în efectuarea unor îmbunătățiri la imobilul situat în C., . rezultat din probele propuse de părți.

Apărările formulate de reclamanta-pârâtă în întâmpinarea la cererea de complinire a cererii reconvenționale a pârâtului-reclamant în sensul că o parte din prețul obținut de pârâtul-reclamant din vânzarea propriului său apartament au fost investiți de acesta și părinții lui în scopul achiziționării unui imobil situat în . au fost confirmate numai prin depoziția martorului B. C., - care însă este o depoziție singulară sub acest aspect.

În realitate imobilul teren- construcții situat în intravilanul comunei B., județul M. a fost cumpărat cu prețul de 20.000 lei de părinții pârâtului-reclamant (Ș. N. și Ș. E.), conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.79/05.01.1994. De asemenea, tatăl pârâtului-reclamant a obținut și autorizație de construire pentru o casă pe terenul respectiv, fiind înregistrată sub nr.44/29.09.1994 eliberată de Primăria B. numitului Ș. N..

Referitor la îmbunătățirile solicitate prin cererea de complinire la cererea reconvențională de pârâtul-reclamant ca fiind efectuate la imobilul din C., . reținut din probele de la dosar următoarele:

Conform autorizației pentru executare lucrări nr.916/29.08.1975 eliberată de Primăria C., - autorul D. I. (tatăl reclamantei-pârâte) a fost autorizat să execute lucrări de adăugire (o sală) la construcția existentă din C., .. Potrivit proceselor verbale de recepție (1975-1976) autorul D. I. a procurat materiale de construcții (cărămidă, beton armat, cofraje). S-a mai depus la dosar un memoriu tehnic privind extinderea imobilului din C., . întocmit pe numele autorului D. I. (cu o sală în fața camerei de baie și . ușă în zidul camerei din coprul 1; la corpul 2 fiind dependințe: bucătărie și cămară; după extindere, cămara fiind transformată în cameră de baie). Procesul verbal de recepție nr.8588/29.09.1972 întocmit pe numele autorului D. I. se referă la lucrări de împrejmuire a imobilului din C., ., iar procesul verbal de recepție din 21.09.1972 face mențiune despre scânduri pentru împrejmuire. Conform acestor înscrisuri de la dosarul cauzei rezultă că îmbunătățirile respective ale imobilului din litigiu au fost efectuate anterior încheierii căsătoriei reclamantei-pârâte cu pârâtul-reclamant, - dar nu de către aceștia..

La interogatoriul luat reclamantei-pârâte de pârâtul-reclamant, - aceasta a recunoscut că în timpul căsătoriei au zugrăvit casa și au vopsit cu minium de plumb acoperișul casei din C., ..

Cum însă din probele administrate în cauză la care am făcut referire pe larg mai sus s-a concluzionat că imobilul din litigiu respectiv cota indiviză de 13/16 din imobilul situat în C., . constituie o donație deghizată (deoarece nu s-a plătit prețul prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare autentic, iar intenția vânzătorilor intervenienți a fost de a face o liberalitate în sensul că au înțeles să o gratifice numai pe reclamanta-pârâtă), - înseamnă că aceste îmbunătățiri (zugrăvitul casei și vopsitul acoperișului casei) au fost aduse unui bun propriu al unuia dintre foștii soți în timpul căsătoriei. De aceea, numai sporul de valoare adus imobilului respectiv prin lucrările de îmbunătățiri efectuate de reclamanta pârâtă și pârâtul reclamant (zugrăvitul casei și vopsitul acoperișului casei cu minium de plumb) - constituie bun comun, - situație care îi conferă pârâtului-reclamant decât un drept de creanță fiind echitabil ca din valoarea realizată prin aport egal la efectuarea îmbunătățirilor respective, să îi revină pârâtului-reclamant o cotă în aceeași măsură.

Pârâtul-reclamant prin probele propuse în cauză nu a făcut dovada subrogației reale cu titlu universal că îmbunătățirile solicitate la imobilul din litigiu s-ar fi făcut cu banii proprii.

Bunurile mobile comune solicitate prin cererea de complinire la cererea reconvențională de pârâtul-reclamant la masa de partaj, au fost recunoscute în parte de reclamanta-pârâtă la interogatoriu și anume: 1 colțar de bucătărie,1dulap de bucătărie din lemn masiv; 1 masă de bucătărie din lemn masiv; 2 scaune de bucătărie; 1 cuptor cu microunde; 2 aragaze; 10 calorifere; 1 dulap; 1 cuier de hol; 1 bibliotecă de sufragerie; 2 canapele imitație de piele; 1 mobilă de dormitor „Tineret”; 1 mobilă de dormitor (compusă din: șifonier cu 3 corpuri, pat matrimonial cu 2 corpuri laterale, comodă, oglindă, modul cu sertare ); 2 birouri; 2 combine muzicale Samsung și Fiast; 3 televizoare; 2 aparate- radio; 1 dulap de bucătărie; 2 chiuvete inox; orgă electronică; 2 aparate foto; 1 cameră video; 100 casete video; 200 casete audio; 1 dublu casetofon Philips; 1 aparat de aer condiționat; 1 boiler.

Referitor la frigiderul solicitat de pârâtul-reclamant la masa de partaj – reclamanta-pârâtă la interogatoriu a susținut că a fost cumpărat de intervenienta D. M. pe numele intervenientei, – aspect care se coroborează și cu depoziția martorei M. E. care a declarat că acest bun aparține intervenientei D. M., - situație în care instanța nu-l poate reține la masa de împărțeală judiciară.

În ceea ce privește centrala termică solicitată de pârâtul-reclamant la masa de partaj, – reclamanta-pârâtă la interogatoriu a susținut că a fost cumpărată și montată de intervenienta D. M. pe numele intervenientei, - situație în care instanța nu poate reține acest bun la masa partajabilă.

Susținerile pârâtului-reclamant din cererea de complinire la cererea reconvențională că în timpul căsătoriei cu reclamanta-pârâtă a fost achiziționat un pian, - instanța a reținut din interogatoriul luat reclamantei-pârâte, că aceasta a declarat că pianul a fost cumpărat în timpul căsătoriei însă a fost oferit în dar fiicei părților, – fapt care a fost confirmat și prin depozițiile martorilor: B. F. C., B. V. și M. E..

Având în vedere că darul manual poate avea ca obiect bunuri mobile corporale și cum prin probele de la dosar s-a făcut dovada că pianul a fost dăruit de către reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant fiicei lor, - înseamnă că acest bun devenind prin dar manual proprietatea copilului lor, - nu mai poate fi inclus la masa de partaj.

Referitor la autoturismul Cielo despre care face mențiune pârâtul-reclamant în cererea de complinire a cererii reconvenționale, din probele de la dosar a rezultat că intervenienta D. M. a achiziționat un astfel de autoturism conform contractului de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit din 05.10.2009, - aceasta fiind deci proprietara respectivului autoturism pentru care a plătit un preț de 3500 euro. Depoziția martorului B. C. că un autoturism Cielo ar fi fost cumpărat din prețul obținut în urma vânzării autoturismului Oltcit proprietatea pârâtului-reclamant constituie o depoziție singulară sub acest aspect în legătură cu bunul respectiv, - situație în care autoturismul Cielo nu poate fi reținut la masa de partaj.

În ceea ce privește restul bunurilor comune solicitate de reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant la masa de partaj, -nefiind dovedită existența lor prin probele propuse de părți conform art 1169 / fostul cod civil, – instanța nu le poate reține la masa de partaj.

În afară de concretizarea bunurilor, - instanța de partaj judiciar are responsabilitatea de a stabili prin probele de la dosar măsura în care fiecare dintre soți a contribuit la achiziționarea bunurilor.

Potrivit depozițiilor martorilor B. F. C., B. C. și M. E. reclamanta-pârâtă a avut serviciu în timpul căsătoriei, în mod constant.

Din declarațiile martorilor B. F. C. și B. C. a reieșit că și pârâtul-reclamant a avut serviciu în timpul căsătoriei, -dar nu în mod permanent.

Faptul că pârâtul-reclamant a avut serviciu în timpul căsătoriei se coroborează și cu carnetul de muncă (30.09.1985 – 2010), cu adeverința nr.1847/12.11.2007 eliberată de DGASPC D. și cu decizia civilă nr.941/19.04.2006 pronunțată de Curtea de Apel C. (definitivă) – decizie prin care pârâtul-reclamant a fost reintegrat în funcția și postul deținut anterior emiterii hotărârii nr.1/07.01.2005. La interogatoriu, reclamanta-pârâtă a recunoscut că pârâtul-reclamant a lucrat și în străinătate (fapt confirmat și de martorul B. N.).

Întrucât numai pârâtul-reclamant a depus înscrisuri la dosar referitor la venituri, nu este posibilă realizarea unei analize comparative privind cuantumul lor, față de cele ale reclamantei-pârâte.

De reținut că martorii M. E. și P. M. au declarat că atât reclamanta-pârâtă cât și pârâtul-reclamant s-au ocupat în timpul căsătoriei de creșterea și educarea copiilor, precum și de treburile gospodărești.

Contribuția poate fi directă, constând în muncă sau mijloace materiale sau financiare ale ambilor soți, sau indirectă, prin munca depusă în gospodărie și creșterea copiilor, - iar în ceea ce privește retribuția realizată prin muncă aceasta constituie un bun comun fiind destinată susținerii sarcinilor căsătoriei.

Conform art 30 alin 1/cod fam:bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți ,- sunt de la data dobândirii lor, -bunuri comune ale soților.

C. parte care se cuvine fiecărui soț se stabilește în raport de contribuția efectivă, reală la dobândirea și la conservarea bunurilor, iar cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor comune se analizează până la desfacerea căsătoriei în mod irevocabil.

Prezumția relativă de comunitate instituită de dispozițiile art.30 alin.1/cod fam poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, de oricare parte care pretinde o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor.

Având în vedere că aprecierea unei contribuții diferențiate cum au solicitat reclamanta pârâtă și pârâtul-reclamant nu s-a întemeiat pe probe convingătoare din care să rezulte neîndoielnic această situație, - instanța apreciază că aportul părților la dobândirea bunurilor comune este egal, urmând să decidă ca ele să fie împărțite în cote egale.

Dreptul de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei se caracterizează prin aceea că aparține nefracționat titularilor codevălmășiei, iar la încetarea stării de comunitate, - împărțeala se face prin unicitate de cote, stabilite pentru fiecare codevălmaș, în raport de contribuția reală la dobândirea bunurilor luate în ansamblu, ci nu prin pluralitate de cote, adică nu prin diferențierea cotelor în raport de anumite categorii de bunuri.

În raport de considerentele expuse pe larg anterior, - instanța prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 23.02.2012 a admis în parte și în principiu cererea principală precizată a reclamantei-pârâte;a admis în parte și în principiu cererea reconvențională complinită și precizată a pârâtului-reclamant; a respins în principiu cererea de intervenție în interes propriu precizată a intervenienților

Potrivit principiului căruia nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, prevăzut de art.728/ fostul cod civ., art.36 alin.1/cod fam și art.673 indice 5 alin.1/Cod Proc.Civ., - instanța a dispus împărțirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei în cote de câte ½ pentru reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant.

A constatat că reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune: un autoturism marca Nubira; 1 aparat foto digital Fuji; 1 aparat video Panasonic; 1 colțar de bucătărie, 1 dulap de bucătărie din lemn masiv; 1 masă de bucătărie din lemn masiv; 2 scaune de bucătărie; 1 cuptor cu microunde; 2 aragaze; 10 calorifere; 1 dulap; 1 cuier de hol; 1 bibliotecă de sufragerie; 2 canapele imitație de piele; 1 mobilă de dormitor „Tineret”; 1 mobilă de dormitor (compusă din: șifonier cu 3 corpuri, pat matrimonial cu 2 corpuri laterale, comodă, oglindă, modul cu sertare); 2 birouri; 2 combine muzicale Samsung și Fiast; 3 televizoare; 2 aparate- radio; 1 dulap de bucătărie; 2 chiuvete inox; orgă electronică; 2 aparate foto; 1 cameră video; 100 casete video; 200 casete audio; 1 dublu casetofon Philips; 1 aparat de aer condiționat; 1 boiler; un pasiv comunitar de 30.428,85 lei (reprezentând obligația comună contractată prin împrumutul bancar BCR/01.10.2008)..

A dispus ieșirea din indiviziune a reclamantei pârâte și a pârâtul-reclamant în cote de ½ fiecare

A constatat un drept de creanță proporțional cotei cuvenite pârâtului-reclamant din contravaloarea îmbunătățirilor constând în zugrăvirea casei și vopsirea acoperișului cu minium de plumb, efectuate la imobilul situat în C., ., județul D..

A numit experți specialitatea construcții civile, bunuri mobile și auto pentru evaluarea bunurilor la valoarea actuală și de circulație pe piață, arătarea criteriilor avute în vedere la evaluare, propuneri de variante de lotizare și stabilirea unei sulte pentru eventualele inegalități de valoare ale loturilor.

A stabilit onorarii provizorii pentru experți în cuantum de 800 lei pentru expertul specialitatea construcții civile, 1000 lei pentru expertul specialitatea bunuri mobile și 800 lei pentru expertul specialitatea auto în sarcina reclamantei-pârâte și a pârâtului-reclamant în cote egale.

Au fost întocmite și s-au depus la dosar raportul de expertiză specialitatea auto /04.09.2013 întocmit de expert S. L. ,procesul-verbal și dovezi de convocare ; raportul de expertiză specialitatea bunuri mobile /10.09.2013 întocmit de expert B. M., procesul-verbal și dovezi de convocare ; raportul de expertiză specialitatea construcții civile /23.09.2013 întocmit de expert Locusteanu E. ; procesul-verbal și dovezi de convocare .

Reclamanta pârâtă a formulat obiecțiuni la rapoartele de expertiză specialitatea bunuri mobile și auto .Pârâtul reclamant a formulat obiecțiuni împotriva celor 3 rapoarte de expertiză.După ce au fost puse în discuție obiecțiunile formulate de părți și cererea către bancă solicitată de părți, instanța prin încheierea de ședință din 07.11.2013 a respins obiecțiunile formulate de reclamanta pârâtă și pârâtul reclamant și cererea privind efectuarea unei adrese către societatea care a preluat creditul bancar pentru următoarele considerente:

Având în vedere că prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 23.02.2012 s- a stabilit un pasiv comunitar de 30.428,85 lei (reprezentând obligația comună contractată prin împrumutul bancar BCR din 01.10.2008 ),care a fost avut în vedere la lotizare de expertul specialitatea bunuri mobile – B. M. în raportul de expertiză, întocmit la 10.09.2013 care a fost depus în termenul legal prevăzut de art.336/cod proc.civ., - față de termenul de judecată acordat pentru 26.09.2013, s-a apreciat că nu importă care mai este situația actuală a creditului bancar în prezent, după pronunțarea încheierii de admitere în principiu din 23.02.2012 – care are caracter interlocutoriu – deoarece instanța a avut în vedere situația de la acel moment al creditului bancar, urmând a fi respinse obiecțiunile formulate de reclamantă. Obiecțiunile pârâtului reclamant la raportul de expertiză specialitatea bunuri mobile în sensul că acestea au fost subevaluate, instanța, a constatat că expertul B. M. a arătat criteriile avute în vedere la evaluarea bunurilor mobile (gradul de uzură, valoarea actualizată pe piața liberă) .

În ceea ce privește obiecțiunile formulate de reclamanta pârâtă la raportul de expertiză specialitatea auto și cele formulate de pârâtul reclamant în cadrul notelor scrise cu privire la acest raport de expertiză, - instanța a constatat din verificarea raportului de expertiză specialitatea auto din 04.09.2013 întocmit de expert S. L. că aceasta a avut în vedere la stabilirea valorii autoturismului,uzura globală a acestuia de 85% coeficientul de corecție al uzurii, coeficientul de uzură recalculat, durata de exploatare de 11 ani și numărul de 167.055 kilometri parcurși, - situație în care instanța a apreciat că expertul a adus argumente științifice la elaborarea lucrării

Instanța va avea în vedere principiul egalității părților pentru operațiunea de compunere a loturilor, în sensul că reclamanta pârâtă și pârâtul reclamant urmează să primească un lot egal cu cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune ( în speță cota fiind de ½ pentru fiecare ).

Această egalitate între lot și cota fiecărei părți ,trebuie făcută în natură ,iar egalizarea valorică se face printr-o sumă de bani așa cum este stipulat în teza finală a alineatului 2 al. art. 673 indice 5 din fostul cod proc.civ, sub forma sultei.

Totodată, la formarea loturilor,instanța va avea în vedere și criteriile stabilite de art. 673 indice 9 din fostul cod proc.civ („acordul părților ; mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a cere împărțeala au făcut construcții ,îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea ”).

Practica judiciară a stabilit că la formarea și atribuirea loturilor trebuie analizat întreg materialul probator pentru a combina în mod echitabil realitățile speței pentru a asigura o împărțeală justă.

Din analiza materialului probator ,s-a reținut în considerentele încheierii de admitere în principiu că autoturismul marca Nubira a rămas în posesia pârâtului reclamant ,situație în care instanța va avea în vedere criteriul posesiei referitor la acest bun.

In raport de aceste considerente, instanța apreciază că cererea principală precizată este întemeiată în parte urmând a fi admisă în parte, cererea reconvențională complinită și precizată este întemeiată în parte urmând a fi admisă în parte, și că cererea de intervenție în interes propriu precizată este neîntemeiată,urmând a fi respinsă.

In conformitate cu art. 673 ind.9 din fostul cod proc.civ, instanța urmează să dispună omologarea raportului de expertiză specialitatea auto/04.09.2013 întocmit de expert S. L. în varianta stabilită de instanță astfel:

Lotul 1 în valoare de 3.321 lei (reprezentând cota de 1/2) se va atribui reclamantei-pârâte care o va primi sub formă de sultă de la pârâtul-reclamant.

Lotul 2 în valoare de 3.321 lei (reprezentând 1/2) se va atribui pârâtului-reclamant care o va primi fizic în lot autoturismul marca Nubira (în valoare de 6.643 lei).

6643 lei – 3321 lei = 3321 lei.

Pârâtul-reclamant va plăti sultă reclamantei-pârâte 3321 lei.

In conformitate cu art. 673 ind.9 din fostul cod proc.civ, instanța urmează să dispună omologarea raportului de expertiză specialitatea bunuri mobile/10.09.2013 întocmit de expert B. M. în varianta I de lotizare propusă de expert astfel:

Lotul 1 în valoare de 6035,5 lei se va atribui reclamantei-pârâte care va primi fizic în lot următoarele bunuri mobile: 1 televizor (250 lei); 1 aparat video Panasonic (100 lei); 1 chiuvetă inox (50 lei); 1 aragaz (203 lei); 10 calorifere (1219 lei), 1 boiler (120 lei); 1 bibliotecă de sufragerie (1064 lei); 2 canapele imitație piele (839 lei); 1 mobilă Tineret (659 lei); 1 birou (194 lei); 1 aparat aer condiționat (612 lei); 1 chiuvetă inox (33 lei); 1 orgă electronică (240 lei); 1 aparat foto digital Fuji (25 lei); 50 casete video (325,5 lei); 100 casete audio (210 lei); 1 combină muzicală (72 lei).

250 lei +100 lei + 50 lei + 203 lei + 1219 lei + 120 lei + 1064 lei + 839 lei + 659 lei + 194 lei + 612 lei + 33 lei + 240 lei + 25 lei + 325,5 lei + 210 lei + 72 lei = 6215,5 lei.

6035,5 – 5215,50 lei = 180 lei.

Reclamanta-pârâtă va plăti sultă pârâtului-reclamant 180 lei.

Lotul 2 în valoare de 6035,5 lei se va atribui pârâtului-reclamant, care va primi fizic în lot următoarele bunuri mobile: 1 televizor (100 lei), 1 cuptor cu microunde (93 lei), 1 aragaz (200 lei), 1 dulap (288 lei), 1 mobilă dormitor (șifonier cu 3 corpuri, pat matrimonial, comodă, oglindă, 2 corpuri laterale, modul cu sertare) în valoare de 1950 lei, 1 birou (100 lei), 1 dublu casteofon Phillips (48 lei), 1 combină muzicală (277 lei); 1 televizor (182 lei), 1 aparat foto (40 lei), 50 casete video (325,5 lei), 100 casete audio (210 lei), 1 dulap de bucătărie (50 lei), 1 cuier hol (196 lei), 1 aparat foto (683 lei), 1 cameră video (350 lei), 1 colțar de bucătărie (228 lei), 1 dulap de bucătărie din lemn masiv (340 lei), 1 masă de bucătărie din lemn masiv (100 lei), 2 scaune de bucătărie (96 lei).

100 lei + 93 lei + 200 lei + 288 lei + 1950 lei + 100 lei + 48 lei + 277 lei + 182 lei + 40 lei + 325,5 lei + 210 lei + 50 lei + 196 lei + 683 lei + 350 lei + 228 lei + 340 lei + 100 lei + 96 lei = 5856,50 lei.

6035,5 – 5856,50 lei = 180 lei.

Pârâtul-reclamant va primi sultă de la reclamanta-pârâtă 180 lei.

Va constata că din pasivul comunitar de 30.428,85 lei (reprezentând obligația comună contractată de părți prin împrumutul bancar BCR/01.10.2008, - îi va reveni reclamantei-pârâte 15.214,42 lei (reprezentând 1/2); iar pârâtului-reclamant îi va reveni 15.214,42 lei (reprezentând 1/2).

In conformitate cu art. 673 ind.9 din fostul cod proc.civ, instanța urmează să dispună omologarea raportului de expertiză specialitatea construcții civile/23.09.2013 întocmit de expert Locusteanu E. în varianta stabilită de instanță și va atribuie pârâtului-reclamant suma de 2.201 lei (reprezentând dreptul său de creanță proporțional cotei cuvenite de 1 /2 din contravaloarea îmbunătățirilor constând în zugrăvirea casei (997 lei) și vopsirea acoperișului cu minium de plumb (3.405 lei), - care o va primi sub formă de sultă de la reclamanta-pârâtă.

997 lei + 3405 lei = 4402 lei: 1/2 = 2.201 lei.

Reclamanta-pârâtă va plăti sultă pârâtului-reclamant 2.201 lei.

În conformitate cu art. 673 ind. 10 al.1 teza II din fostul cod proc.civ,instanța va stabili un termen de 6 luni pentru plata sultei de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Referitor la precizarea scrisă la acțiune a reclamantei pârâte privind a se constata calitatea de bun propriu al acesteia privind cota de 13/16 din imobilul situat în C. . județul D., instanța în baza materialului probator care a fost administrat în cauză a reținut următoarele:

Din acest motiv, instanța prin încheierea de admitere în principiu a respins în principiu cererea de intervenție în interes propriu precizată a intervenienților privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/12.07.1991.

Astfel, pe cale de consecință și în mod implicit, instanța urmează să constate în raport de considerentele la care am făcut referire anterior, calitatea de bun propriu al reclamantei pârâte privind cota de 13/16 din imobilul situat în C. . județul D.

Referitor la capătul de cerere din cadrul cererii reconvenționale în care pârâtul reclamant a solicitat a se constata că sunt bunuri proprii ale acestuia un număr de 160 de cărți de istorie și 380 cărți de religie, instanța a reținut că reclamanta pârâtă la interogatoriul care i-a fost luat de pârâtul reclamant ,aceasta a recunoscut că sunt bunuri proprii ale pârâtului reclamant un număr de 150 de cărți de istorie și 380 cărți de religie.Existența restului de 10 cărți de istorie nu a fost dovedită prin probele propuse de părți .Prin urmare, instanța urmează să constate natura juridică de bunuri proprii ale pârâtului reclamant privind un număr de 150 de cărți de istorie și 380 de cărți de religie ( recunoscute de reclamanta pârâtă la interogatoriu ).

Intrucât cererea principală precizată a reclamantei pârâte a fost admisă în parte, cererea reconvențională a pârâtului reclamant a fost admisă în parte ,iar cererea de intervenție în interes propriu precizată a fost respinsă –instanța având în vedere că poziția de parte câștigătoare in proces este determinată de raportul dintre conținutul obiectului cererilor și rezultatul obținut prin hotărârea de soluționare a litigiului, și pentru că s-a reținut o cotă de contribuție de ½ pentru reclamanta pârâtă și pârâtul reclamant, urmează ca în baza art 276 /fost cod proc civ să dispună compensarea în parte a cheltuielilor de judecată și să oblige pârâtul-reclamant la plata diferenței de 2.272,30 lei reclamantei-pârâte (reprezentând parte din taxa de timbru, timbru judiciar și onorarii experți).

Ținând seama că prin încheierea pronunțată la 09.12.2010 s-a dispus scutirea pârâtului reclamant de la plata taxei de timbru de 1066 lei și a timbrului judiciar de 3 lei și având în vedere că cererea reconvențională complinită și precizată a acestuia a fost admisă în parte –instanța având în vedere prevederile art. 19 din OG 51/2008 modificată și completată, urmează să dispună obligarea pârâtului-reclamant la plata în parte către stat a sumei de 533 lei (reprezentând jumătate din taxa de timbru de 1.066 lei)și 1,5 lei (reprezentând jumătate din timbru judiciar de 3 lei) de care a beneficiat ca scutire prin încheierea pronunțată la 09..12.2010 prin care s-a soluționat cererea de acordare ajutor public judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite în parte cererea principală precizată a reclamantei-pârâte D. M. C.(fostă Ș.) domiciliată în C. . județul D. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant Ș. S. C. cu același domiciliu și intervenienții D. M. domiciliată în C. . județul D. și D. I. D., domiciliat în C. . . 1,..

Admite în parte cererea reconvențională complinită și precizată a pârâtului-reclamant.

Respinge cererea de intervenție în interes propriu precizată a intervenienților.

Dispune omologarea raportului de expertiză specialitatea auto/04.09.2013 întocmit de expert S. L. în varianta stabilită de instanță astfel:

Lotul 1 în valoare de 3.321 lei (reprezentând cota de 1/2) se atribuie reclamantei-pârâte care o primește sub formă de sultă de la pârâtul-reclamant.

Lotul 2 în valoare de 3.321 lei (reprezentând 1/2) se atribuie pârâtului-reclamant care primește fizic în lot autoturismul marca Nubira (în valoare de 6.643 lei).

6643 lei – 3321 lei = 3321 lei.

Pârâtul-reclamant plătește sultă reclamantei-pârâte 3321 lei.

Dispune omologarea raportului de expertiză specialitatea bunuri mobile/10.09.2013 întocmit de expert B. M. în varianta I de lotizare propusă de expert astfel:

Lotul 1 în valoare de 6035,5 lei se atribuie reclamantei-pârâte care primește fizic în lot următoarele bunuri mobile: 1 televizor (250 lei); 1 aparat video Panasonic (100 lei); 1 chiuvetă inox (50 lei); 1 aragaz (203 lei); 10 calorifere (1219 lei), 1 boiler (120 lei); 1 bibliotecă de sufragerie (1064 lei); 2 canapele imitație piele (839 lei); 1 mobilă Tineret (659 lei); 1 birou (194 lei); 1 aparat aer condiționat (612 lei); 1 chiuvetă inox (33 lei); 1 orgă electronică (240 lei); 1 aparat foto digital Fuji (25 lei); 50 casete video (325,5 lei); 100 casete audio (210 lei); 1 combină muzicală (72 lei).

250 lei +100 lei + 50 lei + 203 lei + 1219 lei + 120 lei + 1064 lei + 839 lei + 659 lei + 194 lei + 612 lei + 33 lei + 240 lei + 25 lei + 325,5 lei + 210 lei + 72 lei = 6215,5 lei.

6035,5 – 5215,50 lei = 180 lei.

Reclamanta-pârâtă plătește sultă pârâtului-reclamant 180 lei.

Lotul 2 în valoare de 6035,5 lei se atribuie pârâtului-reclamant, care primește fizic în lot următoarele bunuri mobile: 1 televizor (100 lei), 1 cuptor cu microunde (93 lei), 1 aragaz (200 lei), 1 dulap (288 lei), 1 mobilă dormitor (șifonier cu 3 corpuri, pat matrimonial, comodă, oglindă, 2 corpuri laterale, modul cu sertare) în valoare de 1950 lei, 1 birou (100 lei), 1 dublu casetofon Phillips (48 lei), 1 combină muzicală (277 lei); 1 televizor (182 lei), 1 aparat foto (40 lei), 50 casete video (325,5 lei), 100 casete audio (210 lei), 1 dulap de bucătărie (50 lei), 1 cuier hol (196 lei), 1 aparat foto (683 lei), 1 cameră video (350 lei), 1 colțar de bucătărie (228 lei), 1 dulap de bucătărie din lemn masiv (340 lei), 1 masă de bucătărie din lemn masiv (100 lei), 2 scaune de bucătărie (96 lei).

6035,5 – 5856,50 lei = 180 lei.

Pârâtul-reclamant primește sultă de la reclamanta-pârâtă 180 lei.

Constată că din pasivul comunitar de 30.428,85 lei (reprezentând obligația comună contractată de părți prin împrumutul bancar BCR/01.10.2008, - îi revine reclamantei-pârâte 15.214,42 lei (reprezentând 1/2); iar pârâtului-reclamant îi revine 15.214,42 lei (reprezentând 1/2).

Dispune omologarea raportului de expertiză specialitatea construcții civile/23.09.2013 întocmit de expert Locusteanu E. în varianta stabilită de instanță și atribuie pârâtului-reclamant suma de 2.201 lei (reprezentând dreptul său de creanță proporțional cotei cuvenite de 1/2 din contravaloarea îmbunătățirilor constând în zugrăvirea casei (997 lei) și vopsirea acoperișului cu minium de plumb (3.405 lei), - care o primește sub formă de sultă de la reclamanta-pârâtă.

997 lei + 3405 lei = 4402 lei: 1 /2= 2.201 lei.

Reclamanta-pârâtă plătește sultă pârâtului-reclamant 2.201 lei.

Dispune stabilirea unui termen de șase luni pentru plata sultei de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătorești.

Constată calitatea de bun propriu al reclamantei-pârâte privind cota de 13/16 din imobilul situat în C., ., județul D..

Constată calitatea de bunuri proprii ale pârâtului-reclamant privind un număr de 150 cărți de istorie și 380 cărți de religie.

Dispune compensarea în parte a cheltuielilor de judecată și obligă pârâtul-reclamant la plata diferenței de 2.272,30 lei reclamantei-pârâte (reprezentând parte din taxa de timbru, timbru judiciar și onorarii experți).

Dispune obligarea pârâtului-reclamant la plata în parte către stat a sumei de 533 lei (reprezentând jumătate din taxa de timbru de 1.066 lei)și 1,5 lei (reprezentând jumătate din timbru judiciar de 3 lei) de care a beneficiat ca scutire prin cererea de acordare ajutor public judiciar.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 30.01.2014.

PREȘEDINTEGREFIER

S.BUSUIOCL.B.

Red.:B.S.;Tehnored.:B.L.;Nr.ex.:6;Data red.: 05.02.2014.

← Consfiinţire acord mediere. Sentința nr. 2014/2014....		Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... →

Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 1006/2014. Judecătoria CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 1006/2014. Judecătoria CRAIOVA