Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 425/2015. Judecătoria DETA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 425/2015 pronunțată de Judecătoria DETA la data de 07-04-2015 în dosarul nr.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL T.
Sediul în D., . A, jud. T.
Nr. tel:_, fax:_
email:_
.
operator de date cu caracter personal nr. 5271
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2007
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 425
Ședința publică de la 07 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M.
Grefier: M. M.
Pe rol se află judecarea cauzei de Minori și familie, la cererea formulată de către reclamantul F. V., în contradictoriu cu pârâta P. M. având ca obiect modificarea măsurilor privind minorul.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamantul F. V. av. Chitescu R., lipsește pârâta.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prezenta cauză se află în stare de judecată. Mai învederează că a fost audiată minora T. M. C. în camera de consiliu din data de 06.04.2015, care este scrisă pe filă separată și atașată la dosar.
Se mai arată că o dată cu prezentarea minorei în vederea audierii în camera de consiliu s-a prezentat un reprezentant din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, care a depus la dosar Raportul cu privire la încetarea plasamentului în regim de urgență pentru copilul T. M.-C. de la Centrul de Primire în Regim de Urgență Timișoara- Serviciul de Primire în Regim de Urgență și propunerea de reintegrare la tată.
Mai învederează că pârâta a fost citată cu mențiunea la interogator.
Instanța în temeiul art.138 al. 2 cod proc. civ., pune în discuția părților excepția de litispendență față de cauza ce face obiectul dosarului cu nr._ , care privește aceleași părți și același obiect( cererea fiind formulată de reclamantul F. V. în contradictoriu cu pârâta P. M., având ca obiect exercitarea autorității părintești și stabilire domiciliu minor).
Av. Chitescu R. pentru reclamant arată că este de acord cu admiterea excepției și conexarea celor două cauze. Totodată depune la dosar lista cu întrebările pentru interogatoriul pârâtei și solicită să se constate că pârâta în mod nejustificat nu s-a prezentat la acest termen de judecată deși a semnat de primire citația în care i s-a atras atenția asupra consecințelor neprezentării sale. Solicită ca instanța să facă aplicarea art. 358 Cod procedură civilă.
Av. Chitescu R. pentru reclamant mai depune la dosar și întâmpinarea formulată de Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, la un alt proces, prin care această instituție solicită admiterea cererii formulate de către reclamantul F. V. cu privire la reintegrarea minorei la tată.
Instanța admite excepția de litispendență .
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Av. Chitescu R. pentru reclamant, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată ulterior, deoarece din probele existente la dosar rezultă că tatăl deține condiții materiale pentru întreținerea minorei și este foarte interesat de situația minorei, consideră că cererea este întemeiată solicită admiterea ei, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
În deliberare asupra cererii formulate, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei V. de Sus la data de 25.08.2014 și declinată spre competentă soluționare la Judecătoria D., la data de 16.01.2015, reclamantul F. V., în contradictoriu cu pârâta P. M., a solicitat să de dispună exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către tată, corelativ cu decăderea pârâtei în exercitarea autorității părintești, stabilirea domiciliului minorei T. M. C., născută la data de 18.05.2005 la tatăl reclamant, care locuiește în V. de Jos, nr.2010, Jud. Maramureș
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că în fapt, prin Sentința civilă nr. 3229 din 10.12.2008 pronunțată de Judecătoria V. de Sus, în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți, iar minora T. M. C. a fost încredințată mamei pârâte.
De aproximativ 1 an și jumătate deși minora a crescut în ., la bunicii materni, minora a fost luată de mamă și mutată în orașul D., ..14, ., jud. T..
Reclamantul mai precizează că în toată perioada ce a urmat pronunțării hotărârii de divorț și-a îndeplinit obligația de întreținere a minorei, deși banii alocați pentru creșterea și educarea minorei au fost cheltuiți de pârâtă care practic și-a abandonat copilul minor de dragul aventurilor cu alți bărbați.
Astfel în luna iulie 2014 a fost sesizat de Tribunalul T., de o cerere în dosarul nr._, cu obiect „plasament” privind pe fiica sa, cerere formulata de Direcția Generala de Asistenta Sociala si Protecția Copilului T., prin care se arată că minora se afla într-o situație de risc iminent prin abuz fizic exercitată atât de concubinul pârâtei cât și de mamă iar ca urmare a controlului medico-legal minora a fost diagnosticată cu echimoze multiple, faciale, toracice, lombare si la nivelul membrelor inferioare.
În drept au fost invocate disp. art.42-44, 508, 487, 502 C..
Alăturat cererii de chemare în judecată a depus la dosar următoarele înscrisuri: Sentința civilă nr. 3229 din 10.12.2008 pronunțată de Judecătoria V. de Sus, în dosarul nr._ (f.4-5 dosar Jud. V. de Sus); cererea formulată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (f.7-8 dosar Jud. V. de Sus)
La termenul de judecată din data de 10 februarie 2015 reclamantul F. V. a depus la dosar o precizare a cererii inițiale prin care a solicitat instanței de judecata, ca în urma probatoriului administrat, să se dispună: Conform art. 403 C.civ, modificarea masurilor privind pe minora T. M. C. și încredințarea acesteia către tată, spre creștere, îngrijire, întreținere, educare, aceasta măsură fiind în interesul superior al minorei, respectiv în baza art. 400 alin. 3 Cod civil, stabilirea domiciliului minorei, Timis M. C. născuta la data de 18.05.2005, la tată.
În motivarea cererii sale, reclamantul a reiterat același aspecte de fapt ca și în cererea inițială, precum și următoarele aspecte suplimentare: după divorț, reclamantul s-a căsătorit cu F. C. L., la data de 20.06.2009, luând numele de familie după căsătorie, acela de F.. Din această căsătorie nu au rezultat copii.
A mai arătat că nu a avut cunoștință de faptul ca minora se afla în plasament de urgenta la Centrul de Primire in Regim de Urgenta Timișoara, pana în data de 28.iulie 2014, când a primit documentele de la DGASPC T., moment în care a aflat și că, fiica sa a fost agresată fizic de către concubinul mamei pârâte, numitul M. G. M..
Reclamantul a mai menționat că îndeplinește garanțiile morale si materiale pentru creșterea și educarea minorei și solicită instanței de judecată să dispună încredințarea acesteia la tată, această măsura fiind în interesul superior al minorei.
Minora Timis M. C., este singurul copil al reclamantului, iar împreună cu actuala soție, îi vor oferi acesteia afecțiunea si educația necesara, în vederea dezvoltării armonioase, și își asumă responsabilitatea pentru dezvoltarea psihică, fizică si morală a acesteia, dorind ca aceasta sa urmeze o formă de învățământ organizata potrivit legii.
Cu privire la veniturile sale, reclamantul a precizează faptul ca, astfel cum rezulta din certificatul de atestare fiscala nr.217/26.01.2015, deține în proprietate, la adresa Vișeul de Jos, nr.2010, un imobil constând în locuință în suprafață de 40 mp, anexe 40 mp, teren intravilan cu construcții în suprafață de 200 mp, arabil 800 mp, fânețe 4,500 mp și un autoturism marca Peugeot. Locuința din localitatea Vișeul de Jos este înscrisa in Registrul Agricol vol.IV. poziția 1976 si este compusa din 3 camere. bucătărie, dotata cu toate utilitățile pentru un trai decent. Reclamantul a menționat că realizează venituri din agricultura, deținând 2 cabaline,2 vaci de lapte, un vițel. 2 porci, 30 păsări, 4 ovine.
Reclamantul a mai menționat că locuiește împreună cu soția F. C. L. și cu tată vitreg al acesteia Makaricz M.. Aceștia dețin în proprietate imobilul constând în locuința, situata în ., oraș Livada, compusa din 3 camere, hol, bucătărie, având curent electric, apa introdusă, potrivit din punct de vedere igienico-sanitar pentru o familie astfel cum s-a constatat prin ancheta sociala nr. 322/28.01.2015.
A mai arătat că soția sa deține în proprietate parte din casa din localitatea satul D., potrivit adeverinței primite de la compartimentul Registrul Agricol vol 4 D poziția 016. teren arabil 1. 89 ha. 0,10 ar intravilan și curtea cu construcții.
Soția reclamantului are o indemnizație lunară în cuantum de 965 lei, tatăl acesteia este pensionar și are un venit in cuantum de 633 lei lună.
A mai arătat că în caz de schimbare a împrejurărilor care au determinat încredințarea copilului, art.403 C.civ prevede ca instanța judecătorească, la cererea oricăreia dintre parți - sau chiar a copilului - a autorității tutelare sau a unei instituții de ocrotire, va putea modifica măsurile privitoare la drepturile și obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii.
Măsura reîncredințării copilului minor către tată are la baza interesul superior al minorei. La aprecierea acestui interes trebuie să se aibă în vedere nu numai bunăstarea materială, ci mai ales afecțiunea pe care minora o poate găsi în familia sa cu atât mai mult în situația în care vârsta fragedă necesită o îngrijire corespunzătoare. Imposibilitatea părintelui căruia i s-a încredințat copilul de a se ocupa efectiv de creșterea și educarea lui constituie o schimbare a împrejurărilor avute în vedere inițial. [C. .., dec. 124/2007, in BCA nr. 2/2008, p. 55]
La reîncredințarea copiilor minori, instanța are îndatorirea să se pronunțe ținând seama de criteriile consacrate, care desemnează interesul superior al copilului. Aceste criterii sunt: vârsta copilului, posibilitățile părintelui de a-i asigura o buna dezvoltare fizica, intelectuala și morala, atașamentul față de minor, grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii și după despărțirea lor în fapt, precum și altele asemenea. Acestea formează un ansamblu guvernat de principiul legalității, ceea ce înseamnă ca nu se poate reține caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective; altfel spus, în aprecierea interesului superior al copilului nu se poate absolutiza vreunul dintre criteriile enunțate, instanța urmând a le evalua în ansamblul lor, prin analizarea fiecărui criteriu în contextul celorlalte. [C. .., dec. nr. 464/2008, in BCA nr. 4/2008, pp. 38-39]
Cererea este motivată în drept pe disp. art. 400 alin. 3 si 403 din Codul Civil.
Alăturat cererii de reîncredințare a minorei a depus la dosar următoarele înscrisuri: C.I a reclamantului (f.117);Certificat fiscal 217/26.01.2015 (f.118); Certificat de naștere (f.119); Certificat de căsătorie (f.120); Adeverință medicala (f. 121); Certificat de cazier judiciar Feger V. si F. L. (f.122-123);
Adresa catre DGASPC Maramureș (f. 124-125); Ancheta sociala efectuata la data de 07.10.2014 la Viseul de Jos, nr.1028 (f.126-127;Ancheta sociala efectuata la data de 28.01.2015 la oraș Livada, .(f.128-131); C.I F. L. (f. 132); Diploma de studii F. L. (f.133); Adeverința emisă de Primăria Satu M. (f. 134); Adeverința de venit F. L. (f. 135);C.I Makaricz M. (f.136);Certificat de naștere (f.137); cupon de pensie (f.138) ; mandate poștale privind plata pensiei de întreținere în perioada 2009-2014 (f. 139-201); sentința de divorț (f.202-205).
Pârâta, fiind legal citată nu s-a prezentat în fața instanței și nu a depus la dosar întâmpinare.
La data de 29.08.2014 a fost înregistrată la Tribunalul T., sub nr. de dosar_ , o cerere de chemare în judecată, formulată de către reclamantul F. V. împotriva pârâtei P. M. cu același conținut ca și al cererii adresate la data de 28.08.2014 Judecătoriei V. de Sus, înregistrată sub nr. de dosar_ .
Prin Sentința civilă nr. 63/PI/13.01.2015 Tribunalul T. a admis excepția de necompetență materială și a dispus declinarea competenței în favoarea Judecătoriei D., cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.03.2015, când prin rezoluție i s-a stabilit termen de judecată la data de 07.04.2015.
La termenul de judecată din data de 07.04.2015, instanța din oficiu a invocat excepția de litispendeță, pe care a pus-o în discuția părților.
Instanța apreciază ca fiind întemeiată excepția invocată, astfel că o va admite, pentru următoarele argumente:
Art. 138 Cod procedură civilă dispune în termeni imperativi că „ Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte, înaintea mai multor instanțe competente sau chiar înaintea aceleiași instanțe, prin cereri distincte”
Din analiza cererilor formulate de către reclamantul F. V. instanța constată că cele două cereri sunt identice, astfel părțile sunt aceleași, cu aceeași calitate procesuală: reclamant este F. V., iar pârâtă este P. M.. Obiectul cererilor este identic, solicitându-se în ambele cereri să se dispună exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către tată, corelativ cu decăderea pârâtei în exercitarea autorității părintești, stabilirea domiciliului minorei T. M. C., născută la data de 18.05.2005 la tatăl reclamant, care locuiește în V. de Jos, nr.2010, Jud. Maramureș . Cauza cererilor este aceeași, deoarece în fapt a fost expusă aceeași situație, iar în drept au fost invocate disp. art.42-44, 508, 487, 502 C..
Cele două cereri, care s-a stabilit, potrivit celor expuse mai sus, că sunt identice se află în curs de judecată, pe rolul aceleiași instanțe de fond ( Judecătoria D.) legal învestite să le soluționeze.
Din oficiu, instanța a dispus efectuarea câte unei anchete sociale la locuința părților. La data de 05 martie 2015 Primăria Comunei Vișeul de Sus, jud. Maramureș a depus ancheta socială efectuată (filele 5-6 vol. II), s-a dispus și efectuarea unei anchete sociale la locuința pârâtei P. M., fiind depusă la (filele 207,209, vol I).
La data d 06.04.2015 a fost ascultată în camera de consiliu minora T. M. C., procesul verbal încheiat fiind depus la dosar (f. 47, vol. II)
În probațiune s-a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și a fost încuviințat interogatoriul pârâtei, dar la termenul stabilit (07.04.2015) pârâta a lipsit, fără a justifica în vreun fel această neprezentare.
Examinând cererile formulate, pe baza materialului probator existent la dosar, instanța reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3229 din 10.12.2008 pronunțată de Judecătoria V. de Sus, în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți iar cu privire la minora T. M. C., rezultată din această căsătorie, s-a dispus încredințarea acesteia spre creștere și educare mamei pârâte, iar tatăl pârât a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei, începând de la data de 24.10.2008 până la majorat sau până la alte dispoziții.
Pârâta P. M. s-a mutat din loc. V. de Jos, în D., iar minora a însoțit-o.
Din raportul întocmit de către DGASPC Timișoara, rezultă că minora T. M. C., nu a fost supravegheată și îngrijită corespunzător de către mama sa, astfel că această instituție a sesizat de Tribunalul T. (în dosarul nr._ ) pentru luarea măsurilor de protecție a plasamentului deoarece că minora se afla într-o situație de risc iminent prin abuz fizic exercitată atât de concubinul pârâtei cât și de mamă iar ca urmare a controlului medico-legal minora a fost diagnosticată cu echimoze multiple, faciale, toracice, lombare si la nivelul membrelor inferioare.
De la data la care a fost anunțat despre luarea măsurilor de protecție față de minora T. M. C., tatăl reclamant a depus diligențe pentru a se dispune reintegrarea minorei în familia sa.
Din certificatul de atestare fiscala nr.217/26.01.2015, rezultă că reclamantul deține în proprietate, la adresa Vișeul de Jos, nr.2010, un imobil constând în locuință în suprafață de 40 mp, anexe 40 mp, teren intravilan cu construcții în suprafață de 200 mp, arabil 800 mp, fânețe 4,500 mp și un autoturism marca Peugeot. Locuința din localitatea Vișeul de Jos este înscrisa în Registrul Agricol vol.IV. poziția 1976 si este compusa din 3 camere. bucătărie, dotata cu toate utilitățile pentru un trai decent.
Reclamantul deși nu este angajat, realizează venituri din agricultura, deținând 2 cabaline,2 vaci de lapte, un vițel. 2 porci, 30 păsări, 4 ovine.
Din Referatul de anchetă socială efectuat la locuința reclamantului rezultă că tatăl minorei, locuiește împreună cu soția F. C. L. și cu tată vitreg al acesteia Makaricz M.. Aceștia dețin în proprietate imobilul constând în locuința, situată în ., oraș Livada, compusa din 3 camere, hol, bucătărie, având curent electric, apa introdusă, potrivit din punct de vedere igienico-sanitar pentru o familie astfel cum s-a constatat prin ancheta sociala nr. 322/28.01.2015.
Soția reclamantului deține în proprietate parte din casa din localitatea satul D., potrivit adeverinței primite de la compartimentul Registrul Agricol vol 4 D poziția 016. teren arabil 1. 89 ha. 0,10 ar intravilan și curtea cu construcții.
Soția reclamantului are o indemnizație lunară în cuantum de 965 lei, tatăl acesteia este pensionar și are un venit in cuantum de 633 lei lună.
Art. 503 Cod civil, cu privire la modul de exercitare a autorității părintești dispune că „ Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească.” iar potrivit art. 504 din același cod, „Dacă părinții sunt divorțați, autoritatea părintească se exercită potrivit dispozițiilor referitoare la efectele divorțului în raporturile dintre părinți și copii.”
Conform dispozițiilor din art. 397 al Codului civil nou, după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel. În continuare art. 398 din Codul civil, arată în ce condiții instanța poate hotărî ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți adică ”dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului”.
Modificările legislative noi survenite în Legea nr. 272/2004 rep. precizează în detaliu noțiunile citate mai sus din Codul civil, astfel: art. 36 din această lege dispune:
(1) Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor.
(2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.(...)
(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.”
Mama minorei nu a prezentat niciun interes față de modul în care s-a derulat procedura de față, acest aspect urmând a fi interpretat de către instanță ca fiind în defavoarea sa, deoarece obiectul procesului poartă asupra responsabilității sale părintești .
Minora T. M. C., audiată fiind de către instanță a declarat că este de acord să locuiască la tatăl său (f. 47)
Având în vedere că la locuința mamei și sub supravegherea acesteia, minora a fost expusă unei situații de risc iminent, prin abuz fizic exercitat de către concubinul acesteia și neglijare din partea mamei, precum și faptul că tatăl reclamant a dovedit că dispune de mijloace morale și materiale care prezintă garanții suficiente pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase minorei, putându-i oferi acesteia afecțiunea și îngrijirea necesară, implicându-se efectiv în reluarea relației cu fiica sa, conform programului stabilit de psihologul care a consiliat minora pe durata plasamentului, DGASPC Timișoara, recomandând reintegrarea în familia tatălui, instanța apreciază că cererile formulate de reclamant sunt întemeiate.
În concordanță cu cele expuse mai sus, apreciind că măsurile dispuse cu privire la minora T. M. C. prin Sentința civilă nr. 3229 din 10.12.2008 pronunțată de Judecătoria V. de Sus, în dosarul nr._ nu mai pot fi menținute, deoarece situația avută în vedere atunci s-au schimbat, ca o consecință a admiterii cererilor reclamantului acestea se impun a fi modificate .
Apreciind că este în interesul superior al minorei ca exercițiul autorității părintești al mamei să fie restrâns, în temeiul prevederilor art. 505 alin. 2 rap. la art. 398 alin. 1 Cod civil, instanța va dispune ca autoritatea părintească față de minora T. M. C. să fie exercitată exclusiv de către tatăl reclamant, mama urmând să păstreze doar exercițiul drepturilor prev. de art. 398 alin. 2 ( dreptul de a veghea modul de creștere și educare a minorei și dreptul de a consimți la adopție) .
Art. 496 din Codul civil dispune că locuința copilului minor este la părinții săi. Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Locuința copilului, stabilită în aceste condiții, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege.
Art. 496 din Codul civil dispune că locuința copilului minor este la părinții săi. Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Locuința copilului, stabilită în aceste condiții, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege.
Art. 497 din același cod, în ceea ce privește schimbarea locuinței copilului dispune „ Dacă afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului, împreună cu părintele la care locuiește, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.
(2) În caz de neînțelegere între părinți, hotărăște instanța de tutelă potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
Față de aceste prevederi legale și vând în vedere atât aspectele ce au fost luate în considerare cu privire la limitarea exercitării autorității părintești a mamei pârâte, opțiunea minorei cât și situația materială și locativă de care a făcut dovada că dispune reclamantul, instanța, apreciind că este în interesul minorei, va stabili locuința minorei T. M. C. la tatăl său, respectiv la reclamantul F. V..
Art. 499 cod civil prevede că „tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
(2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinții au obligația de a-i asigura condițiile necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea sa profesională.
(3) Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
(4) În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Având în vedere că locuința acestui minor a fost stabilită prin prezenta hotărâre la tată, care va contribui, în aceste condiții la cheltuielile de creștere și educare ale minorei în natură, iar pârâta mai are un copil minor în întreținere, instanța, în conformitate și cu prevederile art. 529 alin. 2 coroborate cu cele din art. 530 Cod civil va obligă pârâta P. M. la plata unei pensii lunare pentru întreținerea minorei T. M.-C. în cotă de 1/6 din venitul net lunar, începând cu data pronunțării și până la împlinirea vârstei de 18 ani de către creditoarea întreținerii . Plata pensiei de întreținere devine scadentă la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna în curs
Instanța ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE
Admite acțiunea civilă astfel cum a fost formulată și apoi completată de către reclamantul F. V. ( CNP –_, domiciliat în ., nr. 134, jud. Satu M., domiciliul în fapt în localitatea Vișeul de Jos, nr. 2010, jud. Maramureș) în contradictoriu cu pârâta P. M. (cu domiciliul legal In ., nr.1773, jude|ul Maramureș, cu domiciliul în fapt în oraș D.. ..14, ., județul T.) având ca obiect modificarea măsurilor privind minorul.
În baza art. 506 Cod civil modifică măsurile stabilite în privința minorei T. M.-C. , născută la data de 18.05.2005 prin Sentința civilă cu nr. 3229/10.12.2008 pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul cu nr._ , în sensul că:
Dispune ca autoritatea părintească față de minora T. M.-C., născută la data de 18.05.2005 să o exercite exclusiv tatăl reclamant.
Stabilește locuința minorei T. M.-C., născută la data de 18.05.2005 la tatăl reclamant.
Obligă pârâta P. M. la plata unei pensii lunare pentru întreținerea minorei T. M.-C. (născută la data de 18.05.2005) în cotă de 1/6 din venitul net lunar, începând cu data pronunțării și până la împlinirea vârstei de 18 ani de către creditoarea întreținerii . Plata pensiei de întreținere devine scadentă la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna în curs .
Fără cheltuieli de judecată, nesolicitate.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, care se depune la Judecătoria D. .
Pronunțată în ședința publică din data de 07 aprilie 2015.
Președinte Grefier
C. M. M. M.
Red. C.M.,
Tehnored M.M.
06.05.2015
4 ex. / 2 . comunică părților, la adresele indicate în dispozitiv
| ← Actiune în constatare. Sentința nr. 1291/2015. Judecătoria DETA | Consfiinţire acord mediere. Sentința nr. 1303/2015.... → |
|---|
