Plângere contravenţională. Sentința nr. 7111/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7111/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 4524/215/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 7111/2015
Ședința publică de la 27 Mai 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE -CLAUDIA-MIRELA RADU
Grefier -A.-E. B.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petenta E. . cu intimatul C. SA C. DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională R15 NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat B. Nacis pentru petentă, cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța acordă cuvântul apărătorului petentei asupra competenței instanței și duratei estimative a procesului.
Avocat B. Nacis pentru petentă, având cuvântul învederează că Judecătoria C. este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cauze și estimează durata procesului un termen.
În temeiul art. 131 Cod proc.civ., instanța verifică si stabilește că este competenta general, material si teritorial cu soluționarea cauzei.
În temeiul art. 238 Cod proc.civ. având în vedere complexitatea cauzei, raportat la obiectul acesteia si probatoriul ce se solicită a fi administrat, instanța estimează la 30 zile, durata necesara pentru cercetarea procesului .
Instanța acordă cuvântul apărătorului petentei asupra probatoriului.
Avocat B. Nacis pentru petentă, având cuvântul pe probatoriu solicită instanței încuviințarea probei cu acte și învederează instanței că este de acord cu proba cu acte solicitată de intimat.
Instanța încuviințează proba cu acte pentru petent și intimat, ca fiind utile soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probatoriul fiind administrat, instanța acordă cuvântul apărătorului petentei asupra fondului cauzei.
Avocat B. Nacis pentru petentă, având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de la plata maenzii contravenționale, învederează că procesul verbal nu conține sediul social real, cu cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin plângerea contravențională formulată la data de 25.02.2015 și înregistrată sub nr._ petenta E. . procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 28.01.2015 .
În motivarea plângerii petenta a arătat că nu se face vinovată de contravențiile reținute în sarcina sa . Astfel, că prin procesul verbal de contravenție aceasta a fost sancționată contravențional cu suma de 250 lei ca urmare a faptului că autoturismul cu număr de înmatriculare_ a circulat la data de 22.10.2014 fără a deține rovinietă valabilă.
Au fost invocate ca și motive de nulitate absolută deoarece,, conform art. art. 17 din OG 2/2001 ,,lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu".
De asemenea procesul verbal nu conține semnătura olografă a agentului constator, procesul verbal nu conține adresa corectă a sediului social al acesteia și nici Codul Unic de înregistrare corectă.
Totodată solicită în subsidiar înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea ,, Avertisment,,.
În drept au fost invocate disp. Art.31 și următoarele din OG 2/2001 .
La dosar s-a depus procesul verbal contestat în copie, dovada achitării taxei judiciare de timbru, extras ORC, extras decizie ICCJ, copie rovinietă valabilă din 26 Octombrie 2014.
Intimatul C. SA C. DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA CESTRIN a depus la data de 26.03.2015 întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată .
A precizat că la data de 22.10.2014 pe DN 65 KM 15+550m, pe raza localității Pielești, județul D. vehiculul cu nr. de înmatriculare_ , aparținând E. . surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care la data de 28.01.2015 a fost întocmit procesul verbal de contravenție.
A mai arătat că potrivit dispozițiilor art.1, alin.2 din Ordonanța nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din romania, începând cu data de 01.07.2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din Romania, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrare în clasa de emisii poluante, de masa totală maximă autorizată și de numărul de axe după caz.
A mai arătat că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.9 alin.2 și 3 din OG nr.15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune.
În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001, OG 15/2002, Legea 455/2011.
În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I nr.769/2010 cu modificările și completările ulterioare –Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri Naționale din Romania.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele acte:proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constator, certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală.
La data de 22.04.2015 petenta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea plângerii contravenționale.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie contestat, încheiat de C., petenta a fost sancționata cu amendă contravențională pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 OUG nr.15/2002, reținându-se că a condus autoturismul pe drumul public si nu a avut rovinieta achitata.
Potrivit dispozițiile art. 34 alin 1 din OG 2/2001 instanța competenta sa soluționeze plângerea verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal si sancțiunii aplicate.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Astfel, referitor la motivul de nulitate absolută invocat de către petent, respectiv lipsa din cuprinsul procesului-verbal a semnăturii agentului constatator, instanța reține că este întemeiat pentru următoarele motive.
Potrivit dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 ,,lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu".
ÎCCJ a statuat în Decizia în interesul legii nr. 6/16.02.2015 că procesul-verbal întocmit în format electronic, ce are atașată o semnătură electronică extinsă, care nu a fost comunicat persoanei sancționate contravențional în format electronic, stocat pe un suport informatic al autorității din care face parte agentul constatator, beneficiază doar de prezumția de validitate prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă. Însă această prezumție nu funcționează împotriva terților (în cauzele analizate, persoanele sancționate contravențional), ci în favoarea lor. În plus, un asemenea act nu produce efecte juridice, de vreme ce nu a fost comunicat în formele prevăzute de lege, motiv pentru care este lipsit de forța executorie conferită actelor administrative unilaterale adoptate în regim de putere publică.
O atare formă de comunicare este, de altfel, exclusă de art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel cum s-a arătat în precedent.
Procesele-verbale contravenționale emise în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 sunt generate și semnate electronic, fiind transmise contravenienților nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport hârtie, prin intermediul serviciilor poștale. Unui astfel de proces-verbal nu i se poate asocia o semnătură electronică extinsă.
Având în vedere forma de emitere și de comunicare a procesului-verbal, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.
În caz contrar, actul nu poate beneficia de prezumția de autenticitate care, de regulă, este specifică actelor administrative emise cu respectarea condițiilor procedurale de formă.
Mai reține instanta supremă că dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 reglementează un caz de nulitate absolută a procesului-verbal, determinat de lipsa unui element procedural esențial.
Înalta Curte consideră că modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizată de agentul constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. constituie o lipsă a semnăturii agentului constatator care atrage sancțiunea nulității absolute a actului, în condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Nu se poate aprecia că, prin imprimarea procesului-verbal pe suport hârtie și comunicarea persoanei sancționate contravențional în această formă, impusă de art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, având mențiunea că a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare, se poate acoperi nulitatea absolută, întrucât, de principiu, o astfel de nulitate nu poate fi înlăturată, elementul lipsă fiind considerat de lege esențial.
În primul rând, principiul legalității impune o interpretare strictă a normei juridice, astfel încât rezultatul interpretării să fie concordant cu voința legiuitorului.
În al doilea rând, astfel cum s-a demonstrat anterior, prin utilizarea argumentelor de interpretare logică și sistematică a prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și a celor cuprinse în Legea nr. 455/2001, voința legiuitorului a fost aceea ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională să fie comunicat persoanei sancționate pe suport hârtie. În aceste condiții, există o incompatibilitate logică și juridică între suportul pe care actul scris este comunicat persoanei sancționate și semnătura electronică extinsă, pretins a fi aplicată pe acel act pentru asigurarea autenticității sale.
Dacă legiuitorul ar fi dorit să prevadă o atare posibilitate prin care să valideze practica administrativă analizată și în privința proceselor-verbale încheiate, în condițiile art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, de personalul împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., ar fi prevăzut, în cuprinsul acestui act normativ, o soluție similară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2014 prevederilor art. 43 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care consideră valabil actul administrativ fiscal emis prin intermediul unui centru de imprimare masivă, chiar dacă nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă îndeplinesc celelalte cerințe legale aplicabile în materie.
Este adevărat că semnătura electronică extinsă atașată unui înscris în format electronic pentru care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie și, în plus, aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său, însă aceste funcții nu sunt recunoscute decât atunci când înscrisul căruia i se atașează este transmis și primit de către destinatarul comunicării tot în format electronic.
În caz contrar, atunci când înscrisul este primit de către destinatarul său pe suport hârtie, autenticitatea actului, atunci când forma scrisă este cerută de lege ad validitatem, este asigurată doar prin aplicarea, pe acest act, a semnăturii olografe a agentului instrumentator fin solemnibus forma dat esse rei).
În concluzie, Înalta Curte a reținut faptul că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din aceeași ordonanță a Guvernului, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, în raport cu dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Având în vedere aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va anula procesul verbal de contraventie, în temeiul art. 34 din OG 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petenta E. . în C., Romania Muncitoare, nr.55, . în contradictoriu cu intimatul C. SA C. DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, I. M., nr.401 A .
Anulează procesul verbal de contravenție ., nr._/04.08.2014 emis de C. -Cestrin.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 11.03.2015.
Președinte,Grefier,
C. M. R. B. A. E.
Red.C.M.R
Tehnored.A.B
C.R. 11 Iunie 2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5832/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 5765/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
