Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 607/2015. Judecătoria DETA

Sentința nr. 607/2015 pronunțată de Judecătoria DETA la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 607/2015

Acesta nu este document finalizat

ROMÂNIA

Dosar nr._

Operator 5271

JUDECĂTORIA D.

SENTINȚA CIVILĂ Nr.607

Ședința publică de la 21 aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L. C.-I.

Grefier: G. R.

Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul S. O. V. în contradictoriu cu pârâta C. A. M. având ca obiect stabilire program vizitare minor și micșorare pensie întreținere.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 6 aprilie 2015, care face parte integrală din sentință, instanța amânând pronunțarea pentru deliberare la această dată față de complexitatea cauzei.

INSTANȚA,

Deliberând constată că:

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ din 24 septembrie 2014 reclamantul S. O. a chemat în judecată pe pârâta C. A. M. solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, în temeiul art.401 Cod civil, să dispună ca dumnealui să aibă legături personale cu minorul S. C. V., născut la data de 24.01.2010, la domiciliul său în satul Ferendia nr.221 județul T. astfel:

- fiecare sfârșit de săptămână de vineri orele 14,00 până duminica orele 18,00;

- o lună în vacanța de vară respectiv prima lună din vacanță;

- în anii pari o săptămână în vacanța de primăvară inclusiv sărbătoarea Paștelui începând din prima zi a vacanței ora 10,00 iar în situația în care vacanța de

primăvara nu include și sărbătoarea Paștelui, să ia minorul din ziua

de sâmbătă dinaintea primei zile de Paști până a doua zi de Paști - luni la ora

20,00;

- în anii impari o săptămână în vacanța de iarna inclusiv sărbătoarea Crăciunului începând cu prima zi a vacanței de la ora 10,00 până în ultima zi a primei

săptămâni la ora 20,00;

De asemenea, solicită, în temeiul art.529 Cod civil, să se dispună micșorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat pe seama minorului S. C. V. prin decizia nr.76/A/28.01.2014 din dosarul nr._ al Tribunalului T., motivat de faptul ca la data de 19.12.2013 i s-a născut cel de-al doilea copil minor pe numele S. P. O..

În fapt arată că a fost raliat într-o relație de concubinaj cu numita C. A. M. iar din aceasta relație a rezultat minorul S. C. V., născut la data de 24.01.2010.

La scurt timp după nașterea minorului pârâta a părăsit domiciliul conjugal iar el a fost singurul care s-a ocupat de creșterea și educarea acestuia până la vârsta de 4 ani, minorul fiind foarte atașat de el.

Precizează că în anul 2013 a fost dat în judecată de către pârâtă, aceasta solicitând ca domiciliul minorului să fie stabilit la ea. A formulat cerere reconvențională în cadrul acelui proces și a solicitat ca domiciliul minorului să fie stabilit la el. Inițial s-a admis cererea reconvenționala iar Judecătoria D. prin sentința civilă nr.974/ 30.07.2013 pronunțată în dosarul nr._ a stabilit domiciliul minorului la el însă prin decizia civilă nr.76/A/28.01.2014 Tribunalul T. a stabilit domiciliul minorului la numita C. A. M..

Imediat după ce s-a redactat decizia Tribunalului T. aceasta l-a luat pe minor la domiciliul ei și i-a interzis să aibă legături personale cu copilul său de care este foarte atașat.

Având în vedere faptul că în data de 19.12.2013 s-a născut și al doilea copil al său solicită a fi stabilită pensia de întreținere pe seama minorului raportat la faptul că are doi copii minori în întreținere. Consideră că ar trebui stabilită o cota procentuală de 1/3 din venitul său.

În drept, invocă dispozițiile art.401 Cod civil, art.529 Cod civil.

Pârâta a depus întâmpinare (f.32-33) prin care arată că este de acord cu admiterea în parte a acțiunii însă în modalitatea pe care o va arăta și nu după programul solicitat de reclamant.

În fapt, arată că prin decizia civila nr.76/28.01.2014 pronunțata de Tribunalul T., în dosarul nr._ a fost stabilita locuința minorului S. C.- V., la ea, cu obligarea reclamantului la contribuție lunară de întreținere pe seama minorului. Aceste dispoziții au fost menținute de Curtea de Apel Timișoara prin decizia civilă nr.678/15.09.2014.

Susține că nu corespund adevărului cele menționate în acțiune de către reclamant în sensul că nu i-a interzis să vadă copilul, ci chiar el este cel care nu vine să-l vadă pe minor. Mai mult, ea l-a dus pe minor la locuința reclamantului pentru a sta copilul și cu tatăl. Reclamantul obișnuiește în continuare să-i vorbească urât, să o jignească, să îi adreseze cuvinte murdare, toate acestea în prezența minorului, care de fiecare data, începe să plângă.

Consideră că minorul trebuie să păstreze legătura și cu tatăl, însă acesta din urmă trebuie să își revizuiască comportamentul pentru a nu-l traumatiza pe minor.

Menționează că după pronunțarea hotărârii de către Tribunalul T. prin care a fost stabilită locuința minorului la ea i-a solicitat în repetate rânduri reclamantului să-i permită să ia copilul la locuința sa însă de fiecare dată acesta îi vorbea urât,, o jignea și îi spunea că nu îi va da niciodată copilul. Astfel, a fost nevoită să apeleze la executor judecătoresc pentru punerea în executare a hotărârii instanței de apel.

În prezent minorul locuiește cu ea, se simte foarte bine, este bucuros și atașat de ea și de părinții ei, merge la grădiniță, s-a integrat foarte bine și are condiții optime pentru dezvoltare și creștere sănătoasă.

Având în vedere vârsta minorului de patru ani, interesul superior al acestuia cât și faptul că este bulversat de comportamentul tatălui, care produce situații delicate pentru acesta arată că este de acord ca tatăl să-l viziteze pe minor în prima și a treia săptămână din lună în ziua de sâmbătă de la orele 10.00 la orele 18.00, o săptămână în fiecare lună din vacanța de vară, ultimele două zile din vacanța de iarna și de asemenea ultimele două zile în vacanța de P., de la orele 10.00 pana a doua zi la orele 18.00.

În drept, invocă prevederile art.205 Cod procedură civilă.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare (f.42-43) prin care solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și stabilirea programului de vizitare astfel cum a solicitat prin cererea introductivă.

În continuare reiterează aspectele din cererea introductivă și în plus arată că s-a ocupat singur de creșterea și educarea minorului până la vârsta de patru ani, este foarte atașat de el, iar acesta a suferit o adevărată traumă când a fost luat de la domiciliul său unde a locuit de când s-a născut.

Susține că pârâta a indus și induce în continuare instanța în eroare încercând să deformeze realitatea. Astfel prin întâmpinare aceasta arată că a fost nevoită să apeleze la un executor judecătoresc pentru a lua minorul la ea însă realitatea este aceea că el a fost de acord ca minorul să fie luat de mamă tocmai pentru a împiedica să fie supus și la alte traume. Menționează că a fost greu a-l convinge că trebuie să se mute cu mama după ce a stat cu el până la vârsta de patru ani.

Pârâta nu înțelege că în cauză nu este vorba de orgolii ci este în interesul minorului ca acesta să aibă legături cât mai strânse cu tatăl mai ales că este atașat de el. Aceasta i-a interzis să vadă minorul și încearcă să rupă orice relație între el și copil.

Arată că nu este adevărat că ar vorbi urât cu pârâta sau ar fi avut un comportament violent cu aceasta, acesta afirmații sunt făcute tocmai pentru a-l denigra în fața instanței.

În fine arată că este adevărat că s-a dus la grădinița copilului pentru a-l vedea iar acesta a fost foarte fericit de întâlnirea lor.

La termenul din 6 aprilie 2015 pârâta a depus „Note de ședință” prin care arată că de la termenul din 23 februarie 2015 a dus minorul de trei ori la reclamant pentru a petrece timpul cu tatăl și de fiecare dată acesta venea acasă bulversat, debusolat. Reclamantul încerca să-l îndepărteze de ea, îl învăța să-i vorbească urât să nu o respecte și uneori l-a ținut flămând.

Mai mult reclamantul îi adresează în continuare cuvinte jignitoare și expresii vulgare chiar și în prezența minorului.

Susține că nu i-a interzis reclamantului să-l viziteze pe minor la domiciliul ei și chiar la grădiniță îl poate vizita oricând dorește.

Consideră că având în vedere atitudinea și comportamentul tatălui care are o influență negativă asupra minorului, copilul riscă să devină un adult dezechilibrat în condițiile în care ar merge mai des la domiciliul tatălui unde concubina acestuia a avut un comportament agresiv față de copil provocându-i traume. Pe de altă parte, consideră că programul solicitat de reclamant nu este în beneficiul minorului. Apreciază că în interesul minorului ar fi ca reclamantul să-l ia pe minor la domiciliul său cel mult de două ori pe lună, în prima și a treia săptămână din lună în ziua de sâmbătă de la orele 10,00 la orele 18,00, până când reclamantul își va revizui comportamentul.

În cauză, la solicitarea reclamantului a fost audiat martorul S. V., tatăl reclamantului (f.83), iar la solicitarea pârâtei martorele C. F., sora acesteia și P. A. mama (f.60 și 86).

Martora C. F., sora pârâtei, a arătat că relațiile dintre părți sunt tensionate de la separarea lor în fapt moment situat la vârsta de un an a copilului. De atunci nu au comunicat niciodată normal și la fiecare întâlnire au avut loc certuri și scandaluri.

Susține că de când minorul a fost luat de mamă la locuința acesteia în urma hotărârii judecătorești tatăl nu și-a manifestat dorința de a vizita minorul la locuința mamei și nu a dat telefon pentru a vorbi cu acesta. S. sa din proprie inițiativă a dus copilul la Ferndia unde domiciliază reclamantul să-l vadă însă între ei s-a iscat un scandal provocat de reclamant. Tatăl s-a dus odată și la grădiniță să viziteze minorul însă și acolo a provocat scandal.

Precizează că pârâta este de acord ca minorul să păstreze legătura cu tatăl însă nu este de acord să-l lase peste noapte la locuința acestuia pentru că pe perioada de aproximativ trei ani când minorul a locuit împreună cu tatăl actuala soție a acestuia a avut un comportament agresiv față de minor, l-a lovit și i-a provocat traume. Acest comportament l-a aflat chiar de la minor dar și de la o vecină a reclamantului.

Învederează că de Sărbătorile de iarnă reclamantul nu a căutat minorul nu i-a adus cadouri, nu i-a dat un telefon și nici chiar de ziua de naștere a copilului, iar la întrebarea sa de ce s-a comportat astfel, a spus că nu se umilește să o sune pe pârâtă.

Arată că reclamantul este o fire agresivă și cunoscută în comunitate astfel iar tratamentul agresiv la care o supune pe sora sa se datorează faptului că aceasta a câștigat prin hotărâre dreptul de a locui minorul la ea și dorește să se răzbune.

După rămânerea definitivă a sentinței reclamantul a refuzat să dea minorul mamei și a fost necesară demararea executării silite. Acesta a predat copilul urmare a discuției purtate cu executorul judecătoresc care i-a explicat obligațiile pe care le are.

Susține că minorul a fost influențat de soția reclamantului și îndepărtat de mamă dar acesta nu a refuzat niciodată să vină să locuiască cu mama. Soția reclamantului îi spunea copilului să-i spună ei mamă iar mamei biologice să-i spună pe nume, respectiv A..

În perioada cât minorul a locuit la tată acesta era slăbuț, neîngrijit și mai tot timpul murdar însă de când se află la mamă a luat în greutate și este bine îngrijit.

Arată că la scandalurile dintre părți provocate de reclamant asista și minorul aproape de fiecare dată și astfel a dobândit traume din aceste comportamente.

Menționează că din aprilie anul trecut și până în prezent reclamantul a sunat-o pe pârâtă și a fost să vadă minorul la trei zile după ce acesta s-a mutat la mamă.

Minorul în prezent este foarte atașat de mamă, are o relație foarte apropiată cu persoanele cu care locuiește, respectiv cu bunicii materni dar și cu celelalte rude ale mamei sale. În prezent minorul frecventează grădinița din Jamu M..

În fine arată că de la vârsta de un an și până la patru ani minorul a locuit cu tatăl și cu concubina acestuia.

Martorul S. V., tatăl pârâtului, a declarat că din ianuarie 2014 când s-a stabilit locuința minorului la mamă și acesta a fost dat mamei i-a obstrucționat tatălui dreptul de a avea legături personale cu minorul. Astfel, nu l-a primit niciodată acasă să-l vadă pe minor ba mai mult atunci când a venit cu minorul în . fiului său să se apropie de copil și a chemat Poliția.

Susține că fiul său pentru a-și vedea copilul a mers la grădiniță, dar și acolo a fost o problemă în sensul că bunica maternă a copilului a chemat organele de Poliție deși nu era vorba despre vreun incident vizita făcându-se în prezența educatoarei. În total fiul său a reușit să-și vadă copilul în decurs de un an de aproximativ zece ori.

O singură dată copilul a înnoptat la tată în decursul anului de când se află la locuința mamei. Menționează că fiul său nu a plătit regulat pensie de întreținere pentru că nu a fost obligat la astfel de pensie dar atunci când s-a întâlnit cu copilul i-a dat bunuri și bani, iar de ziua de naștere a copilului tatăl a fost la grădiniță și i-a dus acestuia cadou. Bunicii materni nu l-au primit niciodată pe fiul său să-și vadă copilul.

Martora P. A., mama pârâtei a arătat că până în urmă cu un an minorul a locuit la tată iar din aprilie 2014 urmare a unei hotărâri judecătorești a fost dat să locuiască cu mama astfel încât în prezent locuiește împreună cu aceasta, cu ea și cu familia lor la Jamu M..

Susține că atunci când a luat copilul de la reclamant era neîngrijit, murdar și cu pișcături de purici pe piele. După acea dată reclamantul nu s-a interesat de copil, nu a venit niciodată la ei acasă să îl vadă, nu a dat telefon, purtând discuții doar cu fiica sa în timpul cărora o jignea. De trei ori a fost să-l viziteze pe copil la grădiniță ocazie cu care i-a adus o atenție respectiv un aliment dulce.

În ultima lună respectiv între cele două termene de judecată, fiica sa i-a dus copilul în vizită prima dată lăsându-l și peste noapte iar în celelalte dăți în timpul zilei.

Minorul a fost dezamăgit pentru că tatăl i-a promis că-i cumpără tabletă și ATV și nu a făcut-o și de asemenea minorul a venit cu pișcături de purici pe piele. Știe de la minor că atunci când a locuit cu tatăl a fost bătut de soția acestuia și nu a fost îngrijit corespunzător.

Precizează că atunci când minorul a venit la ei avea un comportament diferit față de alți copii de vârsta lui ceea ce i-a făcut să creadă că nu are o dezvoltare psihosomatică corespunzătoare fiind abuzat și au intenționat să-l ducă pentru consiliere psihologică la terapie însă medicul de familie le-a spus să îi ofere atenție și dragoste și își va reveni.

Învederează că reclamantul nu l-a căutat pe minor cu ocazia sărbătorilor religioase mari și nici măcar de ziua lui de naștere.

Precizează că ultima dată când a fost copilul în vizită la tată i s-a dat de mâncare spanac pe care l-a refuzat și nu a primit altceva de mâncare astfel că atunci când s-a întors era nehrănit.

Mai mult, de când este minorul la mamă reclamantul nu i-a plătit niciodată pensia de întreținere stabilită prin hotărârea judecătorească.

Reclamantul a avut permanent ieșiri violente atât verbale cât și fizice față de fiica sa iar minorul a asistat la aceste ieșiri. Precizează că acesta este violent și cu actuala soție iar manifestările sale au avut loc de asemenea în prezența minorului.

Arată că reclamantul a fost agresiv cu fiica sa chiar și atunci când era însărcinată în nouă luni și a dat-o afară din casă.

Susține că după ce minorul a fost luat de către mamă aceasta din aprilie până în august a lucrat în Timișoara și făcea naveta plecând dimineața și venind seara iar în absența ei de minor se ocupa ea. În prezent fiica sa nu lucrează iar ea împreună cu familia sa îi întrețin atât pe ea cât și pe minor. Precizează că fiica sa îi ajută în gospodărie la creșterea animalelor având oi, vaci, porci, păsări.

Reclamantul nu a cerut niciodată fiicei sale copilul în vizită din câte i-a spus aceasta.

Consideră că minorul trebuie să aibă o relație și cu tatăl său însă acesta să se preocupe să nu-i jignească mama în prezența sa astfel că dezvoltarea copilului să fie armonioasă.

La termenul din 23 februarie 2015, în condițiile art.264 cod civil a fost ascultat minorul S. C. V., în vârstă de 5 ani (f.84) care, fiind întrebat a descris relația pe care o are pe de o parte cu tatăl, cu actuala soție a acestuia și cu fratele său P. și pe de altă parte cu mama și bunica maternă și a arătat că dorește să locuiască permanent cu mama pe care o iubește.

Din analiza stării de fapt prezentate prin prisma probelor administrate instanța constată că prezenta acțiune este întemeiată și va fi admisă pentru următoarele considerente:

Din relația de concubinaj a părților a rezultat minorul S. C. V., născut la data de 24.01.2010. (f.6)

Prin sentința civilă nr.974/30.07.2013 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ s-a stabilit domiciliul minorului la tată în cale de atac însă prin decizia civilă nr.76/A/28.01.2014 Tribunalul T. a schimbat în parte hotărârea primei instanțe și astfel a stabilit locuința minorului la mamă iar pârâtul a fost obligat să contribuie la întreținerea acestuia la nivelul cotei de 25% din venitul minim pe economia națională de la data pronunțării deciziei, 28.01.2014 până la majoratul minorului. Aceste hotărâre a rămas definitivă prin decizia civilă nr.678/16.09.2014 a Curții de Apel Timișoara, prin care au fost respinse recursurile declarate de ambele părți. (f.13-17, 66-71)

Din probele testimoniale administrate și considerentele deciziilor civile anteprecizate, prin care s-a statuat cu autoritate de lucru judecat, se reține că minorul a locuit cu tatăl și actuala soție o perioadă însemnată, contrar voinței mamei, iar acesta s-a opus la stabilirea unei legături personale normale între mamă și copil.

După pronunțarea deciziei din apel minorul este în grija mamei, și a familiei acesteia, alături de care și-a consolidat un nou mediu familial în care s-a integrat bine și în care se dezvoltă corespunzător. Tatăl nu contribuie material la creșterea și educarea sa astfel cum a fost obligat prin hotărârea sus menționată iar pârâta deși permite tatălui să aibă legături personale cu copilul acesta refuză să-l viziteze la domiciliul pârâtei.

În prezent reclamantul este căsătorit și mai are un copil minor în întreținere, S. P. O., născut la data de 19 decembrie 2013. (f.5 și 7)

Din referatul de anchetă socială întocmit de Primăria comunei Jamu M., județul T. (f.51) la domiciliul reclamantului din satul Ferendia rezultă că aceasta locuiește împreună cu soția și cu minorul rezultat din căsătorie într-un imobil compus din două camere, bucătărie și anexe. Locuința este curat întreținută și mobilată.

Reclamantul se ocupă cu apicultura și realizează venituri din această ocupație.

Din referatul de anchetă socială întocmit de Primăria comunei Jamu M., județul T. (f.52) la domiciliul pârâtei rezultă că aceasta locuiește împreună cu mama sa, cu concubinul acesteia, cu doi frați și cu minorul într-un imobil compus din trei camere, bucătărie și anexe. Locuința este curat întreținută și mobilată.

Familia are 15 hectare teren, 8 vaci, 125 oi, 3 porci, 10 găini și 2 cai.

Pârâta nu este angajată și realizează venituri din creșterea animalelor.

Având în vedere că prin hotărârile judecătorești anteprecizate minorului i s-a stabilit locuința la mamă, că aceasta exercită ocrotirea părintească, instanța reține că tatăl păstrează față de minor dreptul de a avea legături personale așa cum prevăd dispozițiile art.401 Cod civil și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională așa cum prevăd dispozițiile art.17 și 18 din Legea nr.272/2004 și de asemenea este în interesul superior al minorului de a avea o legătură mai apropiată cu tatăl.

Pe parcursul procesului instanța a îndemnat părțile să se înțeleagă asupra păstrării legăturilor personale cu copilul de către tată și i-a cerut mamei să intensifice aceste relații.

S-a constatat însă că părinții au o relație extrem de tensionată, nu sunt în măsură să comunice eficient și să-și concilieze problemele personale iar această stare se răsfrânge și asupra minorului, părinții denigrându-se reciproc în fața copilului.

Așa fiind, pentru a se realiza dreptul tatălui de a avea legături personale cu minorul și interesul personal a acestuia din urmă la păstrarea acestor legături și dezvoltarea lor armonioasă, instanța va stabili un program de vizitare.

La stabilirea perioadelor în care minorul își vor petrece timpul cu tatăl s-a avut în vedere realizarea unui echilibru între drepturile ambilor părinți, de a petrece timpul cu copilul.

În acest sens al păstrării echilibrului instanța observă că solicitarea tatălui de a găzdui copilul la fiecare sfârșit de săptămână de vineri până duminică este exagerată deoarece astfel mamei nu i-ar rămâne timp să petreacă timpul liber al copilului în mod agreabil câtă vreme acesta este la școală și de luni până vineri are un program strict cu puțin timp pentru joacă.

Pe de altă parte, instanța consideră că reluarea legăturii între minor și tată trebuie să se facă gradual deoarece copilul a rupt relațiile cu acesta și în plus tatăl se află într-o nouă familie cu un copil mai mic pe care C. îl acceptă cu greu și trebuie să se obișnuiască cu această nouă situație. Dacă atunci când stătea cu tatăl dezvoltase un puternic atașament față de acesta în prezent s-a legal afectiv foarte mult de mamă și acceptă cu greu schimbările având nevoie de timp, răbdare, atenție.

Așa fiind, instanța va stabili că începând de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la data de 15 septembrie 2015 reclamantul îl poate găzdui pe minor la domiciliul său în fiecare zi de miercuri de la ora 16 la ora 20 și în fiecare zi de sâmbătă de la ora 10 la ora 20.

După data de 15 septembrie 2015 tatăl îl poate găzdui pe minor în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, de vineri orele 16:00 și până duminică orele 18:00, în a doua și a patra săptămână a fiecărei luni reclamantul îl poate găzdui pe minor la domiciliul său în fiecare zi de miercuri de la ora 16 la ora 20.

În vacanța de primăvară și cea intersemestrială primele trei zile reclamantul îl poate găzdui la locuința sa, Sărbătorile de C., în anii pari, minorul va petrece cu mama iar Anul Nou cu tata iar în anii impari Crăciunul îl va petrece cu tata și Anul Nou cu mama, Sărbătorile de P., în anii pari, minorul le va petrece cu tata și în anii impari cu mama iar în cursul vacanței de vară, reclamantul îl poate găzdui pe perioada 01 iulie - 01 august.

Precizăm că odată cu creșterea minorului și schimbarea condițiilor avute în vedere de instanță în prezent părțile au posibilitatea să solicite modificarea acestui program întrucât sub acest aspect hotărârea nu are autoritate de lucru judecat.

Cât privește capătul de cerere cu obiect reducerea contribuției de întreținere, instanța reține că de asemenea este întemeiat.

Astfel, prin hotărâre judecătorească contribuția de întreținere a fost stabilită în sarcina tatălui în funcție de venitul minim net pe economia națională și de numărul copiilor pe care îi avea în întreținere. În prezent aceste condiții s-au modificat reclamantul având un al doilea copil în întreținere respectiv pe S. P. O., născut la data de 19 decembrie 2013.

Art.531 din Codul civil prevede că obligația de întreținere se poate modifica dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește.

Pe de altă parte art.529 alin.2 Cod civil prevede că atunci „când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii”.

Așa fiind, văzând că nici în prezent reclamantul nu este angajat și nu realizează venituri și că are doi copiii în întreținere se va reduce contribuția de întreținere stabilită prin decizia civilă nr.76/A//28 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.678/16.09.2014 a Curții de Apel Timișoara în sarcina reclamantului și în beneficiul minorului S. C. V., născut la data de 24.01.2010, de la cota de 1/4 la cota de 1/6 din venitul minim net pe economia națională, începând de la data de 24 septembrie 2014 și până la majoratul beneficiarului sau noi dispoziții.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de reclamantul S. O. V. (cu domiciliul procedural ales la Cabinet Individual de Avocatură Bariz C. din Timișoara, ., ., CNP_) în contradictoriu cu pârâta C. A. M. (cu domiciliul procedural ales la Cabinet Individual de Avocatură „P. R.” din Timișoara, ..23, ., CNP_) pentru stabilire relații personale cu copilul minor și micșorare pensie întreținere, sens în care:

Reglementează relațiile personale ale minorului S. C. V. cu tatăl reclamant astfel:

- începând de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la data de 15 septembrie 2015 reclamantul îl poate găzdui pe minor la domiciliul său în fiecare zi de miercuri de la ora 16 la ora 20 și în fiecare zi de sâmbătă de la ora 10 la ora 20.

După data de 15 septembrie 2015 programul de vizitare va fi astfel:

- în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, tatăl îl poate găzdui pe minor de vineri orele 16:00 și până duminică orele 18:00

- în a doua și a patra săptămână a fiecărei luni reclamantul îl poate găzdui pe minor la domiciliul său în fiecare zi de miercuri de la ora 16 la ora 20.

- În vacanța de primăvară și cea intersemestrială primele trei zile reclamantul îl poate găzdui la locuința sa.

- Sărbătorile de C., în anii pari, minorul va petrece cu mama iar Anul Nou cu tata iar în anii impari Crăciunul îl va petrece cu tata și Anul Nou cu mama

- Sărbătorile de P., în anii pari, minorul le va petrece cu tata și în anii impari cu mama

- în cursul vacanței de vară, reclamantul îl poate găzdui de la 01 iulie la 01 august.

Reduce contribuția de întreținere stabilită prin decizia civilă nr.76/A//28 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.678/16.09.2014 a Curții de Apel Timișoara în sarcina reclamantului și în beneficiul minorului S. C. V., născut la data de 24.01.2010, de la cota de 1 la cota de 1/6 din venitul minim net pe economia națională, începând de la data de 24 septembrie 2014 și până la majoratul beneficiarului sau noi dispoziții.

Fără cheltuieli de judecată.

Executorie.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 21 aprilie 2015.

Președinte,

L. C.-I.

Grefier,

G. R.

Red:L.C.I./18.05.2015

Tehnored:G.R./ „

4 ex./emis 2 .>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 607/2015. Judecătoria DETA