Acţiune în constatare. Sentința nr. 1239/2015. Judecătoria DETA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1239/2015 pronunțată de Judecătoria DETA la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 929/220/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D.
OP 5271
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1239
Ședința publică de la 09 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. I. H.
Grefier I. S.
Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de reclamanții T. Ș. – G. și T. L. în contradictoriu cu pârâta T. E. - S., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Iunacico Angelco, în reprezentarea reclamanților, lipsesc reclamanții și pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că acțiunea se află în stare de judecată.
Fiind primul termen de judecată, instanța, din oficiu, verifică competența generală, conform art. 1-3 din Legea 304/2004, materială, conform art. 94 aliniat 1 punctul 4 din Noul cod de procedură civilă, și teritorială, în baza art.107 C.p.c., apreciind că Judecătoria D. este competentă în soluționarea prezentei cauze.
În temeiul art. 238 alin.1 din NCPC instanța pune în discuție durata estimativă a cercetării procesului.
Reprezentantul reclamanților apreciază că acțiunea se poate soluționa la acest termen întrucât nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte probe de administrat în cauză, instanța declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamanților solicită admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei D. sub nr._ din 20 mai 2015, reclamanții T. Ș. – G. și T. L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta T. E. – S., ca instanța, pe baza probelor ce vor fi administrate să dispună constatarea intervenirii prescripției extinctive a dreptului de a cerere executarea silită a sumei de 9.495 RON, dispusă în favoarea pârâtei prin Sentința civilă nr. 177/27.03.2006, dispusă în dosar nr. 577/2006 al Judecătoriei D., rămasă definitivă la data de 02.06.2006, prin nerecurare; radierea din CF 7322 a localități Jebel, cu nr. cadastral 299/b/2, compus din casa nr. 315/A, curte și grădină în suprafață tabulară de 715 mă a notărilor înscrise în CF, sub C1 – dreptul de sultă în valoare de 9,495 RON în favoarea lui T. E. S..
Solicită cheltuieli de judecată.
În fapt, suspine că prin Sentința civilă nr. 177/27.03.2006 a Judecătoriei Detra, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 02 iunie 2006, prin nerecurare, dispusă în Dosar nr. 577/2006 al Judecătoriei D., a fost admisă cererea formulată de reclamantul Mirta D. C., împotriva pârâtei T. E. – S. și, în fond, constată că părțile au dobândit sub durata căsătoriei, prin contribuție egală, imobilul înscris în CF nr. 7322 Jebel, nr. top. 299/b/2, casa cu nr. 315/A, curte și grădină în suprafață de 715 mp., în valoare de 18.990 RON; sistarea comunității matrimoniale de bunuri prin atribuirea imobilului, în natură, în întregime reclamantului, cu obligarea acestuia de a plăti pârâtei sultă în sumă de 9.495 RON; fără cheltuieli de judecată.
Ulterior, acest imobil le-a fost înstrăinat în conformitate cu contractul de vânzare – cumpărare – Încheiere de autentificare nr. 268/20 martie 2008 – BNP D. R.
Menționează că au cumpărat imobilul cu sarcini, respectiv sulta care a fost intabulată în favoarea pârâtei T. E. – S..
Dreptul la acțiune al pârâtei pentru a cere executarea silită a acestei sume de bani s-a născut la data de 02 iunie 2006, dată la care hotărârea a rămas definitivă și irevocabilă și putea fi pusă în executare silită, potrivit prevederilor procesuale de la acea dată: art. 376 alin. 1 C.p.c., din 9 sept.1865, în vigoare la acea dată, se investesc cu formulă executorie hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, iar potrivit art. 377 alin. 1, pct. 1 din același act normativ, sunt hotărâri definitive, hotărârile date în primă instanță, potrivit legii, fără drept de apel.
Reclamanți fac vorbire despre prevederile art. 6 alin. 4 din Cod civil; art. 1 din Decretul nr. 167/10.04.1958, solicitând a se constata că dreptul de a cerere executarea silită s-a născut la data de 02 iunie 2006, data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, iar termenul de prescripție s-a împlinit prin trecerea unui interval de 3 ani, respectiv 02.06.2009.
Pârâta nu a făcut nici un fel de act de natură să suspende ori să întrerupă cursul prescripției.
În drept, își întemeiază acțiunea pe prevederile Decretului nr. 167/1958.
În probatoriu înțelege a se folosi de proba cu interogatoriul pârâtei, dar și proba cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată (fil. 19).
La cerere reclamanții au atașat, în copie: extras CF nr. 7322 Jebel; C.I.; Sentința civilă nr. 916 din 26 iunie 2004 pronunțată de Judecătoria Câmpulung; Sentința civilă nr. 177 din 27 martie 2006 pronunțată de Judecătoria D. ; contract de vânzare - cumpărare, împuternicire avocațială (fil.3-10) dovada achitării taxei de timbru (fil. 19).
Pârâta nu s-a prezentat la judecată și nu a formulat întâmpinare sau alte apărări scrise.
Examinând cererea formulată, pe baza probatoriului administrat, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 201 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil, prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. În acest sens, dată fiind sentința civilă nr. 177/27 martie 2006 pronunțată de Judecătoria D., definitivă și irevocabilă la data de 02.06.2006, în cauză sunt incidente dispozițiile Decretului nr. 167/1958 cu privire la prescripția extinctivă.
Astfel, potrivit sentinței civile nr. 177 din 27 martie 2006 pronunțată în dosarul nr. 577/2006, Judecătoria D. a dispus sistarea stării de indiviziune existentă asupra bunului imobil constând în casa cu nr. 315/A, curte și grădină în suprafață de 715 mp, având nr. top. 299/b/2, înscris în CF_ Jebel (provenit din CF vechi 7322), prin atribuirea acestuia în natură numitului Mirta D. C., cu obligarea acestuia la plata unei sulte în cuantum de 9.495 lei în favoarea pârâtei T. E. S.. Ca atare, prin sentința civilă mai sus amintită s-a născut în patrimoniul pârâtei dreptul de a cere de la numitul Mirta D. C. restituirea sumei de 9495 lei.
La data de 20 martie 2008 Mirta D. C. vinde imobilul mai sus identificat reclamanților, încheindu-se în formă autentică contractul de vânzare-cumpărare nr. 268. Prin contract se prevede că imobilul se vinde cu sarcină, respectiv sultă în favoarea pârâtei.
Potrivit art.1 din decretul 167/1958, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar potrivit art. 6 din același act normativ se instituie termenul general de 3 ani pentru a cerere executarea silită a oricărui titlu executor, termen care începe să curgă, potrivit art. 7, de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită.
Având în vedere că sentința mai sus invocată a rămas definitivă și irevocabilă la data de 02.06.2006, termenul de 3 ani în care pârâta a putut să își exercite dreptul de a cerere executarea silită a acestei sentințe în vederea recuperării debitului în cuantum de 9495 lei a început să curgă de la acea dată, împlinindu-se la data de 02.06.2009.
Totodată, instanța apreciază că în speță nu sunt incidente prevederile art. 16 din Decretul nr. 167/1958 cu privire la întreruperea prescripției, făcându-se referire la notarea în cartea funciară a dreptului de sultă pentru suma de 9495 lei în favoarea pârâtei, această notare nefiind de natură a duce la o întrerupere a prescripției extinctive. Astfel, potrivit art. 16 din Decretul 167/1958, prescripție se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, prin formularea unei cereri de chemare în judecată și printr-un act începător de executare.
Notarea în cartea funciară a dreptului de sultă în favoarea pârâtei nu se încadrează în niciuna dintre situațiile de mai sus, această notare fiind operată din oficiu, cu ocazie reînscrierii dreptului de proprietate al debitorului obligației de plată a sultei în cartea funciară, în baza sentinței mai sus invocate.
În consecință, dat fiind că pârâta nu au întreprins nici un demers pentru a-și recupera creanța în cuantum de 9495 lei până la data de 02.06.2009 și având în vedere că nu există cauze de întrerupere a prescripției, instanța va admite acțiunea și va constata că a intervenit prescripția extinctivă a dreptului pârâtei de a cere executarea silită a sumei de 9495 lei dispusă în favoarea acesteia prin sentința civilă nr. 177 din 27 martie 2006 pronunțată în dosarul nr. 577/2006 de Judecătoria D.. D. urmare, în condițiile în care creanța în sumă de 9495 lei nu mai poate fi recuperată pe calea executării silite, instanța va dispune radierea din CF_ Jebel nr. top. 299/b/2 a notării înscrise sub C1 „drept de sultă în sumă de 9495 lei” în favoarea pârâtei.
Dată fiind culpa procesuală a pârâtei, în temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța o va obliga la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, respectiv a sumei de 560 lei reprezentând taxa de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanții T. Ș. G. și T. L., ambii domiciliați în ./A, jud. T., cu domiciliul procedural la avocat Angelco Iunacico, din D., ., jud. T..
Constata că a intervenit prescripția extinctivă a dreptului pârâtei de a cere executarea silită a sumei de 9495 lei dispusă în favoarea acesteia prin sentința civilă nr. 177 din 27 martie 2006 pronunțată în dosarul nr. 577/2006 de Judecătoria D..
Dispune radierea din CF_ Jebel nr. top. 299/b/2 a notării înscrise sub C1 „drept de sultă în sumă de 9495 lei” în favoarea pârâtei.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 560 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09 septembrie 2015.
Președinte, D. I. H. | ||
Grefier, I. S. |
Red. DIH/I.S. - 30 Septembrie 2015/5 ex./emis 3 .
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 1262/2015. Judecătoria DETA | Cereri. Sentința nr. 1091/2015. Judecătoria DETA → |
|---|
