Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 555/2016. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 555/2016 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 555/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDCRV:2016:028._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 555
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2016
Instanța constituită din:
Președinte ANIȘOARA G. –Judecător
Grefier V. G.
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 13 ianuarie 2016, în cauza privind pe reclamantul C. I. S. și pârâții B. D. P., B. M., B. G., B. F. și B. M., având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Procedura este legal îndeplinită.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 21.11.2014, reclamantul C. I. S. a chemat în judecată pe pârâții B. D. P., B. M., B. G., B. F. și B. M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, sa se constate dreptul său de proprietate asupra imobilului teren în suprafața de 0,25 ha situat in extravilanul comunei Tuglui la tarlaua 25, . vecinatati conform TDP nr. 1200-_, Anexa 3/84 emis la data de 22.02.1996: la Nord - Gulita P.; -la Sud - Trana F.; -la Est-DE 72 (. 388 (Canalu).
In fapt, la data de 06.02.2002, tatăl reclamantului, Calugaritoiu M. a cumpărat de la paratul B. M. (autorul lui B. D. P.), suprafața de teren descrisa mai sus așa cum rezultă din înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanță de vânzare cumpărare”. Terenul menționat nu a suferit modificări în ceea ce privește împrejmuirea acestuia, iar la data încheierii înscrisului sub semnătură privată, tatăl său a achitat în întregime prețul în sumă de_ lei.
A precizat faptul că la încheierea convenției au fost de față și martorii V. F. și B., reprezentanți al Consiliului Local Tuglui.
Învederează că, de principiu, promisiunile sinalagmatice de vânzare-cumpărare ale căror clauze anticipatorii au fost executate de părți, prin predarea lucrului promis și plata prețului convenit, s-a admis in hotărârile date de către instanțe, posibilitatea ca instanța, în temeiul dispozițiilor art. 1073-1077 C.civil, prin suplinirea consimțământului debitorului promitent al obligației de a face, să constate raportul juridic de transfer al dreptului real în forma autentică cerută de lege.
Potrivit legii civile, instanța este obligată să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile esențiale de valabilitate ale acestor acte juridice, condiții esențiale pe care le consider ca fiind doua și anume: 1. antecontractul să îndeplinească cerințele generale de valabilitate ale actelor juridice prevăzute de art. 948 C.civil și 2. lucrul a cărei vânzare a fost promisă să se afle în patrimoniul vânzătorului promitent, acesta să fie titularul dreptului subiectiv și să nu existe alte impedimente legale.
Cu toate aceste, atât tatăl său, de la încheierea contractului si pana la deces, cat si reclamantul, s-au lovit in continuu de refuzul paratului de a da o forma autentica acestui act pentru a își putea folosi terenul respectiv ca niște buni proprietari.
Or in aceste condiții, consideră ca refuzul pârâtului de a încheia actul de transfer al dreptului de proprietate în forma autentică cerută de lege, îl îndreptățește pe el să se adresez instanței de judecată pentru constatarea raportului juridic de transfer al dreptului real, hotărârea judecătorească pronunțată în temeiul acestor prevederi legale având un caracter de act autentic de vânzare-cumpărare.
Mai mult, aceasta este o trăsătură generală a tuturor hotărârilor de acest fel pronunțate în justiție.
Pentru aceste motive, solicită onoratei instanțe să admită acțiunea și, în consecință, sa constate valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 06.02.2002 între Calugaritoiu M., în calitate de cumpărător și B. M. în calitate de vânzător și, implicit, dreptul de proprietate al său asupra imobilului-teren extravilan în suprafață de 0,25 ha.
|Dovada o va face cu acte: certificat de deces al tatălui său, copie certificat de deces al numitului B. M., certificat de moștenitor, titlul de proprietate al vânzătorului, dovada de achitare a impozitului aferent terenului si antecontractul de vânzare cumpărare in original si in copie si proba testimoniala cu martorii indicați mai sus.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispoz. art. 111 V. C.p.c.
La data de 09.12.2014, pârâtul B. D. P. prin procurator B. M., a depus întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, să se constate nevalabilitatea condițiilor generale, esențiale și de fond ale actului juridic și anularea antecontractului în formă privată numit "chitanță de vânzare cumpărare", încheiat la data de 06.02.2012 cu consecința repunerii părților în situația anterioară încheierii acestui înscris.
Pe cale de excepție a invocat:
- lipsa calității procesuale pasive a pârâților B. M., B. G., B. F. și B. M., având în vedere că prin CM 129/28.09.2010 aceștia sunt străini de succesiune prin renunțare și în consecință solicită scoaterea acestora din cauză.
- nulitatea relativă absolută a înscrisului sub semnătură privată numit chitanță de vânzare cumpărare, pentru următoarele motive:
La data încheierii înscrisului nu erau îndeplinite condițiile generale, esențiale si de fond privind valabilitatea actului juridic si anume:
Conform Titlului de Proprietate nr. 1200-_ /22.02.1996, lucrul a cărei vânzare a fost promisa nu se afla in patrimoniul vânzătorului promitent, respectiv tatăl său B. M., acesta nefiind la acel moment titularul dreptului subiectiv. B. M. a devenit ulterior unic moștenitor al imobilului in cauza, conform Sentinței Civile nr. 7664/12.07.2004 moment cu care a dobândit titlu de proprietate.
Terenul se afla in folosința lui B. D. P.. In urma decesului lui B. M. s-a transmis si s-a eliberat titlu de proprietate moștenitorului B. D. P. prin Certificatul de Moștenitor nr. 129/28.09.2010, imobilul fiind înregistrat pe numele lui B. D. P. cu nr. cadastral 30.590 înscris la Cartea Funciara cu nr._ UAT
Exista vicii in conținutul chitanței care face obiectul cauzei astfel:
Chitanța nu a fost întocmită in doua exemplare in original.
Din formulare nu rezulta ca vânzarea s-a înfăptuit, deoarece se precizează in chitanță ca" Eu vizatorul declar ca am dat bani mai sus notati in prezenta martorilor……. ” si ca si clauza: " Menționez ca in caz de răzgândirea unuia din parti, la cumpărător i se va retine din bani iar la vânzător i se va restitui dublu ", vizator fiind tatăl său B. M. . Este evident si din conținut ca, acest înscris nu a fost încheiat cu intenția de a produce efecte juridice, ceea ce atrage nulitatea absoluta .
Deci, fata, de invocarea din partea reclamantului a reglementarilor privind contractele sinalagmatice, prin respectarea promisiunii si a clauzei din antecontract, chiar si prin răzgândirea vânzătorului (B. M.), acestuia i se va restitui dublu sumei de 500.000 lei vechi .
Excepția nulității relative-absolute este susținuta prin formulările art. 948-960. Conform art. 948 C.Civ. Ia încheierea antecontractului nu au fost îndeplinite nici cerinței® generale de valabilitate privind consimțământul și capacitatea de a încheia acte juridice.
Potrivit art. 953,954,960 C.Civ. este anulabilă convenția care are la baza vicierea consimtamintului prin mijloace dolosive, folosite de una dintre părțile contractante, mijloace ce au provocat eroarea celeilalte parti asupra substanței obiectului contractului.
La data încheierii antecontractului numit chitanța de v/c, tatăl său, B. M. nu avea discernământ, neavând capacitatea de a încheia acte juridice, fapt care era cunoscut in . cat si de reprezentanții Primăriei Tuglui si care se dovedește prin documentele pe care le anexează in xerocopie: Sentința Civila nr. 4891/06.04.2007 prin care B. M. a fost pus sub interdicție, rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria C. 3219/VIII/Î/2006. Expertiza medico-legala, Bilete de ieșire din spital, Dispoziția nr. 436/03.05.2006 emisa de Primăria corn. Tuglui, Procura speciala autentificata la Biroul Notarilor Publici N. si G..
B. M. era o persoana declarata necapabila de lege pentru a încheia contracte. Conform art. 950, contractul încheiat de o persoana pusa ulterior sub interdicție poate fi anulat daca la momentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub interdicție existau si erau îndeobște cunoscute. Totodată, pentru a putea fi încheiat un antecontract., consimțământul ca o condiție esențiala trebuie sa fie exprimat in cunoștința de cauza, adică sa provină de la o persoana cu discernământ,
Ori, starea de fapt, sănătatea tatălui său B. M., care a fost pensionat pe caz de boala prin reducerea capacitații de munca la vârsta de 49 de ani-anul 1976, s-a agravat in timp, starea sa mentala a devenit instabila, cu fluctuații majore de comportament si perceptivitate, ajungându-se ca faptele sale sa fie savarsite fara ca dansul sa poala conștientiza urmarea acestora. Astfel, ca urmare a mai multor acțiuni fara discernământ, tatal său B. M. a fost pus sub interdicție, numindu-se tutore in persoana sa B. D. P., care ulterior, in urma decesului tatălui său, a devenit moștenitor al tuturor bunurilor mobile si imobile deținute de părinții lor.
Ca si exemple ale acțiunilor întreprinse de tatăl său in timp; a înstrăinat foarte multe lucruri din casa si gospodărie: o gonea efectiv pe mama pârâtului de acasă, după care o reclama; a intentat divorț, tot printr-un viciu de consimtamant in 1991, pentru ca in 1992 sa se recasatoreasea tot cu ea; la influenta unor vecini l-a împuternicit pe avocatul C. C. (persoana pe care familia nu o cunoaște, nici tatal lor si nici dansul nu îi cunoaște) in vederea promovării unei acțiuni de divorț si pentru a-l reprezenta in țoale acțiunile ulterioare divorțului adică: partaj, executare, încasare sume cuvenite, etc.
Prin urmare, lipsa discernământului la încheierea unui contract atrage ca sancțiune nulitatea relativa-absoluta, cazul tatălui său B. M..
In susținerea celor prezentate mai sus, înțelege să se folosesc de proba cu înscrisuri si daca instanța considera necesar si cu proba cu martori.
In drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 34, 35 NCPC.; art. 205, 208, 209,210 NCPC; art. 948 -961CC .
Dovada o face cu următoarele acte: Acte de identitate: Procura Speciala nr. 1524/19.05.2014; Certificat Deces . nr._/02.10.2009, acte care atesta proprietatea: Certificat de moștenitor nr. 129/28.09.2010; Titlu de Proprietate nr. 1200-_/22.02.1996; Sentința civila nr. 7664/12.07.2004; încheiere de ședința din camera de consiliu/ 25.03.2008, cadastru nr._ din 13.06.2014, documente privind punerea sub interdicție; Sentinta civila nr.4891/06.04.2007; Raport de expertiza medico-legala Psihiatrica nr. 13 2/AJ/20.02.2007;Rezolutie / 13.03.2007; Dispozitia nr. 43 6/3.05.2006, Documente din 2005 - problema avocat C. C.; Procura speciala nr. 1149/30.05.2005; Declarație notariala nr.1484/ 06.07.2005; Adresa către C. C-tin_ ; Adresa către Judecatoria C. /10.07.2005, Adeverințe si chitante impozit emise de Primaria Tuglui: adresa nr. 4035/03.12.2013; adeverința nr, 1689/23.05.2014; chitanțe, Acte medicale: Bilet de ieșire din spital 1577/19.07.2002;
La data de 13.01.2015, reclamantul C. I. S. depus răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională prin care a solicitat respingerea pretențiilor pârâtului și excepțiilor invocate și anularea cererii reconvenționale, ca nedovedită, întrucât actele medicale prin care pârâtul dorește să demonstreze o boală a autorului lor, B. M., sunt cu 4-5 ani ulterioare încheierii contractului de vânzare cumpărare denumit chitanță, dar și pentru neîndeplinirea obligațiilor legale cu privire la timbrarea cererii reconvenționale.
În susținerea celor solicitate învederează că, în ceea ce privește excepția nulității relative-absolute a înscrisului sub semnătură privată, așa cum a fost formulată de pârât, nu are nicio urmare juridică, cu atât mai mult instanța de judecară nu îi poate da curs deoarece:
Dacă nulitatea invocată de pârât este relativă, atunci cererea este nulă din start, deoarece termenul de introducere al unei acțiuni având ca obiect nulitate relativă este termenul de 3 ani, prin urmare a intervenit prescripția dreptului la acțiune.
Dacă nulitatea este absolută atunci aceasta ar face obiectul unui dosar separat, nu al unui dosar care se naște printr-o simplă cerere reconvențională, pe motivul general valabil ca si o astfel de cerere poate da naștere dreptului la o acțiune cu obiect diferit. Obiectul, în cazul unei cereri reconvenționale trebuie să aibă legătură directă cu cauza. În caz contrar, ar fi trebuit să existe un dosar anterior (având ca obiect nulitate absolută a contractului de vânzare cumpărare), soluționat favorabil pentru pârâți sau eventual pentru pârâtul în viață – la data introducerii dosarului.
Cu privire la capătul de cerere al pârâtului în care solicită constatarea lipsei calității sale procesuale, solicită să se constate că și această cerere nu are nici un sens, deoarece nu numai că a arătat, dar a și depus la dosar certificatul de moștenitor nr. 86 din data de 19 iunie 2012 aut. de BNP T. M. D., prin care reclamantul împreună cu mama și sora sa sunt moștenitorii de drept ai autorului lor C. M. (cumpărătorul din contractul de vânzare cumpărare denumit chitanță).
Menționează că, pârâtul nu face decât să abată atenția de la propria culpă și anume, faptul că nu are un certificat de moștenitor perfect valabil, deoarece pe ce a depus la dosar nu se vede autentificarea și nici timbrul sec al notarului, este doar prima pagină a certificatului de moștenitor.
La data de 06.02.2015, pârâtul B. D. P. prin procurator B. M. a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate și argumentele invocate prin întâmpinare și admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost formulată.
In completarea excepțiilor invocate prin întimpinare si cererea reconvenționala, a invocat prescripția dreptului la acțiune. Acțiunea in pronunțarea unei hotărâri care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumpărare reprezintă o modalitate de executare in natura a unei obligații de a face, acțiunea fiind personala, prescriptibila in termenul general de prescripție de 3 ani, stabilit de art. l din Decretul nr. 167/1958, neputând asupra bunului ci asupra promitentului.
în ceea ce privește solicitarea reclamantului de respingere a acțiunii sale, formulează punctual următoarea APARARE:
In fond, Calugaritoiu I. S. în ÎNTÂMPINARE LA CEREREA RECONVENTIONALA, face afirmații nefondate, neargumentate si contradictorii, astfel:
F. de susținerea reclamantului ca, de 12 ani încoace atât tatăl B. M., cat si moștenitorii acestuia au refuzat sa-i lase pe reclamanți sa intre în posesia terenului, face precizarea ca nu avea cunoștința ca tatăl său sa fi avut in timpul vieții discuții cu tatăl reclamantului sau cu acesta, cu privire la folosința, sau dreptul de folosința al acestui teren si, moștenitorii, nu au văzut si nu au știut despre existenta înscrisului numit chitanță de vânzare cumpărare, până la acest moment când le-a fost prezentat cu ocazia acestui proces.
Pentru a dovedi legalitatea înscrisului, Certificat de Moștenitor nr. 129/_, face mențiunea ca va prezenta instanței, spre confruntări la primul termen de judecata, originalul acestui înscris. in legătură cu propriul certificat de moștenitor, nu înțelege ce ar putea sa însemne "propria culpa" invocata de reclamant, si ca atare nu poate sa facă nici-o referire la aceasta apreciere.
Referitor la multiplele acte medicale care au stat la baza stabilirii de către instanța in cauza a lipsei de discernământ a tatălui său B. M., se afla Biletul de ieșire din spital din anul 2002, Biletul de ieșire din spital din 2006 in care se precizează ca bolnavul este internat cu o boala de care suferea de mai bine de 10 ani. Totodată aceste fapte au fost recunoscute in fata procurorului care a analizat cazul in speța, de către Primarul comunei Tuglui- N. P. si de către S. F.-salariat al Primăriei si consemnate in Procesul Verbal întocmit la Procuratura, in Nota de Constatare întocmită de către IML, precum si in cuprinsul Sentinței civile nr. 4891, cu ocazia aceluiași dosar in justiție de stabilire a lipsei de discernământ a lui B. M.. Aceste documente se regăsesc in xerocopie la dosar si le pot prezenta in original in fata instanței de judecata.
Cu referire la excepția invocata privind nulitatea relativă absoluta face următoarele precizări: Prescripția dreptului la acțiune începe sa curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări trebuia sa cunoască nașterea lui. Sub acest aspect, revine cu precizarea ca, in speța B. D. P. ca si moștenitor succesor, abia acum a luat cunoștința despre acest înscris numit Chitanță de vânzare/cumpărare. In ceea ce-1 privește pe tatal său, dincolo de faptul ca este evident ca nu conștientiza actele sale, lucru foarte bine- cunoscut, de care s-a abuzat de foarte mulți binevoitori, dorește sa reliefeze din nou ca el însuși, pe timpul vieții, a dobândit titlu de proprietate, prin Decizia 7664/2004, deci, la 2 ani după ce a fost emis acest înscris - Chitanță de vânzare/cumpărare. Iar cererea reconvențională formulata de către pârât, bineînțeles ca are legătură directa cu cauza si nu aveam cum sa o formuleze printr-un alt dosar anterior fiind in necunoștința de existenta acestui înscris si, mai mult decât atât, devenind el însuși proprietar prin actul de succesiune si prin înregistrarea la cartea funciara a imobilului in cauza.
Nulitatea relativa este prescriptibila pe cale de acțiune si imprescriptibila pe cale de excepție.
Cu privire la fondul cauzei, pentru a pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, instanța trebuie să verifice dacă existența unui contract valabil încheiat între părți care să fie dovedit în condițiile dreptului comun, dacă există refuzul nejustificat al părții acționate în instanță de a încheia contractul în forma prevăzută de lege, dacă reclamantul și-a îndeplinit obligațiile asumate prin antecontractul încheiat și dacă promitentul vânzător este proprietarul bunului promis.
Față de aceste motive face precizarea că își menține punctele de vedere și temeiul de drept legal indicat în întâmpinarea și cererea reconvențională formulate inițial.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispoz. art. 201 alin. 2 NCPC.
Prin încheierea de ședință din data de 13 mai 2015 instanța a unit excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților B. M., B. G., B. F. și B. M., excepția nulității relative absolute a înscrisului sub semnătură privată și excepția prescripției dreptului la acțiune cu fondul cauzei.
În scop probator, instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba testimonială și proba cu efectuarea expertizei tehnice specialitatea topografie, având ca obiective: identificarea terenului prin măsurători, vecinătăți, schiță și evaluare.
De asemenea, a încuviințat pentru pârâții B. M. și B. D. P. proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În cauză au fost audiați martorii B. I. și R. T. I..
La data de 29.10.2015 a fost depus raportul de expertiză topo realizat de expertul I. I., împotriva căruia părțile nu au formulat obiecțiuni.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța constată și reține că la data de 06.02.2002 între autorul B. M., în calitate de promitent –vânzător, și autorul C. M., în calitate de promitent-cumpărător, s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, la Consiliul Local Ț., județul D. (conform ștampilei aplicate pe înscris ), având ca obiect terenul livadie în suprafață de 0,25 ha, amplasat în punctul ,,Școală,,, având vecini: est . Trană F., nord G. P., cu suma de 500.000 lei. Vânzătorul a declarat că a dat banii mai sus notați în prezența martorilor V. F. și B. I. .
Instanța reține că autorul B. M. a decedat la data de 01.10.2009, iar moștenitor legal acceptant este fiul său, pârâtul B. D. P., conform certificatului de moștenitor nr. 129/28.09.2010 emis în dosarul notarial nr. 148/2010 al BNP Ș. F.. Pârâții B. M., B. M., B. G., B. F., sunt străini de succesiune prin renunțare, conform certificatului de moștenitor menționat anterior.
Ca urmare, instanța reține calitate procesuală pasivă doar pârâtului B. D. P., în calitate de moștenitor legal acceptant al autorului vânzător B. M., iar ceilalți pârâți chemați în judecată nu au calitate procesuală pasivă în speță, fiind străini de succesiunea autorului vânzător B. M..
Autorul vânzător B. M., alături de numiții: B. D. F., S. D. L. I. D. S., M. D. E. sunt înscriși cu suprafața de 3400 mp teren în satul Ț., ., în TDP NR. 1200-_/ 22.02.1996 emis de Comisia Județeană D. pentru Legea 18/1991 .
Din depoziția martorei audiată în cauză, B. I., ce a fost prezentă și la momentul încheierii convenției de vânzare cumpărare, rezultă că la data intervenirii înțelegerii, întregul preț a fost plătit, autorul reclamantului a intrat în posesia terenului, iar după decesul său, reclamantul (fiul său ) a intrat în posesia terenului, pe care îl folosește în prezent. Pe teren era fân pentru animale, și în prezent este tot fân pentru animale. Nu știe dacă era cultivat pe teren sau creștea el. La momentul scrierii chitanței, B. M. era normal.
Instanța reține că prin înscrisul sub semnătură privată numit ,,chitanță de vânzare cumpărare,, încheiat la data de 06.02.2002 între cei doi autori s-a încheiat o veritabilă convenție de vânzare cumpărare a suprafeței de 0,25 ha livadie, astfel cum a fost identificată în această chitanță, cuprinzând toate elementele prevăzute de dispozițiile art. 1294, art.1295 VCC, respectiv: cei doi autori au stabilit calitatea de vânzător și cumpărător: autorul B. M. –vânzător iar autorul C. M. – cumpărător, au stabilit obiectul convenției: suprafața de 0,25 ha livadie menționând vecinătățile, au stabilit prețul care s-a și plătit la momentul scrierii chitanței, așa cum s-a menționat în aceasta.
Nu se pot reține întemeiate susținerile pârâtului că autorul B. M. nu avea discernământ la data încheierii convenției întrucât toate actele medicale invocate sunt ulterioare încheierii acestei convenții, iar martora B. I., prezentă la încheierea convenției a relatat că la momentul scrierii chitanței B. M. era normal, iar în ceea ce privește consimțământul, acesta a fost dat de autorul B. M., conform declarației martorei prezente la încheierea convenției, B. I..
Din aceste considerente, instanța reține neîntemeiate susținerile pârâtului în ceea ce privește excepția nulității absolute și excepția nulității relative a înscrisului sub semnătură privată. Instanța reține că pârâtul a cunoscut despre existența înscrisului sub semnătură privată în acest proces, întrucât reclamantul nu a făcut proba contrară ; ca urmare, instanța reține neîntemeiată excepția prescripției cererii reconvenționale privind nulitatea relativă a înscrisului sub semnătură privată.
Instanța reține însă că prin răspunsul la întâmpinare, fila 90 dosar, reclamantul recunoaște că de 12 ani, atât autorul B. M. cât și moștenitorii acestuia, s-au opus să îi lase să intre în posesia terenului, menționând astfel: ,, conflictul astfel creat pleacă de la faptul că atât B. M. ( pe toată perioada vieții ) cât și moștenitorii acestuia, s-au opus de 12 ani încoace să ne lase să intrăm în posesia terenului ,, .
Ori, acțiunea în constatare având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare este o acțiune personală imobiliară, potrivit Deciziei nr.8/2013 a ÎCCJ, prescriptibilă în termenul general de prescripție de trei ani, conform art.3 din Decretul nr.167/1958 aplicabil în speță.
Instanța apreciază că termenul de prescripție de trei ani se calculează în speță de la data încheierii chitanței 06.02.2002 întrucât cumpărătorul nu a intrat în posesia terenului ( doar exercitarea posesiei întrerupe termenul de prescripție, conform Decretului nr. 167/1958 privind excepția prescriptivă ), așa cum s-a menționat anterior. Ca urmare, termenul general de prescripție s-a împlinit la data de 06.02.2005, iar prezenta cerere de chemare în judecată s-a înregistrat la data de 21.11.2014, rezultând întemeiată excepția prescripției acțiunii invocată de pârâtul B. D. P..
Verificând aplicarea legii civile în timp, instanța constată că, potrivit art. 6 alin. 5 C. Civ. și art. 3 din Legea 71/2011, actele și faptele juridice încheiate, ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . noului cod civil, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau după caz, a săvârșirii ori produceriilor, iar potrivit art. 6 alin. 6 C.civ. și art. 5 alin. 2 din Legea 71/2011, „dispozițiile noului cod civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare al acestuia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al terenurile, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi.”
Astfel, conform principiilor neretroactivității legii civile în timp, prevăzute de art. 6 C.civ. și al aplicării imediate a legii civile noi, actelor și faptelor juridice civile le sunt aplicabile dispozițiile legii civile în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, cu excepția retroactivității legii civile noi și a ultraactivității legii civile vechi, dacă legea nouă prevede expres o astfel de excepție.
În cazul raporturilor obligaționale, reține instanța că se va aplica legea de la data încheierii acestor situații juridice, acestea nefiind expres prevăzute în excepțiile menționate de art. 6 alin. 6 C.civ.
Din aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 1294, art.1295 VCC, art.3 din Decretul nr.167/1958, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților B. M., B. G., B. F., B. M., va admite excepția prescripției dreptului la acțiune, față de pârâtul B. D. P., va respinge acțiunea față de pârâtul B. D. P., ca prescrisă, va respinge excepția prescripției cererii reconvenționale și va respinge cererea reconvențională ca neîntemeiată, cu aplicarea art.453 NCPC și art. 18 din OUG 51/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților B. M., B. G., B. F., B. M..
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. I. S., având CNP_, cu domiciliul în comuna Ț., ., jud. D., față de pârâții B. M., având CNP_, B. G., având CNP_, B. F., având CNP_ și B. M., având CNP_, toți cu domiciliul în C., .. 51, jud. D., pentru excepția lipsei calității procesuale pasive.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune, față de pârâtul B. D. P..
Respinge acțiunea față de pârâtul B. D. P., având CNP_, cu domiciliul în C., Bld. Oltenia, nr. 21, ., ., ., prin procurator B. M., cu domiciliul în C., .. 51, jud. D., ca prescrisă.
Respinge excepția prescripției cererii reconvenționale .
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul B. D. P..
Obligă reclamantul către stat la plata sumei de 800 lei, ajutor public judiciar acordat sub forma scutirii de plata onorariului de expert.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 20.01.2016.
Președinte Grefier
Anișoara G. V. G.
RED.AG
TEH. V.G. - 8 Ex./22.02.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1026/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3/2016. Judecătoria... → |
|---|
