Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 1661/2015. Judecătoria DETA

Judecătoria DETA - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 1661/2015 pronunțată de Judecătoria DETA la data de 21-12-2015 în dosarul nr. 1661/2015

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDDET:2015:001._

ROMÂNIA

Dosar nr._

Operator 5271

JUDECĂTORIA D.

SENTINȚA CIVILĂ Nr.1661

Ședința publică de la 21 decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L. C.-I.

Grefier: G. R.

Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârâtul T. D. O. având ca obiect partaj bunuri comune, precum și a cererii reconvenționale formulată de pârâtul reclamant reconvențional, cu același obiect.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 7 decembrie 2015, instanța amânând pronunțarea în vederea deliberării.

La același termen părțile au depus și concluzii scrise.

INSTANȚA,

Deliberând, constată că:

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ din 29 decembrie 2014, reclamanta M. M. (fostă T.) a chemat în judecată pe pârâtul T. D. O., solicitând instanța ca pe baza probelor ce vor fi administrate să dispună sistarea comunității de bunuri prin partajarea în natură a bunurilor dobândite de ei in timpul căsătoriei, cu obligarea la sultă pentru egalizarea valorică a loturilor și pe cale de consecință stabilirea faptului că împreună cu pârâtul a avut o contribuție egală de 50% fiecare la dobândirea bunurilor și a drepturilor în timpul căsătoriei, stabilirea faptului că masa partajabilă a bunurilor dobândite de părți în timpul căsătoriei se compune din:

  1. imobilul evidențiat în CF nr._ Banloc (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 657 Ofsenița) nr.top 211/50 având descrierea casa nr.244 Ofsenița și teren în suprafață de 1439 m2 având regimul de folosință curți construcții având valoarea de circulație de 8.000 euro, echivalent 35.761,6 lei calculat la cursul BNR de 4,4702 licitat în data de 24.12.2014;
  2. dormitor Iris în valoare de 2000 lei;
  3. televizor Philips în valoare de 600 lei;
  4. dormitor C. în valoare de 600 lei;
  5. mobila bucătărie în valoare de 300 lei:
  6. frigider în valoare de 600 lei:
  7. 16 buc scaune în valoare de totala de 320 lei (20 lei/buc);
  8. 4 buc mese în valoare totala de 600 lei (150 lei/buc);
  9. mașină de spălat automata în valoare de 800 lei;
  10. butelie aragaz în valoare de 150 lei;
  11. 2 buc fotolii în valoare totala de 300 lei (150 lei/buc);
  12. 2 buc măsuțe în valoare totala de 300 lei (150 lei/buc);
  13. 2 buc cuiere în valoare totala de 300 lei (150 lei/buc);
  14. televizor cu DVD încorporat în valoare de 300 lei;
  15. 2 buc porci în valoare totala de 1000 lei (500 lei/buc);
  16. 15 buc găini în valoare totala de 225 lei (15 lei/buc);

Solicită partajarea în natură a bunurilor mobile și imobile mai sus amintite conform propunerii de lotizare, în baza art.31 lit.b din Codul familiei din 4 ianuarie 1953, constatarea calității de bun propriu al bunului aragaz cu 3 ochiuri in valoare de 400 lei (dar manual din partea părinților săi), obligarea paratului la a-i preda acest bun întrucât se află în posesia sa exclusivă, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare arată că prin sentința civilă nr.1160/26.09.2013 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ definitivă la data de 26.09.2013 a fost desfăcută căsătoria încheiată între ea și pârât.

În timpul căsătoriei, încheiată la data de 22.02.2007 înregistrată sub nr.5/22.02.2007 în registrul stării civile al comunei Banloc, au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului evidențiat în CF nr._ Banloc (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 657 Ofsenița) nr.top 211/50 având descrierea casa nr.244 Ofsenița și teren în suprafață de 1439 m2 având regimul de folosință curți construcții, rang nr.3176/16.03.2007. Totodată, arată că din masa bunurilor partajabile fac parte și următoarele bunuri mobile: dormitor Iris în valoare de 2000 lei; televizor Philips în valoare de 600 lei; dormitor C. în valoare de 600 lei; mobilă bucătărie în valoare de 300 lei; frigider în valoare de 600 lei; 16 buc. scaune în valoare de totală de 320 lei (20 lei/buc); 4 buc mese în valoare totala de 600 lei (150 lei/buc); mașină de spălat automată în valoare de 800 lei; butelie aragaz în valoare de 150 lei; 2 buc fotolii în valoare totală de 300 lei (150 lei/buc); 2 buc. măsuțe în valoare totală de 300 lei (150 lei/buc); 2 buc. cuiere în valoare totală de 300 lei (150 lei/buc); televizor cu DVD incorporat în valoare de 300 lei; 2 buc. porci în valoare totală de 1000 lei (500 lei/buc); 15 buc. găini în valoare totală de 225 lei (15 lei/buc).

Susține că au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune.

Învederează că bunurile mobile au rămas în imobilul bun comun, în care locuiește pârâtul, ea fiind nevoită, datorită violențelor verbale și fizice ale acestuia, ca în luna aprilie 2013, să părăsească domiciliul conjugal și să se mute împreună cu cei doi minori la părinții săi. La data despărțirii în fapt, respectiv aprilie 2013, aceste bunuri mobile au rămas în posesia exclusivă a pârâtului. În situația în care vreunul dintre acestea nu se mai regăsesc, fiind înstrăinat/distrus de pârât solicită aducerea la masa partajabilă a contravalorii acestuia la data despărțirii în fapt, corelativ cu obligarea sa la plata către subsemnata a 1/2 din valoarea mai sus amintită.

Precizează că valoarea totală a bunurilor ce compun masa partajabilă este de 44.156,6 lei.

Solicită a-i fi atribuit imobilul, corelativ cu obligarea sa la plata unei sulte reprezentând 1/2 din valoarea de circulație (echivalent 4000 euro) având în vedere faptul că are în întreținere doi copii minori, T. R. D., în vârstă de 13 ani și T. D. O., în vârstă de 11 ani, cu care este nevoită să locuiască la părinții săi, care nu dispun de suficient spațiu locativ, ea neavând altă locuință.

Menționează că, astfel cum rezultă din înscrisuri, minorul T. D. O. are grave probleme de sănătate, fiind încadrat în grad cu handicap, astfel încât are nevoie de un spațiu locativ adecvat pentru a urma tratamentele medicale necesare.

Formulează următoarea propunere de lotizare a bunurilor supuse partajului:

LOTUL 1 al său:

  1. imobilul evidențiat în CF nr._ Banloc (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 657 Ofsenita) nr. top 211/50 având descrierea casa nr. 244 Ofsenita și teren în suprafață de 1439 m2 având regimul de folosință curți construcții având valoarea de circulație de 8.000 euro (echivalent 35.761,6 lei);
  2. dormitor Iris în valoare de 2000 lei;
  3. televizor Philips în valoare de 600 lei;
  4. frigider în valoare de 600 lei;
  5. mașina de spălat automată în valoare de 800 lei;
  6. 8 buc. scaune în valoare de totală de 160 lei (20 lei/buc);
  7. 2 buc. mese în valoare totală de 300 lei (150 lei/buc);
  8. 1 fotoliu în valoare de 150 lei;
  9. 1 măsuță în valoare de 150 lei;
  10. 1 cuier în valoare de 150 lei;
  11. 1 porc în valoare de 500 lei;
  12. 7 buc. găini în valoare totală de 105 lei (15 lei/buc)

Valoare totală a lotul său = 41.276.6 lei – sultă (19.198,3 lei) = 22.078,3 lei.

LOTUL 2 al pârâtului:

  1. dormitor C. în valoare de 600 lei;
  2. mobilă bucătărie în valoare de 300 lei;
  3. 8 buc. scaune în valoare de totală de 160 lei (20 lei/buc);
  4. 2 buc. mese în valoare totală de 300 lei (150 lei/buc);
  5. butelie aragaz în valoare de 150 lei;
  6. 1 fotoliu în valoare de 150 lei;
  7. 1 măsuță în valoare de 150 lei;
  8. 1 cuier în valoare de 150 lei;
  9. televizor cu DVD incorporat în valoare de 300 lei;
  10. 1 porc în valoare de 500 lei;
  11. 8 buc. găini în valoare totală de 120 lei (15 lei/buc);
  12. sultă în cuantum de 19.198,3 lei pentru egalizarea loturilor

Valoare totală a lotului pârâtului = 2880 lei (bunuri mobile) + sultă (19.198,3 lei) = 22.078,3 lei.

Cu privire la bunul mobil aragaz cu 3 ochiuri în valoare de 400 lei, arată că acesta are caracter de bun propriu, fiind un dar manual din partea părinților săi, făcut în exclusivitate având în vedere persoana sa. Acesta a rămas în posesia pârâtului la data despărțirii în fapt, refuzând să i-l predea.

Având în vedere faptul că acest bun a fost dobândit de ea anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.31 lit. b din Codul familiei din 4 ianuarie 1953 potrivit căruia: “Nu sânt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț: b) bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin moștenire, legat sau donație, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune”.

Potrivit art.66 alin.2 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil: “De asemenea, dispozițiile art.669 – 686 din Codul civil se aplica și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după . Codului civil.” Prin urmare prezentei cauze îi sunt aplicabile reglementările Codului civil Nou în ceea ce privește operațiunea de partaj judiciar.

Pentru considerentele expuse solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În drept, își întemeiază cerere pe dispozițiile art.669 – 686 Cod civil, precum și pe toate celelalte prevederi legale mai sus menționate.

Odată cu cererea de chemare în judecată, reclamanta a depus cerere de ajutor public judiciar în condițiile OUG nr.51/2008 cerere ce a fost soluționată prin încheierea Camerei de consiliu din 9 ianuarie 2015 prin scutirea în întregime a acesteia de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 2207,83 lei. (f.44-45 vol.I)

Pârâtul a depus întâmpinareși cerere reconvențională (f.47-50 vol.I) prin care arată că acțiunea reclamantei este netemeinică și inacceptabilă așa cum este formulată.

Cu privire la solicitarea de a se stabili că reclamanta a avut o contribuție egală cu el la dobândirea bunurilor și drepturilor în timpul căsătoriei arată că aceasta nu a contribuit cu absolut nimic în sens material la dobândirea celor invocate, în afară de simpla prezență fizică câtă vreme nu realiza nici un venit, bunurile au fost obținute prin angajarea de credite bancare (imobilul) și prin transmiterea doar a folosinței lor de către mama sa (bunuri mobile) în mare parte.

Referitor la stabilirea masei partajabile așa cum a solicitat reclamanta, arată că aceasta nu este nici pe departe așa cum a fost ea prezentată în acțiune. Astfel, imobilul situat în Ofsenița nr.244 evidențiat în C.F. nr._ Banloc a fost achiziționat pentru suma de 5.000 lei în data de 15 martie 2007 astfel cum rezultă din Contractul de vânzare cumpărare nr.527 încheiat la BNP L. C. și nu a valorat niciodată 8.000 euro... iar valoarea de circulate a imobilului este practic ,,0" în condițiile actuale.

Cu privire la bunurile mobile arată că dormitorul Iris în valoare de 2.000 lei, așa cum susține reclamanta, de nou a costat 1.793,99 lei la 29.03.2007 conform chitanței atașate, acum valorând aproximativ 100 lei material lemnos, televizorul Philips în valoare de 600 lei din 2007 până acum, poate ar mai valora 50 lei.

Referitor la celelalte bunuri din masa partajabilă solicitată, de la poziția 4 la poziția 14, arată că acestea sunt proprietatea mamei sale T. I. care le-a transmis doar folosința acestora nu și proprietatea lor, acestea nefiind susceptibile de a face parte din masa partajabilă.

Pozițiile 15 și 16 din masa partajabilă, respectiv 2 porci și 15 găini, arată că nu mai există fizic de mult, fiind bunuri consumabile în esența lor. Acestea au existat în timpul căsătoriei, însă de atunci și până astăzi... Cele 12 găini existente actualmente în gospodăria sa au fost achiziționate după desfacerea căsătoriei în 2013.

Sub aspectul partajării în natură a bunurilor conform propunerii de lotizare, arată că nu este posibil datorita realității efective a situației.

Cu privire la aragazul cu 3 ochiuri revendicat, arată că acesta a fost abandonat la plecarea reclamantei, îi aparține și nu are absolut nici o pretenție asupra lui și îl poate lua oricând.

Arată că prevederile Codului Familiei ca temei de drept, pentru această solicitare, au fost abrogate odată cu adoptarea noilor Coduri.

Susține că reclamanta a omis cu bună știință să arate că în timpul căsătoriei, au angajat două credite pentru nevoi personale, respectiv conform Contractului de Credit nr._/22.02.2007 cu B.R.D. în valoare de 9.000 lei și Contractul de Credit nr.247F/27.03.2007 în valoare de 10.788,53 lei cu B.C.R. care trebuie incluse în masa partajabilă și pe care doar el le-a plătit pe toată durata lor de existență și după divorț.

Susține că masa bunurilor partajabile este compusă din:

- imobilul situat în Ofsenița nr.244 evidențiat în C.F.nr._ Banloc care a fost achiziționat pentru suma de 5.000 lei în data de 15 martie 2007 conform contractului de vânzare cumpărare nr.527 încheiat la BNP L. C.;

- dormitorul Iris în valoare de 2.000 lei așa cum susține reclamanta, care de

nou a costat 1.793,99 lei, acum valorând aproximativ 100 lei material lemnos;

- televizorul Philips în valoare de 50 lei;

- Contractul de Credit nr._/22.02.2007 încheiat cu B.R.D. în valoare de 9.000 lei și Contractul de Credit nr.247F/27.03.2007 cu B.C.R. în valoare de 10.788,53 lei;

Susține că valoarea totala a bunurilor ce compun masa partajabilă este de 24.938,53 lei cu credite cu tot și nu 44.156,6 lei așa cum eronat susține reclamanta.

Arată că nu este de acord ca reclamantei să-i revină imobilul întrucât nu a avut absolut nicio contribuție materială la achiziția și întreținerea sa și astfel solicită a-i fi atribuit lui cu obligarea sa la sultă către reclamantă jumătate din valoarea acestuia, adică 2.500 lei. Cit privește dormitorul Iris și televizorul Philips este de acord ca acestea să revină reclamantei.

Lasă la aprecierea instanței modul de partajare a creditelor de nevoi personale angajate în comun dar plătite până acum numai de el.

Mai arată că în anul 2008 a fost la munca în Italia și a trimis reclamantei aproximativ 9.000 euro pe care aceasta i-a cheltuit integral până la reîntoarcerea sa.

În drept își întemeiază cererea pe prevederile art.205-208 din Codul de procedură civilă.

La data de 4 februarie 2015, pârâtul a depus cerere de ajutor public judiciar în condițiile OUG nr.51/2008 cerere ce a fost completată cu formularul tipizat prevăzut de OUG nr.81/2008 la data de 24.02.2015 și care a fost soluționată prin încheierea Camerei de consiliu din 27 februarie 2015 prin scutirea în întregime a pârâtului reclamant reconvențional de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 1246,92 lei. (f.92-93 vol.I)

La data de 27 martie 2015 pârâtul reclamant reconvențional a depus note scrise (f.103-104) prin care susține că încheierea de ședință din data de 9.01.2015 prin care s-a admis cererea de ajutor public judiciar a reclamantei pârâtă reconvențional s-a pronunțat în baza unui document care nu mai era valabil de mult la data dezbaterii în Camera de consiliu a solicitării.

Acest document este adeverința de venit privind reclamanta pârâtă reconvențional cu nr._/1.10.2014 emisă de AJFP T. – Serviciul Fiscal Orășenesc D., cu termen de valabilitate 90 de zile de la data emiterii.

Față de aceasta solicită obligarea reclamantei pârâtă reconvențional la plata taxei judiciare de timbru aferente demersului său în sumă de 2207,83 lei sub sancțiunea anulării cererii.

Instanța, prin încheierea din 25 mai 2015 a respins această cererea pârâtului reclamant reconvențional ca fiind neîntemeiată cu motivarea ce a fost arătată. (f.119-120 vol.I)

Prin încheierea de ședință din 27 aprilie 2015 (f.110-111 vol.I) a fost încuviințată administrarea probei cu înscrisuri solicitată de către părți, a probei cu martorii propusă de părți și cu interogatoriile părților.

Astfel, părțile au depus în susținerea cererii de chemare în judecată respectiv a cererii reconvenționale următoarele înscrisuri: sentința de divorț (f.5-8 vol.I) prin care s-a stabilit în mod irevocabil și cu autoritate de lucru judecat că părțile s-au separat în fapt în aprilie2013, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.527/15.03.2007 a casei dobândite în timpul căsătoriei (f.9 vol.I), extrasul de carte funciară privind casa (f.11 vol.I), certificat fiscal (f.12 vol.I), certificatele de naștere ale minorilor (f.13-14 vol.I), certificatul de handicap privind minorul T. D. O. (f.15 vol.I), acte medicale privind acest copil (17-19 vol.I), contract de credit nr._/22.02.2007 încheiat între BRD Group Societe Generale și T. D. O. în care la rubrica co-împrumutat este semnat T. având această calitate reclamanta (f.53-60 vol.I), două chitanțe privind rate din acest credit achitate în anul 2007și respectiv 2012 (f.61 vol.I), contract de credit nr.247F/22.03.2007 încheiat între BCR SA și T. D. O. (f.62-64 vol.I), chitanțe privind achitarea acestui credit datând din anul 2012 (f.65 vol.I), chitanță privind achiziționarea mobilei de dormitor eliberată la data de 29.03.2007 pe numele T. D. O. (f.66 vol.I), dovada locurilor de muncă ale reclamantei (f.112-114 vol.I), chitanțe de rambursare a unor rate de credit datate 10.04.2012, 1.02.2007, 4.03.2012 și 4.05.2012 (f.130-132 vol.I), contract de muncă al pârâtului reclamant reconvențional încheiat cu o firmă din Italia (f.133-139 vol.I), contract de muncă încheiat între pârâtul reclamant reconvențional și . Banloc precum și între acesta și . Timișoara (f.140-145 vol.I), chitanță privind achitarea unei rate de credit de către pârâtul reclamant reconvențional în sumă de 200 lei în anul 2015 (f.158 vol.I), contract de credit încheiat între City Bank E. Sucursala România și M. M. împreună cu toate actele anexe acestuia (f.165-187 vol.I).

Instanța, prin încheierea din 15 iunie 2015, având în vedere că la termenul din 27 aprilie 2015 s-a admis probe cu interogatoriul părților și s-a pus în vedere acestora să formuleze întrebările ce urmează a fi adresate reciproc, că la termenul următor din data de 25 mai 2015 pârâtul reclamant reconvențional, fiind întrebat a arătat că nu a formulat aceste întrebări, față de prevederile art.185 Cod procedură civilă a constatat decăderea pârâtului din dreptul de a administra proba cu interogatoriul reclamantei pârâtă reconvențional. S-a arătat că acesta se poate prevala de art.263 Cod procedură civilă. (f.149-150 vol.I)

Răspunsurile pârâtului reclamant reconvențional la întrebările formulate au fost atașate la filele 115-118 vol.I.

În cauză au fost audiați martorii M. M. (f.49 vol.II), S. D. (f.12-13 vol.II) propuși de reclamanta pârâtă reconvențional și martorii O. P. (f.14 vol.II) și T. I. (f.146 vol.I), propuși de pârâtul reclamant reconvențional.

În altă ordine de idei, în cauză, la solicitarea pârâtului reclamant reconvențional s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea construcții/evaluare proprietăți imobiliare de către expertul V. I. acesta fiind depus la filele (f.22-48 vol.II). Pârâtul reclamant reconvențional a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză răspunsul la acestea fiind depus la filele 54-59 vol.II)

La data de 17 iunie 2015 pârâtul reclamant reconvențional a depus și cerere de ajutor public judiciar în condițiile OUG nr.51/2008 cerere ce a fost soluționată prin încheierea Camerei de consiliu din 19 iunie 2015 prin scutirea acestuia de la plata onorariului provizoriu de expert în cuantum de 2000 lei. (f.190-191 vol.I) Totodată acesta a formulat la data de 10 noiembrie 2015 cerere de ajutor public judiciar în condițiile OUG nr.51/2008 cerere ce a fost soluționată prin încheierea Camerei de consiliu din 17 noiembrie 2015 prin scutirea acestuia de la plata diferenței onorariu expert în cuantum de 500 lei (f.67-68 vol.II)

Analizând probele administrate anterior menționate prin coroborare instanța va admite în parte cererea principală și în parte cererea reconvențională.

În primul rând instanța stabilește legea aplicabilă în speță și în acest sens are în vedere . 1 octombrie 2011 a Codului civil reglementat prin Legea nr.287/2009 care a abrogat Codul familiei.

Astfel, pentru a determina legea aplicabilă s-au avut în vedere prevederile art.6 alin.6 din Codul civil potrivit cărora „dispozițiile legii noi sunt aplicabile efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestora derivate din căsătorie….dacă aceste situații juridice există după . legii noi”.

Pe de altă parte se are în vedere și art.33 din Legea nr.71/2011 privind punerea în aplicare a Codului civil potrivit căruia dispozițiile art.340 și 341 in Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil ori de câte ori actul juridic sau faptul juridic în temeiul căruia a fost dobândit bunul intervine după această dată.

Astfel, sesizată cu acțiunea de partaj, instanța constată că părțile s-au căsătorit la data de 22 februarie 2002, s-au despărțit în fapt în aprilie 2013 și au divorțat prin sentința civilă nr.1160 pronunțată la data de 26 septembrie 2013 de către Judecătoriei D., definitivă la data de 26.09.2013. (f.5-7 vol.I))

Așa fiind, interpretând per a contrario textele de lege anterior expuse și având în vedere că părțile au dobândit casa supusă partajului în anul 2007 și celelalte bunuri mobile până în 2007 respectiv înainte de data intrării în vigoare a Noului cod civil nu se aplică dispozițiile acestuia ci se aplică dispozițiile Codului familiei sub incidența căruia părțile s-au căsătorit și au dobândit bunurile.

Unul dintre efectele divorțului este cel privitor la bunurile comune dobândite de soți în timpul căsătoriei câtă vreme art.36 alin.1 Codul familiei prevede că la desfacerea căsătoriei bunurile comune se împart între soți potrivit învoielii acestora iar dacă soții nu se învoiesc asupra împărțirii bunurilor va hotărî instanța judecătorească.

Potrivit art.30 Codul familiei bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii, bunuri comune ale soților, calitatea de bun comun netrebuind să fie dovedită.

De la această regulă sunt prevăzute excepții la art.31 în care sunt reglementate situațiile în care anumite bunuri nu sunt comune ci bunuri proprii ale fiecărui soț.

Efectul divorț este încetarea regimului matrimonial potrivit art.385 Cod civil. Având în vedere această încetare a comunității urmează a se lichida regimul potrivit art.355 Cod civil prin hotărâre judecătorească deoarece părțile nu au efectuat o lichidare a regimului pe cale notarială ci s-au adresat în acest scop instanței.

Pentru a realiza lichidarea comunității respectiv partajul instanța va proceda în conformitate cu art.357 Cod civil precum și în conformitate cu prevederile art.980 și următoarele Cod procedură civilă și anume va stabili mai întâi masa bunurilor de împărțit, cota parte ce revine fiecărui soț și atribuirea fiecăruia a câte unui lot de bunuri.

Relativ la individualizarea bunurilor dobândite de soți sub durata căsătoriei nu au existat contradicții mari ambii susținând că au achiziționat imobilul și bunuri mobile. Au existat doar mici excepții cu privire la natura unor bunuri pe care pârâtul reclamant reconvențional le-a revendicat ca bunuri proprii dobândite prin donație de la mama sa.

La termenul din 15 iunie 2015 reclamanta pârâtă reconvențional a depus un înscris (f.129), semnat de ambele părți, prin care arată că au stabilit prin acord valoarea de circulație a bunurilor mobile astfel: dormitor Iris în valoare de 500 lei; televizor Philips în valoare de 200 lei; dormitor C. în valoare de 300 lei; mobilă bucătărie în valoare de 200 lei; frigider Arctic în valoare de 100 lei; 16 buc scaune în valoare totală de 160 lei (10 lei/buc); 4 buc mese în valoare totala de 200 lei (50 lei/buc); mașina de spălat automată Arctic în valoare de 300 lei; butelie aragaz în valoare de 100 lei; 2 buc fotolii în valoare totală de 100 lei (50 lei/buc); 2 buc măsuțe în valoare totală de 100 lei (50 lei/buc); 2 buc cuiere în valoare totală de 100 lei (50 lei/buc); televizor cu DVD incorporat în valoare de 150 lei; 2 buc. porci în valoare totală de 400 lei (200 lei/buc); 15 buc găini în valoare totala de 225 lei (15 lei/buc).

Acestui înscris instanța îi va da eficiență în conformitate cu prevederile art.982 Cod procedură civilă.

Divergențe au fost între părți cu privire la cota de contribuție a fiecăruia la dobândirea bunurilor.

Astfel, reclamanta a susținut că au avut o contribuție comună și egală la dobândirea tuturor bunurilor iar pârâtul a susținut că a avut contribuție exclusivă la achiziționarea casei și la dobândirea celorlalte bunuri.

Instanța pe baza probelor administrate stabilește că părțile au avut o contribuție comună și egală la dobândirea tuturor bunurilor.

Astfel, s-a dovedit cu înscrisuri că reclamanta o perioadă din durata căsătoriei a fost angajată la . la Primăria Banloc în calitate de asistent personal al fiului său minor care are handicap grav. Pe de altă parte, în perioada în care nu a avut serviciu și-a desfășurat munca în gospodărie alături de soț, s-a ocupat de creșterea copiilor și de creșterea animalelor. Aceste aspecte rezultă atât din interogatoriul pârâtului care la întrebările 16,17, 18, 19 și 20 a recunoscut că fosta sa soție,în speță reclamanta, se ocupa de gospodărie făcând acest lucru singură atunci când dumnealui era plecat din țară, s-a ocupat singură de cei doi copii minori, că băiatul cel mic are nevoi speciale necesitând prezența neîntreruptă a mamei sale care este și asistentul său personal fiind angajată în această calitate o perioadă la Primăria Banloc cât și din probele testimoniale.

Astfel, martorele Știeber D. și M. M. S. au declarat că reclamanta s-a ocupat de gospodărie, de cultivarea grădinii, de creșterea animalelor și de creșterea celor doi copiilor iar o perioadă a fost angajată la ..

Munca reclamantei depusă în gospodărie precum și pentru educarea copiilor constituie contribuție la dobândirea bunurilor comune așa cum a stabilit doctrina și practica în materie. În acest sens s-a arătat că regulile de morală ridică munca femeii depusă în gospodărie și pentru creșterea copiilor la nivelul oricărei alte munci căci munca fiecărei persoane, oriunde ar fi prestată, este demnă de aceeași prețuire. De asemenea s-a decis că munca depusă în gospodărie și pentru creșterea copiilor este o componentă a contribuției unuia sau a ambilor soți la dobândirea bunurilor comune și se apreciază în ansamblul probelor ce se realizează pentru stabilirea aportului fiecărui soț. (a se vedea Deciziile Tribunalului Suprem nr.245/1958, nr.144/1963 și nr.753/1980 precum și I.P. F. - Tratatul de Dreptul familiei, pg.59)

După cum a arătat și pârâtul reclamant reconvențional banii din creditele angajate au fost investiți în achiziționarea imobilului bun comun și în amenajarea acestuia.

Așa fiind instanța reține că reclamanta a contribuit alături de pârât în egală măsură la dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei.

Prin raportul de expertiză în specialitatea construcții și răspunsul la obiecțiunile formulate întocmit de către expertul V. I. s-a stabilit că valoarea totală de circulație a imobilului în litigiu este de 37.209 lei (8.399 euro), construcții + teren. (f.22-30 și 54-59 vol.II)

Cât privește bunurile proprii ale fiecărui soț se reține că reclamanta a revendicat un aragaz cu trei ochiuri în valoare de 400 lei pe care susține că l-a primit drept donație de la părinții dumneaei și astfel se încadrează în categoria bunurilor proprii reglementate de art.31 lit.”b” Codul familiei. Pârâtul reclamant reconvențional nu a negat acest aspect și chiar a cerut să fie atribuit acest aragaz ca bun propriu reclamantei. Așa fiind, în temeiul art.31 lit.”b” Codul familiei se va constata că reclamanta pârâtă reconvențional a dobândit ca bun propriu un aragaz cu trei ochiuri în valoare de 400 lei și va obliga pârâtul să-i predea acest bun aflat în posesia sa.

Pe de altă parte pârâtul reclamant reconvențional a susținut că a dobândit prin donație de la mama dumnealui o . bunuri mobile care se încadrează în prevederile art.31 lit.”b” Codul familiei. Această susținere a fost dovedită parțial cu martori. Astfel martora T. I., mama acestuia, a arătat că i-a donat fiului său pentru a-l ajuta o mobilă de dormitor cireș, o mobilă de bucătărie, două frigidere Arctic, un aragaz și o butelie.

Martora Știeber D. a declarat că pârâtul a primit de la părinții dumnealui mobilă. Martorul O. P. a declarat că l-a ajutat pe pârât să transporte mobilă de la apartamentul părinților săi din Caransebeș, cumpărată de aceștia, mobilă ce a fost luată dintr-o bucătărie și dintr-un dormitor. În fine martora M. M. S. a declarat că pârâtul a primit de la mama dânsului o mobilă de cameră.

Din coroborarea acestor probe instanța reține că s-a dovedit cu certitudine că pârâtul a dobândit prin donație de la părinți o mobilă de dormitor cireș și mobilă bucătărie. De altfel, în concluziile scrise au fost menționate doar aceste bunuri ca bunuri proprii nu și celelalte menționate inițial.

Așa fiind, în temeiul art.31 lit.”b” Codul familiei se va constata că pârâtul reclamant reconvențional a dobândit ca bun propriu mobila de dormitor cireș în valoare de 300 lei și mobila bucătărie în valoare de 200 lei.

Acestea fiind spuse instanța constată că soții au dobândit prin contribuție comună și egală în timpul căsătoriei următoarele bunuri: imobilul evidențiat în CF nr._ Banloc (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr.657 Ofsenița) nr.top 211/50 având descrierea casa nr.244 Ofsenița și teren în suprafață de 1439 m2 având regimul de folosință curți construcții în valoare de 37.209 lei; dormitor Iris în valoare de 500 lei; televizor Philips în valoare de 200 lei; frigider Artic în valoare de 100 lei; 16 buc.scaune în valoare totală de 160 lei; 4 bucăți mese în valoare totală de 200 lei; mașină de spălat automată Artic în valoare de 300 lei; butelie aragaz în valoare de 100 lei; 2 bucăți fotolii în valoare totală de 100 lei; 2 bucăți măsuțe în valoare totală de 100 lei; 2 bucăți cuiere în valoare totală de 100 lei; televizor cu DVD incorporat în valoare de 150 lei; 2 buc.porci în valoare totală de 400 lei; 15 buc.găini în valoare totală de 225 lei.

Valoarea totală a bunurilor comune este în sumă de 39.844 lei.

Odată stabilită masa bunurilor comune, instanța va face aplicarea art.357 Cod civil și va dispune ieșirea din indiviziune a părților.

Bunurile vor fi partajate prin formarea a două loturi conform art.988 Cod procedură civilă.

În lotul reclamantei pârâtă reconvențional vor fi incluse următoarele bunuri: dormitor Iris în valoare de 500 lei; televizor Philips în valoare de 200 lei; frigider Arctic în valoare de 100 lei; 8 buc.scaune în valoare totală de 80 lei; 2 bucăți mese în valoare totală de 100 lei; butelie aragaz în valoare de 100 lei; 1 bucată fotoliu în valoare de 50 lei; 1 bucată măsuță în valoare de 50 lei; 1 cuier în valoare de 50 lei; 7 bucăți găini în valoare totală de 105 lei. Valoarea totală a lotului A = 1.335 lei.

În lotul pârâtului reclamant reconvențional vor fi incluse următoarele bunuri: imobilul evidențiat în CF nr._ Banloc (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr.657 Ofsenița) nr.top 211/50 având descrierea casa nr.244 Ofsenița și teren în suprafață de 1439 m2 având regimul de folosință curți construcții în valoare de 37.209 lei; 8 buc.scaune în valoare totală de 80 lei; 2 bucăți mese în valoare totală de 100 lei; mașină de spălat automată Artic în valoare de 300 lei; 1 bucată fotoliu în valoare de 50 lei; 1 bucată măsuță în valoare de 50 lei; 1 cuier în valoare de 50 lei; televizor cu DVD incorporat în valoare de 150 lei; 2 bucăți porci în valoare totală de 400 lei; 8 bucăți găini în valoare totală de 120 lei. Valoarea totală a lotului B = 38.509 lei.

La formarea loturilor instanța a ținut seama de prevederile art.988 Cod procedură civilă și anume de natura bunurilor, domiciliul părților, faptul că pârâtul reclamant reconvențional a făcut mici construcții și îmbunătățiri la imobil, că acesta locuiește în casa supusă partajului de la separarea în fapt intervenită în aprilie 2013 și în prezent. Instanța a analizat cu atenție situația reclamantei care împreună cu cei doi copii minori, dintre care unul cu handicap grav, locuiește la părinții dumneaei dar din expertiza efectuată asupra casei și fotografiile anexate acesteia se reține că imobilul este total impropriu pentru creșterea copiilor în bune condiții. Casa nu numai că este în stare avansată de degradare și insalubră dar nu deține baie, WC-ul se află în curte și nu are racordare la rețeaua de apă fiind folosit un foraj săpat în curte.

Bunurile mobile au fost împărțite alocându-se în fiecare lot obiecte aproximativ de aceeași natură și valoare.

Din înscrisurile depuse de părți precum și din interogatoriul pârâtului se reține că soții în timpul căsătoriei au angajat trei credite bancare care au fost folosite la dobândirea bunurilor și la cheltuielile căsniciei. Acestea constituie cheltuială a căsniciei și trebuie suportate de ambii soți după cum prevede art.29 din Codul familiei. Parte din aceste credite au fost rambursate în timpul căsătoriei după cum rezultă din chitanțele de la filele 61, 65, 130-132 vol.I dosar. O parte din credite au fost achitate de către pârâtul reclamant reconvențional din venituri proprii după separarea în fapt a soților survenită la 13 aprilie 2013. Valoarea totală a ratelor achitate de pârâtul reclamant reconvențional după despărțire se ridică la suma de 1.000 lei astfel cum rezultă din chitanțele de la fila 158 vol.I și chitanțele anexe la concluziile scrise. S-a dovedit achitarea a cinci rate a câte 200 lei fiecare.

Așa fiind se constată că pârâtul reclamant reconvențional are un drept de creanță față de reclamanta pârâtă reconvențional în sumă de 500 lei reprezentând 1/2 din contravaloarea ratelor de credit comune achitate de acesta după separarea în fapta a părților.

Având în vedere că lotul pârâtului reclamant reconvențional include bunuri a căror valoare totală este mai mare în temeiul art.984 alin.2 Cod procedură civilă, vor fi egalizate valoric cele două loturi luând în considerare și dreptul de creanță pe care pârâtul reclamant reconvențional îl are față de reclamanta pârâtă reconvențional stabilindu-se obligația pârâtului reclamant reconvențional de a plăti reclamantei pârâtă reconvențional o sultă de 18.087 lei.

Față de considerentele expuse, vor fi respinse ca neîntemeiate celelalte solicitări din acțiunea principală și cererea reconvențională, fiind vorba despre solicitarea reclamantei pârâtă reconvențional de a-i fi atribuit imobilul casă precum și solicitarea pârâtului reclamant reconvențional de a reține contribuția sa exclusivă la dobândirea bunurilor comune și constatarea calității de bun propriu și a altor obiecte pe lângă cele reținute de instanță.

Prin concluziile scrise, pârâtul reclamant reconvențional a solicitat acordarea unui termen de grație de șapte luni pentru plata sultei ce va fi stabilită în favoarea sa, cerere asupra căreia instanța nu se va pronunța nefiind formulată în condițiile art.209 Cod procedură civilă.

Relativ la cheltuielile de judecată efectuate în acest proces, având în vedere că ambele acțiuni au fost admise în parte, în temeiul art.453 alin.2 Cod procedură civilă, vor fi compensate, fiecare parte urmând a suporta cheltuielile pe care le-a efectuat cu plata onorariului de avocat.

Cât privește ajutorul public judiciar de care a beneficiat fiecare parte constând în taxă de timbru și onorariu expert (evidențiate în considerente) văzând că nu este incident în speță art.18 din OUG nr.51/2008 în temeiul art.19 din același act normativ vor fi lăsate în sarcina statului.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta M. M. (CNP_, cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat O. S. din D., ., ., județul T.) în contradictoriu cu pârâtul T. D. O. (CNP_, cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocatură Chitescu R. din D., ., județul T.) cu obiect partaj bunuri comune și în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional T. D. O., cu același obiect, sens în care:

Constată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei prin contribuție comună și egală următoarele bunuri: imobilul evidențiat în CF nr._ Banloc (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr.657 Ofsenița) nr.top 211/50 având descrierea casa nr.244 Ofsenița și teren în suprafață de 1439 m2 având regimul de folosință curți construcții în valoare de 37.209 lei; dormitor Iris în valoare de 500 lei; televizor Philips în valoare de 200 lei; frigider Artic în valoare de 100 lei; 16 buc.scaune în valoare totală de 160 lei; 4 bucăți mese în valoare totală de 200 lei; mașină de spălat automată Artic în valoare de 300 lei; butelie aragaz în valoare de 100 lei; 2 bucăți fotolii în valoare totală de 100 lei; 2 bucăți măsuțe în valoare totală de 100 lei; 2 bucăți cuiere în valoare totală de 100 lei; televizor cu DVD incorporat în valoare de 150 lei; 2 buc.porci în valoare totală de 400 lei; 15 buc.găini în valoare totală de 225 lei.

Valoarea totală a bunurilor comune este în sumă de 39.844 lei.

Dispune sistarea stării de indiviziune a părților asupra comunității de bunuri pe care le partajează prin formarea a două loturi și le atribuie în următoarea modalitate:

LOTUL A va fi atribuit reclamantei pârâtă reconvențional M. M. și cuprinde următoarele bunuri: dormitor Iris în valoare de 500 lei; televizor Philips în valoare de 200 lei; frigider Artic în valoare de 100 lei; 8 buc.scaune în valoare totală de 80 lei; 2 bucăți mese în valoare totală de 100 lei; butelie aragaz în valoare de 100 lei; 1 bucată fotoliu în valoare de 50 lei; 1 bucată măsuță în valoare de 50 lei; 1 cuier în valoare de 50 lei; 7 bucăți găini în valoare totală de 105 lei. Valoarea totală a lotului A = 1.335 lei.

LOTUL B va fi atribuit pârâtului reclamant reconvențional T. D. O. și cuprinde următoarele bunuri: imobilul evidențiat în CF nr._ Banloc (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr.657 Ofsenița) nr.top 211/50 având descrierea casa nr.244 Ofsenița și teren în suprafață de 1439 m2 având regimul de folosință curți construcții în valoare de 37.209 lei; 8 buc.scaune în valoare totală de 80 lei; 2 bucăți mese în valoare totală de 100 lei; mașină de spălat automată Artic în valoare de 300 lei; 1 bucată fotoliu în valoare de 50 lei; 1 bucată măsuță în valoare de 50 lei; 1 cuier în valoare de 50 lei; televizor cu DVD incorporat în valoare de 150 lei; 2 bucăți porci în valoare totală de 400 lei; 8 bucăți găini în valoare totală de 120 lei. Valoarea totală a lotului B = 38.509 lei.

Constată că pârâtul reclamant reconvențional are un drept de creanță față de reclamanta pârâtă reconvențional în sumă de 500 lei reprezentând 1/2 din contravaloarea ratelor de credit comune achitate de acesta după separarea în fapta a părților.

Egalizează valoric cele două loturi luând în considerare și dreptul de creanță pe care pârâtul reclamant reconvențional îl are față de reclamanta pârâtă reconvențional stabilind obligația pârâtului reclamant reconvențional de a plăti reclamantei pârâtă reconvențional o sultă de 18.087 lei.

Constată că reclamanta pârâtă reconvențional a dobândit ca bun propriu un aragaz cu trei ochiuri în valoare de 400 lei. Obligă pârâtul reclamant reconvențional să-i predea acest bun aflat în posesia sa.

Constată că pârâtul reclamant reconvențional a dobândit ca bun propriu mobila de dormitor cireș în valoare de 300 lei și mobila bucătărie în valoare de 200 lei.

Respinge în rest acțiunea principală și cererea reconvențională.

Compensează cheltuielile de judecată efectuate de părți.

Cheltuielile judiciare avansate de stat sub forma ajutorului public judiciar în beneficiul reclamantei pârâtă reconvențional în sumă de 2207,83 lei și în beneficiul pârâtului reclamant reconvențional T. D. O. în sumă de 3746,92 lei rămân în sarcina statului.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 21 decembrie 2015.

Președinte,

L. C.-I.

Grefier,

G. R.

Red:L.C.I./30.12.2015

Tehnored:G.R./ „

4 ex./emis 2 .>

← Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 607/2015....  Reexaminare amendă judiciară. Încheierea nr. 1379/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

    Comentarii despre Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 1661/2015. Judecătoria DETA