Ordin de protecţie. Sentința nr. 9/2016. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9/2016 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 06-01-2016 în dosarul nr. 9/2016
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._ ordin de protecție
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
Complet specializat de minori și familie
Operator de date cu caracter personal nr. 5012
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9/2016
Ședința camerei de consiliu din data de 6 ianuarie 2016
Completul constituit din:
PREȘEDINTE B. C. I.
Grefier N. R.
Ministerul Public, P. de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș reprezentat prin procuror M. C.
Pe rol fiind spre soluționare cauza civilă de minori și familie având ca obiect ordin de protecție și evacuare, privind pe reclamanta N. D. și pe pârâtul N. F..
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu au răspuns reclamanta personal, pârâtul personal și asistat din oficiu de avocat N. L. și martorii S. M. și N. F., lipsă fiind martorul I. M..
Procedura de citare legal îndeplinită, conform prevederilor art. 153 alin. 1 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei și stadiul soluționării acesteia, după care:
Instanța, potrivit dispozițiilor art. 219 Cod procedură civilă, verifică identitatea reclamantei și a pârâtului, datele fiind consemnate în caietul de ședință al grefierului.
Reclamanta depune la dosar un CD cu înregistrări audio privind agresiunile verbale ale pârâtului.
Instanța pune în discuție proba suplimentară cu înregistrarea audio solicitată de reclamantă.
Avocat N. L., pentru pârât, precizează că se opune probei cu înregistrare audio, întrucât nu a fost solicitată și încuviințată. Nu există certitudinea că pe acel CD este vocea pârâtului, pentru că nu este o înregistrare autorizată.
R. parchetului precizează că lasă la aprecierea instanței
Instanța, în baza art. 254 alin.1 pct. 2 și 4 Cod procedură civilă suplimentează reclamantei proba cu înregistrare audio, având în vedere că administrarea acestei probe nu duce la amânarea cauzei și, proba cu interceptarea telefonică a fost cerută și prin cererea de chemare în judecată.
S-au interogat din oficiu reclamanta și pârâtul, depozițiile fiind atașate la dosarul cauzei.
Instanța procedează la audierea martorilor S. M. și N. F., cu respectarea dispozițiilor art. 318-323 Cod procedură civilă, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Fiind întrebată de instanță, reclamanta precizează că nu mai insistă în audierea martorului lipsă, renunțând la acest martor întrucât acesta nu are alte aspecte relevante în afara celor relatate până în prezent de ceilalți martori și de părți.
Avocat N. L., pentru pârât și reprezentantul parchetului arată că nu se mai impune audierea acestui martor și cere să se ia act că reclamanta a renunțat la proba cu acest martor.
Instanța, în baza art. 257 Cod procedură civilă, constată că reclamanta a renunțat la proba cu martorul încuviințat, I. M., motiv pentru care dispune ca acel martor să nu mai fie audiat.
Avocat N. L., pentru pârât, depune la dosar înscrisuri privind actele de proprietate ale apartamentului.
Instanța restituie pârâtului actele depuse, neavând relevanță în cauza de față
Instanța pune în discuția părților necesitatea audierii CD-ului depus de reclamantă la acest termen.
Reclamanta personal, pârâtul personal și apărătorul din oficiu al acestuia și reprezentantul parchetului solicită audierea CD-ului.
Instanța dispune suspendarea cauzei pentru a fi audiat CD-ul .
S-a audiat CD-ul de față cu toate părțile, apărătorul din oficiu al pârâtului și reprezentantul parchetului.
Pârâtul arată că nu-și recunoaște vocea de pe CD.
Avocat N. L., pentru pârât, arată că și dacă ar fi vocea pârâtului, părțile se ceartă pe bani și acte și nu rezultă acte de violență.
Reclamanta arată că pârâtul nu dă în dumneaei cu pumnii ci doar o strânge de haine în zona gâtului, spunând că nu dă în animale.
S-a reluat ședința de judecată în aceeași componență și cu aceleași părți și reprezentanți.
Instanța întreabă părțile dacă mai au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Reclamanta personal, pârâtul personal și prin avocat N. L. și reprezentantul M. Public, având fiecare cuvântul, precizează că nu mai au alte cereri de formulat și nici probe de solicitat.
Instanța constată că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat în prezenta cauză, apreciază pricina în stare de judecată conform prevederilor art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și, în baza art. 392 Cod procedură civilă, acordă cuvântul asupra dezbaterilor.
Reclamanta solicită să nu mai fie jignită de pârât, să nu i se mai încuie ușile și copii să fie lăsați în pace. Cere ca pârâtul să nu mai mănânce mâncarea cumpărată din banii ei și să lase copii să stea în casă.
Avocata N. L., pentru pârât, solicită respingerea cererii privind instituirea ordinului de protecție ca nedovedită, întrucât cererea nu se încadrează în dispozițiile prev. de art. 4 din Lg. 217/2004. Faptul că părțile nu se mai înțeleg și se ceartă nu reprezintă violență. Din toate probele administrate în cauză și din relațiile depuse la dosar de către poliție nu confirmă că pârâtul este o persoană violentă, sau care face scandal. Chiar reclamanta a arătat că pârâtul nu a lovit-o de 15 ani, fiind doar șicane între părți întrucât acestea se află în divorț.
Pârâtul personal precizează că reclamanta urmărește să-l dea afară din casă și solicită respingerea cererii ca nedovedită.
R. M. Public menționează că, având în vedere probele administrate în cauză, precum și faptul că emiterea ordinului de protecție nu poate fi dispusă în mod excesiv, în cazul de față, nu se impune o astfel de măsură. Apreciază că viața, integritatea ori libertatea victimei nu au fost puse în pericol. Solicită respingerea cererii de emitere a unui ordin de protecție.
Instanța, în baza art. 394 Cod procedură civilă, închide dezbaterile în cauză și rămâne în pronunțare asupra cererii deduse judecății.
INSTANȚA:
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr._ /23 noiembrie 2015 reclamanta N. D. a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului N. F., în baza Legii nr. 217/2003.
În motivarea cererii s-a arătat că pârâtul face multe scandaluri devenind violent verbal și fizic cu reclamanta, iar în data de 21 noiembrie 2015 a închis ușa la cămară și de la balcon, nu i-a mai permis accesul la alimente, neputând hrăni fiul cel mic. De asemenea, pârâtul amenință reclamanta permanent că o omoară, chiar și pe fiul acestora, fiind nevoită să apeleze la organele de poliție.
Reclamanta a solicitat în consecință luarea următoarelor măsuri de către instanță:
- evacuarea pârâtului N. F. din imobilul din municipiul Curtea de Argeș, județul Argeș.
- limitarea dreptului de folosință al pârâtului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu reclamanta.
- obligarea pârâtului N. F. la păstrarea unei distanțe minime față de reclamantă și față de minorul N. F. S., față domiciliul acestora sau orice loc pe care îl frecventează sau vizitează.
- interzicerea pârâtului N. F. a oricărui contact cu reclamanta, direct sau indirect, inclusiv telefonic, prin corespondența sau în orice alt mod.
S-au interogat din oficiu părțile prezente, s-au audiat martorii încuviințații N. F. și S. M., reclamanta renunțând la martorul I. M., s-a procedat la ascultarea CD – ului depus la termenul din 6 ianuarie 2016.
Examinând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Pârâtul N. F. este soțul reclamantei N. D.. În prezent aceștia locuiesc împreună cu copii lor într-un imobil apartament situat în municipiul Curtea de Argeș, .. A6, ., județul Argeș, împreună cu copii acestora, unul din ei fiind minor în vârstă de 12 ani, respectiv minorul N. S. F..
În prezent părțile sunt într-un proces de divorț în dosarul civil_ al Judecătoriei Curtea de Argeș.
În data de 21 noiembrie 2015 a avut loc un incident între părții, solicitându-se intervenția organelor de poliție așa cum rezultă din fișa de intervenție la eveniment și a procesului verbal întocmit cu aceea ocazie (filele 21 -22).
Între părții a existat o stare conflictuală mocnită de câțiva ani de zile, situație care nu s-a materializat în violență fizică a pârâtului față de reclamantă, așa cum a rezultat din întreg materialul probatoriu administrat în cauză. Evenimentul din data de 21 noiembrie 2015 nu s-a materializat în violență fizică din partea pârâtului față de reclamantă așa cum rezultă din fișa de intervenție la eveniment și a procesului verbal întocmit cu aceea ocazie (filele 21 -22) unde se precizează că părțile sunt în proces de divorț având o divergență cu privire la folosirea unui dormitor.
Din interogatoriul luat din oficiu reclamantei, rezultă că pârâtul a agresat-o fizic cu 15 ani în urmă însă, de mulți ani încoace, pârâtul nu a mai exercitat nicio violență fizică asupra acesteia, arătând că este foarte nemulțumită că pârâtul nu muncește, nu plătește facturi și o jignește în permanență, adresându-i zilnic cuvântul ”curvă”.
De asemenea, din interogatoriul luat pârâtului rezultă că acesta este pensionat pe caz de boală, fiind operat la șold, fiindu-i interzis de către medic orice fel de activitate și că adevărata problemă o constituie partajul care se va face asupra apartamentului, motiv de la care pleacă toate discuțiile contradictorii între cele două părții.
Pe de altă parte, niciunul dintre cei doi martori audiați nu au putut preciza că au asistat la vreun moment în care pârâtul să fi exercitat violență asupra reclamantei.
Din înregistrarea audio, depusă pe CD de reclamantă, rezultă că părțile au divergențe pe subiectul dreptului de proprietate asupra imobilului apartament în care locuiesc. Din aceeași înregistrare rezultă că întradevăr pârâtul adresează reclamantei apelativul ”curvă” însă acest motiv nu este suficient, fără alte argumente, pentru a admite o astfel de cerere.
Potrivit art. 23 din Legea 217/2003, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune și suportarea de către agresor a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familială.
Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanța poate dispune și obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
Din acest text de lege, raportându-se și la dispozițiile art. 3 și 4 din același act normativ care reglementează emiterea ordinului de protecție, rezultă că aceasta este o măsură excepțională, are un domeniu restrâns și strict de aplicare și este admisibilă în materia raporturilor de familie, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui act de violență din partea unui membru al familiei și existența unei stări de pericol a vieții, integrității fizice sau psihice ori libertății victimei actului de violență. Existența stării de pericol generată de actul de violență este o chestiune relativă, care nu poate fi stabilită în abstract, ci doar prin raportare la situația concretă și la persoanele implicate.
Se apreciază că aceste episoade de ceartă contradictorie, emoționale de altfel, nu sunt de amploare, ci unele obișnuite între rude în familie, în special în condițiile în care părțile sunt în plin proces de divorț, nefiind vorba de episoadele care să pună în pericol grav persoana și drepturile fundamentale ale reclamantei.
Dispozițiile Legii nr. 217/2003 se referă în mod expres la necesitatea înlăturării stării de pericol în care este pusă viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea victimei actului de violență, or în cazul de față nu se poate reține că s-a dovedit existența stării de pericol, relația tensionată anterioară dintre cei reclamanții și pârât, care nu mai conviețuiesc de aproape doi ani împreună, nefiind suficientă să impună emiterea unei astfel de măsuri excepționale cum este ordinul de protecție.
Pentru aceste argumente, instanța urmează să respingă, ca neîntemeiată, cererea reclamantei N. D. de emitere a unui ordin de protecție împotriva pârâtului N. F..
Onorariul în cuantum de 260 lei pentru apărătorul din oficiu avocat L. N., se va avansa din fondurile speciale ale M. Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, cererea privind emiterea ordinului de protecție formulată de reclamanta N. D., CNP:_, domiciliată în Curtea de Argeș, .. A 6, ., ., împotriva pârâtului N. F., CNP:_, domiciliat în Curtea de Argeș, .. A 6, ., ..
Onorariul de 260 lei pentru apărătorul din oficiu L. N., se va avansa din fondurile speciale ale M. Justiției.
Cu apel în termen de trei zile de la pronunțare.
Apelul se depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6 ianuarie 2016.
Președinte, B. C. I. | ||
Grefier, N. R. |
B.C.I./N.R.
5 ex./8 ianuarie 2016
.>
- Reclamantă
- pârât
- parchet
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 183/2016.... → |
|---|
