Plângere contravenţională. Sentința nr. 529/2016. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 529/2016 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-01-2016 în dosarul nr. 529/2016
- plângere contravențională-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 529
Ședința publică de la data de 19 ianuarie 2016
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta E. T. SRL, în contradictoriu cu intimatul CNADNR SA CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 14.01.2016 petenta a depus precizare la acțiune și la data de 14.01.2016 petenta a depus concluzii, după care:
Instanța lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
În conformitate cu prevederile art. 131 coroborate cu prevederile art. 131 din Noul Cod de Procedură Civilă coroborat cu art. 32 din OG 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
În temeiul art. 238 Noul Cod de Procedură Civilă instanța estimează durata cercetării procesului la 3 luni.
Conform art. 255 alin 1 coroborat cu art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că proba cu înscrisurile solicitate de părți este admisibilă putând duce la soluționarea procesului, motiv pentru care încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar în dovedirea susținerilor părților.
În temeiul art. 292 Noul Cod de Procedură Civilă se administrează proba cu înscrisurile de la dosar.
Instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele
La data de 24.07.2015 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ plângerea contravențională formulată de petenta S.C. E. T. S.R.L în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A.-CESTRIN împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/29.06.2015, emise de intimată.
In motivarea plângerii formulate, petenta a invocat excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea amenzii contravenționale, solicitând în principal anularea procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
Petenta a invocat prevederile art. 9 alin. 1 și 2 și 3 din OG 15/2002, arătând că procesul verbal de contravenție se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, iar constatarea contravenției se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România. A apreciat petenta, din coroborarea acestor dispoziții legale că momentul săvârșirii se suprapune cu cel al constatării în cazul în care constatarea este realizată cu un mijloc tehnic omologat și deci procesul verbal trebuie încheiat în 30 zile de la data înregistrării video a săvârșirii faptei.
Din procesul verbal de contravenție . nr._/29.06.2015 rezultă că momentul săvârșirii este 16.01.2015 ora 01.39, iar procesul verbal a fost încheiat la 29.06.2015, deci cu depășirea termenului de 30 zile prevăzut de art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002.
Pe fond a precizat că a deținut rovinietă valabilă până la 15.01.2015 ora 23.59, dar în momentul în care șoferul a dorit să prelungească valabilitatea la stația peco din Caracal, i s-a comunicat faptul că nu funcționează sistemul informatic.
La data de 05.10.2015, intimata CNADNR SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale. În ceea ce privește prescripția aplicării sancțiunii amenzii, a indicat art. 13 alin. 1 din OG 2/2001 care prevede un termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, respectiv de la data la care contravenientul a circulat fără rovinietă. În privința datei constatării faptei prevăzute de art. 9 alin. 3 din OG 15/2002, aceasta este data la care agentul constatator, urmărind imaginile video, captate cu ajutorul mijloacelor tehnice, surprinde un vehicul circulând fără a deține rovinietă.
Ca atare, intimata a apreciat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea termenului de 6 luni și comunicat cu respectarea termenului de 30 zile.
În privința termenului special de 30 de zile, a arătat intimata că acesta nu este un termen special de prescripție întrucât intenția legiuitorului a fost aceea ca, în intervalul de 30 zile de la data constatării contravenției să nu se poată încheia alte procese verbal, limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 zile.
Susține că procesul-verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002 coroborat cu OG 2/2001 și a fost întocmit cu respectarea prevederilor Art. 9 alin. 1 și 3 din OG 15/2003, în lipsa contravenientului și a martorilor constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
A anexat legitimație agent constatator, dovada comunicării procesului verbal, planșa foto emisă de sistemul SIEGMCR.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal R15 nr._/29.06.2015 emis de intimata CNADNR SA, petenta ..R.L a fost sancționata pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționată de art. 8 alin. 2 OG 15/2002, constând în faptul că a la data de 16.01.2015 oara 01.39 pe DN 6 km 212+300 a circulat cu autovehiculul cu nr._, fără a avea rovinietă valabilă la data efectuării controlului de către agentul constatator.
Potrivit dispozițiile art. 34 alin 1 din OG 2/2001 instanța competenta sa soluționeze plângerea verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal si sancțiunii aplicate.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Petenta a invocat prin plângere prescripția dreptului de a aplica amenda contravențională întemeindu-se pe dispozițiile art. 9 alin.3 din OG nr. 15/2002, însă instanța observă că aceste dispoziții nu reglementează un termen de prescripție a aplicării amenzii contravenționale, ci un termen special pentru întocmirea și comunicarea procesului verbal de contravenție în cazul contravenției continue de a circula fără a avea rovinieta achitată.
Potrivit art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001 "aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei", iar alin. 4 prevede că "prin legi speciale pot fi prevăzute și alte termene de prescripție pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale".
Art. 14 din OG nr. 2/2001 astfel cum a fost modificat prin OG nr. 5/2015 stabilește că executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data aplicării sancțiunii.
Prin urmare, cauzele ce exclud executarea sancțiunilor contravenționale nu trebuie confundate cu cele care exclud posibilitatea aplicării sancțiunii contravenționale, deoarece primele determină imposibilitatea executării unei sancțiuni aplicate, iar cele din urmă împiedică însăși aplicarea sancțiunii.
Din cuprinsul art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002, care prevede că "procesul verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1", rezultă că se reglementează un termen special cu scopul limitării în timp a contravenției continue constând în punerea în circulație a unui vehicul fără plata rovinietei, interzicând agentului constatator ca pe parcursul a 30 de zile de la constatarea faptei, constatare care să se facă pe baza înregistrărilor realizate cu mijloace tehnice, să nu poată încheia alte procese verbale pentru aceeași faptă.
Acest termen nu este un termen special de prescripție a dreptului de a aplica amenda contravențională, așa cum greșit a apreciat petenta, ci un termen special pentru întocmirea și comunicarea procesului verbal, instituit cu scopul de a nu se ajunge la o sancționare contravențională repetată pentru săvârșirea aceleiași fapte în decursul a 30 de zile. Altfel spus, textul de lege urmărește ca, din momentul în care agentul constatator a constatat prima faptă, pe baza înregistrărilor video, să nu poată sancționa de mai multe ori un contravenient care, în decurs de 30 de zile calculate din acest moment, este surprins în mod repetat de mijloacele tehnice că pune în circulație un autovehicul fără a achita tariful de drum.
E adevărat că din cuprinsul art. 13 alin. 4 din OG nr. 2/2001 rezultă că prin legi speciale se pot stabili și termene speciale de prescripție a aplicării sancțiunii contravenționale, însă durata acestor termene dar și natura lor juridică trebuie să rezulte în mod expres din cuprinsul textului de lege special, iar în speță instanța constată că în niciun caz din art. 9 alin. 3 OG nr. 15/2002 nu rezultă în mod expres instituirea unui termen special de prescripție a aplicării amenzii, cu atât mai mult cu cât textul în discuție folosește termeni precum "întocmirea", "comunicarea" procesului verbal, "încheierea altor procese verbale" și nicidecum "aplicarea sancțiunii".
Termenul de 30 de zile nu poate fi considerat, din aceleași motive ce țin de tehnica legislativă și raportat la terminologia utilizată de art. 9 alin. 3 OG 15/2002, nici ca termen de prescripție a executării sancțiunii aplicate, lipsind din cuprinsul articolului orice noțiune de "prescripție". Ori, având în vedere consecințele ce decurg din aplicarea sancțiunii prescripției, fie ea a aplicării amenzii, fie a executării acesteia, instanța apreciază că prescripția nu se presupune, ci trebuie să rezulte expres din lege.
Raportat la aceste dispoziții legale, instanța constată că fapta a fost săvârșită la data surprinderii, cu ajutorul mijloacelor tehnice amplasate în trafic, a autovehiculului aflat în proprietatea petentei, respectiv la data de 16.01.2015, și a fost constatată la data verificării înregistrărilor video ale acestor mijloace, respectiv la data de 29.06.2015 când a fost și întocmit procesul verbal . nr._ și aplicată sancțiunea contravențională. Prin urmare, termenul de 6 luni de prescripție a aplicării sancțiunii, reglementat de art. 13 alin. 1 OG 2/2001, termen ce se calculează de la data săvârșirii faptei nu a fost împlinit la data aplicării sancțiunii contravenționale.
Procesul verbal a fost comunicat petentei la data de 16.07.2015, prin afișare la sediul acesteia, după ce în prealabil nu s-a putut realiza procedura de comunicare prin poștă cu scrisoare recomandată ca urmare a lipsei destinatarului de la domiciliu (f. 17,18, 9), fiind deci respectat și termenul de prescripție de 2 luni a executării sancțiunii contravenționale calculat de la data aplicării sancțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentei, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Din interpretarea art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 procesul - verbal beneficiază de prezumție relativă de temeinicie, fiind întocmit de către un agent al statului însărcinat cu exercițiul autorității de stat pentru a constata și aplica sancțiuni, iar pe de altă parte, petenta are posibilitatea să facă dovada contrară celor reținute în procesul verbal cu privire la acest aspect în conformitate cu dispoz. art. 249 C.proc.civ (potrivit cărora, cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege).
Instanța reține că petenta nu a dovedit faptul contrar celor reținute prin procesul verbal, respectiv că la data de 16.01.2015 avea achitat tariful de drum pentru autovehiculul cu nr._, precum și faptul că săvârșirea faptei a fost înregistrată cu mijloace tehnice omologate, fiind constatată de către un agent constatator ce deține autorizație de control.
În privința susținerii petentei conform căreia a avut rovinietă valabilă până la data de 15.01.2015, dar a fost în imposibilitate de a achiziționa alta, instanța constată că petenta nu a dovedit un caz fortuit exonerator de răspundere, simpla afirmație nefiind suficientă.
Prin urmare, petenta nefăcând dovada unei alte stări de fapt decât cea reținuta prin procesul verbal, respectiv a deținerii rovinietei valabile la momentul controlului, pentru vehiculul menționat in actul sancționator, instanța reține că procesul verbal este legal și temeinic întocmit, fiind astfel înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură și confirmată situația de fapt reținută de agentul constatator.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. În raport de aceste criterii, instanța constată că sancțiunea aplicată petentei a fost corect individualizată, fiind în limitele prevăzute de lege și nu se impune aplicarea sancțiunii avertismentului cât timp petenta nu a făcut dovada că a luat măsurile îndreptării imediate a consecințelor faptei contravențional întrucât nu a achiziționat rovinieta în cel mai scurt timp, deși avea posibilitatea de a căuta și alte benzinării unde se poate achita tariful de drum.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța va respinge plângerea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta E. T. SRL cu sediul în C., ., județul D., în contradictoriu cu intimatul CNADNR SA cu sediul în București, Bulevardul I. M., nr. 401A, sector 6, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 19 ianuarie 2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C.-M. B. S. A. G.
Red.. jud. C.M.B./ Tehnored. gref. S.A.G./ 28.01.2016, 4 ex.
| Plângere contravenţională. Sentința nr. 681/2016.... → |
|---|
