Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 21-09-2015 în dosarul nr. 19051/215/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2015
Ședința publică de la 21 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant I. M. și pe pârât I. D., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut in ședință publică a răspuns pentru reclamanta I. M. reprezentant Pavalan N. și pârâta I. D..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus prin Serviciul Registratură de către reclamantă certificat emis de OCPI si completare la întampinare.
La interpelarea instanței față de notele scrise depuse la dosar la data de 07.09.2015, reprezentantul reclamantei arată că înțelege să solicite instanței pe calea ordonanței presedințiale obligarea pârâtei să-i elibereze reclamantei . să-i permită reclamantei să folosească imobilul și că nu înțelege să formuleze un capăt de cerere având ca obiect revendicare imobiliară.
La interpelarea instanței, pârâta arată că reclamanta I. M. este sora numitului I. V.. Arată că I. V. a fost concubinul ei cu care a avut 5 copii respectiv 4 fete si un baiat, trei dintre aceștia fiind recunoscuți de I. V..
Reprezentantul reclamantei arată că pe terenul cumpărat în anul 2000 de I. V. acesta a construit o casă compusă din 2 camere, hol și bucătărie. În aceiasi curte, la data cumpărării suprafetei de teren mai exista o casa tip vilă în care locuia pârâta cu copii si unde locuieste si în prezent.
Reprezentantul reclamantei arată că I. V. i-a vandut casa mai mică reclamantei printr-o chitanță de mână în 2003-2004 și o suprafata de teren de 100 mp. Mai arată că în acesta casa a locuit reclamanta până la data promovării actiunii când reclamanta a fost împiedicată să folosească acest imobil din cauza relațiilor tensionate cu pârâta. Arată că reclamantei i s-a blocat usa din curtea comună având acces în imobil direct din . a exercitat asupra reclamantei acte de violență.
Reprezentantul reclamantei arată că în prezent reclamanta locuieste în imobilul mentionat.
La interpelarea instanței, pârâta arată că după ce I. V. a cumpărat suprafața de teren, împreună cu acesta a ridicat o casă de locuit in care au locuit parata, I. Vsilică, copii acestora, soacra pârâtei si reclamanta. Ulterior, numitul I. V. a mai edificat în curtea imobilului o construcție mai mică. Arată că după o perioada de timp a realizat îmbunătățiri la construcția cea mică în care s-a mutat provizoriu pentru o scurtă perioada de timp pentru a evita discuțiile cu soacra si cumnata sa. După o perioada de timp s-a mutat in vilă iar in casa cea mica a locuit cumnata și soacra sa. Arată că între cumnata sa si soacra au exista relatii tensionate cauzate de firea dificilă a acestora. După decesul lui I. V. a fost de acord ca soacra si cumnata sa să locuiască împreună cu ea si cei copii deși cheltuielile au fost suportate de pârâtă. Mai arată că nu cunoaste daca există încheiată vreo chitanță de mână între I. V. și sora acestuia. Mai arată că nu i-a blocat usa de acces reclamantei în imobilul în care locuiește, ușa fiind închisă pe interior de reclamantă. Mai arată că nu a lovit-o și nu amenințat-o pe reclamantă aceasta putand să folosească imobilul nestingherită. Arată că este obligată de copii să o primească pe reclamantă în curtea si in casa sa.
Pârâta depune concluzii scrise prin care invocă excepția lipsei calității procesual pasive, a excepției lipsei de interes a reclamantei, iar pe fond, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată.
Reprezentantul reclamantei arată că solicită pe calea ordonanței presedințiale să se dispună ca în prezența organelor competente să-i fie deblocată ușa reclamantei și sa i se permită accesul in imobil, întrucât în baza chitanței aceasta este proprietar al imobilului.
Instanța pune în discuție cererea formulată de către reclamantă privind audierea martorilor menționați în notele scrise depuse la dosar.
Reprezentantul reclamantei arată că dacă se impune solicită audierea martorilor menționați. Arată că martorul Bambaloi E. este mama reclamantei.
Pârâta arată că se opune audierii martorului Bambaloi E., întrucât aceasta este mama reclamantei.
Instanța constată că martorul Bambaloi E. nu poate fi audiată întrucât este rudă în grad prohibit cu reclamanta, iar pârâta s-a opus audierii acestui martor.
La interpelarea instanței, cu privire la audierea în cauză celorlalți martori, reprezentantul reclamantei arată că în situația în care audierea acestora implică acordarea unui nou termen de judecată, nu mai solicită audierea acestora, solicitând ca prezenta cauză să fie soluționată la prezentul termen de judecată.
La interpelarea instanței mandatarul reclamantei depune la dosar copie de pe diploma de licență eliberată de Universitatea S. Haret București, din care rezultă că este licențiat în drept, și arată că nu este soț sau rudă cu reclamanta.
În temeiul art.83, alin.1 N.c.pr.civilă constată că mandatarul reclamantei deși are studii juridice nu este sot sau ruda cu reclamanta si nu poate pune concluzii pe excepțiile invocate de pârâtă si pe fondul cauzei.
Instanța acordă cuvântul cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive și excepția lipsei de interes invocate de pârâtă.
Pârâta solicită admiterea excepției lipsei calității procesual pasive și excepția lipsei de interes.
Nemaifiind alte cereri de formulat probe de administrat sau excepții de invocat, instanța fiind lămurită, în conformitate cu prevederile art. 394 alin 1. C proc civilă acorda cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Pârâta solicită respingerea acțiunii.
I N S T A N T A,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 13.08.2015, sub nr._, astfel cum aceasta a fost dezvoltată ulterior sub aspectul motivelor de fapt, reclamanta I. M., în contradictoriu cu pârâta I. D. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța sa dispună pe calea ordonanței presedințiale obligarea paratei I. D. să elibereze . său situat în C., ., județ D., în prezența organelor de politie precum și obligarea aceleiași pârâte să o lase să folosească imobilul în mod pașnic și fără să fie deranjată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că fost bătută, dată afara cu forța din locuința sa, bruscată si amenintata cu moartea, de către pârâtă, care a schimbat yala de la usa casei și a blocat usa cu un dulap foarte greu nemaiavand acces în locuința sa.
Reclamanta a învederat că pârâta nu are niciun drept asupra imobilului în care locuiește reclamanta, locuința fiind cumpărata de la fratele său I. V., în prezent decedat.
Anexat cererii de chemare în judecată reclamanta a depus la dosar în copir: chitanta de mana, Cartea de identitate, Certificat de Naștere, Certificat de Deces, Certificat de încadrare in G. de handicap, Certificat emis de Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara D..
Prin încheierea de ședință din data de 19.08.2015, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar și a decăzut reclamanta din beneficiul probei testimoniale.
Pârâta nu a depus întâmpinare la dosar, dar prezentă la termenul de judecată din data de 07.09.2015 a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: act de identitate, act de identitate pentru I. A., certificat de deces, proiect tehnic, contract de vânzare-cumpărare aut. sub nr.3054/13.06.2000, memoriu tehnic.
Reclamanta a mai depus la dosar note scrise la data de 07.09.2015, 17.09.2015, 18.09.2015.
Analizând cu prioritate conform art.248, alin.1 N.cpr.civ. actele și lucrările dosarului sub aspectul excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de către pârâtă, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, aceasta aparținând celui față de care se poate realiza interesul reclamantului.
De asemenea, reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată.
Ori, reținând că prin cererea dedusă judecății reclamanta a solicitat obligarea pârâtei să elibereze . imobilul în care locuiește reclamanta situat în C., . și să-i permită să folosească imobilul în mod pașnic, indicând-o astfel pe pârâtă ca fiind persoana care a împiedicat folosința normală a imobilului, instanța reține că, în cauză, există identitate între persoana acestui pârât și cea față de care se poate realiza interesul reclamantului, existența sau inexistența drepturilor afirmate constituind o chestiune de fond.
Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de către pârâtă.
Analizând cu prioritate, conform art.248, alin.1 N.c.pr.civ., excepția lipsei de interes invocată de către pârâta, instanța reține următoarele:
Pentru a fi parte într-un proces, trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de exercițiu ale acțiunii civile: calitate procesuală, capacitate procesuală, existența unui interes și afirmarea unui drept sau a unei situații juridice pentru a cărei realizare calea justiției este obligatorie.
Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia. Interesul trebuie să fie legitim juridic, să fie născut și actual în sensul de a exista în momentul în care se exercită dreptul la acțiune, să fie personal și direct, în sensul că folosul practic trebuie să vizeze pe cel care recurge la forma procedurală.
Ori, în cauză, prin demersul judiciar inițiat, reclamanta urmărește să i se permită de către pârâtă folosirea imobilului situat în C., ., jud.D. cu privire la care invocă un drept de proprietate în baza unei chitanțe de mână încheiată cu numitul I. V., fratele său, situație în care aceasta justifică un interes în sensul celor menționate anterior.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța constată și reține următoarele:
Potrivit art.996, alin.1 N.C.P.C., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
De asemenea, în alin.5 se prevede că pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt
Din analiza dispozițiilor legale de mai sus, rezultă că, pentru a fi admisibilă, cererea de ordonanță președințială trebuie să întrunească cumulativ următoarele cerințe: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului, neîndeplinirea oricăreia dintre aceste condiții conducând la respingerea acțiunii.
Astfel, în procedura speciala a ordonanței președințiale nu se pot lua masuri definitive, care sa rezolve în fond litigiul dintre părți și nici măsuri a căror executare să nu mai facă posibilă restabilirea ulterioară a situației de fapt schimbate.
Datorita faptului ca ordonanța presupune urgenta si luarea unor masuri vremelnice, instanța nu are căderea sa prejudece fondul dreptului, putând sa cerceteze doar aparenta acestuia.
În speță, instanța constată că nu sunt îndeplinite două dintre condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, respectiv caracterul urgent si cerința de a nu prejudeca fondul, acțiunea reclamantei tinzând la rezolvarea în fond a litigiului dintre părți.
În ceea ce privește urgența, instanța arată că, deși prin cererea formulată reclamanta a arătat că pârâta îi restricționează accesul în imobil prin blocarea ușii, neputând astfel intra în casă unde are tot mobilierul și toate lucrurile, fiind prezent la termenul de judecată din data de 21.09.2015 reprezentantul reclamantei a învederat că reclamantei i s-a blocat ușa de acces din curtea comună în care se află cele două construcții, respectiv primul imobil în care locuiește pârâta împreună cu familia sa, iar în cel de-al doilea în care locuiește reclamanta, având însă acces în imobil direct din stradă. A menționat de asemenea același reprezentant că în prezent reclamanta locuiește în imobilul pe care aceasta l-a cumpărat cu chitanță de mână de la numitul I. V..
Prin urmare, nu se poate reține susținerea reclamantei în sensul că nu poate intra în imobilul situat în C., ., jud.D..
De asemenea, prin probele administrate în cauză, reclamanta nu a făcut dovada că cea care i-ar fi restricționat accesul în imobil prin blocarea ușii de acces în curtea comună este pârâta I. D..
În ceea ce privește invocarea de către reclamantă a unui drept de proprietate cu privire la imobilul compus din teren de 100 mp și casă cu două camere, hol și bucătărie, instanța constată că în situația în care ambele părți invocă un drept de proprietate asupra acestui imobil, al cărui proprietar tabular așa cum rezultă din certificatul nr._/03.09.2015, emis de către OCPI D. este numitul I. V., reclamanta în baza unei chitanțe de mână încheiată cu acesta, iar pârâta, în ceea ce privește construcțiile ca și cotă de contribuție la realizarea acestora în timpul concubinajului cu numitul I. V., iar în ceea ce privește întreg imobilul arătând că acesta revine celor trei copii recunoscuți ai acesteia și ai numitului I. V. în calitate de moștenitori legali, analizarea pretențiilor reclamantei prin prisma acestei susțineri echivalează cu o soluționare în fond a litigiul dintre părți, ceea ce nu se poate realiza pe calea specială a ordonanței președințiale.
Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată având ca obiect ordonanță președințială.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de către pârâtă.
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes, invocată de către pârâtă.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată având ca obiect ordonanță președințială formulată de reclamanta I. M., domiciliată în C., ., județ D. în contradictoriu cu pârâta I. D., cu domiciliul în C., ., județ D..
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.09.2015.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.D.N.
4ex/24.09.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 14/2015. Judecătoria... | Investire cu formulă executorie. Hotărâre din 22-09-2015,... → |
|---|
