Exercitarea autorităţii părinteşti. Hotărâre din 12-01-2016, Judecătoria DETA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria DETA la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 17/2016
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDDET:2016:001._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL T.
Sediul în D., . A, jud. T.
Nr. tel:_, fax:_
email:_
.
Operator de date cu caracter personal nr. 5271
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2007
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 17
Ședința publică de la 12 ianuarie 2016
Completul compus din:
Președinte: C. M.
Grefier: M. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei de Minori și familie, la cererea formulată de către reclamantul R. S.-P. în contradictoriu cu pârâta B. D. A., având ca obiect reglementarea exercitării autorității părintești, stabilire locuință minor, stabilire pensie de întreținere și stabilire program vizitare și cererea conexată formulată de către reclamanta B. D. A. în contradictoriu cu pârâtul R. S.-P. având ca obiect reglementarea exercitării autorității părintești, stabilire locuință minor și stabilire pensie de întreținere
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsește reclamantul R. S. P., reprezentat de av. C. Amina, lipsește pârâta B. D. A..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează s-a depus la dosar adresa cu nr. 6730/21.12.2015 de către Autoritatea Tutelară Sacoșu Turcesc, prin care se aduce la cunoștiința instanței că din discuțiile purtate cu numita B. E., mama pârâtei, a rezultat că pârâta nu mai locuiește la domiciliul său.
Av. C. Amina învederează că părțile locuiesc împreună, la locuința pârâtului.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul pentru concluzii pe fond.
Av. C. Amina pentru reclamantul R. S. P., solicită admiterea acțiunii, conform înțelegerii părților, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele :
Prin acțiunea formulată de către reclamantul R. S. P., în contradictoriu cu pârâta B. D. A., acesta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: exercitarea autorității părintești asupra minorei R. E. F. (născută la data de 07.04.2012) în comun de către ambii părinți; încredințarea minorei reclamantului; stabilirea domiciliului minorei la reclamant (așa cum a fost de când s-a născut); stabilirea dreptului pârâtei de a avea legături personale cu minora .
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că în primăvara anului 2011 a cunoscut-o pe pârâtă si din relația lor a rezultat un copil, minora R. E. F., născută la 07.04.2012.
Încă de la momentul nașterii fetiței lor el am discutat cu pârâta aspectul căsătoriei însă din diferite motive nu au ajuns să se căsătorească. Cu toate acestea s-au ocupat de creșterea și educația fetiței împreună, locuind toți trei împreună cu tatăl său în ., județ T..
Cu timpul relația dintre el si pârâtă s-a deteriorat, aceasta încercând de 3 ori să ia fetița și să părăsească locul unde locuiau împreună. De fiecare data când pleca, a plătit o mașină și un om cu care s-a deplasat în locul în care ea pleca cu fetița (o data la Gătaia, o data la Stamora, o data chiar în . le aducea acasă. Discutau problema și mereu ajungeau la aceeași concluzie anume: pârâta îi specifica că ea nu mai are sentimente față de el și că stau împreună numai pentru fetiță. Mai arată că în vara anului 2015 pârâta i-a spus că este însărcinata cu un alt bărbat și că înțelege să păstreze copilul. În aceste condiții, a ajuns la concluzia că nu mai poate trăi cu ea și au stabilit împreună că fetița va rămâne la el.
Mai menționează că de când s-a născut fetița lor, tatăl său R. P. i-a ajutat enorm iar minora este foarte atașată de el . Așa cum rezultă din actele pe care le anexează fetița este înscrisă și la grădiniță în . fiecare zi.
Mai arată că, din câte cunoaște, pârâta locuiește la părinții ei în Stamora R., unde chiar ea recunoaște că nu are condiții să țină minora la. Cu toate acestea, nu refuză ca pârâta sa aibă relații personale cu fetița, să vină să o viziteze, să o ia la plimbare etc. atâta timp cât aceste vizite/plimbări nu afectează programul obișnuit al fetiței și nu o afectează emoțional.
Raportat la faptul ca pârâta urmează sa aibă încă un copil și că în prezent se afla în concediu de risc maternal nu are pretenția să fie obligată la pensie alimentară, întrucât crede că de fiecare dată când va veni să o viziteze îi va aduce o mică atenție.
In ceea ce îl privește, arată că are loc de muncă stabil fiind salariat al firmei Smithfield Ferme SRL, deci are posibilitate să întrețină fetița lor.
De asemenea, casa în care locuiesc are 4 camere, bucătărie și baie. Chiar daca nu sunt luxoase, condițiile de trai în căsuța lor sunt suficiente pentru creșterea si educarea minorei.
Mai arată că doi dintre frații săi locuiesc și lucrează în Italia, iar când are nevoie îl mai ajută cu bani sau cu provizii.
Alăturat cererii de chemare în judecată reclamantul a depus la dosar următoarele înscrisuri: copia cărții sale de identitate (f.5); copia cărții de identitate a pârâtei (f.6); certificatul de naștere al minorei, în copie (f.7); adeverință emisă de Școala Gimnazială Birda (f.8); adeverință de venit a reclamantului și pârâtei (f.10-11).
La data de 26.10.2015 reclamantul a depus la dosar o precizare a cererii de chemare în judecată (f.20), prin care solicită ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună: în temeiul art. 529 Cod civil, obligarea pârâtei la plata contribuției pentru creșterea si educarea minorei în cuantum de 1/4 din salariul net obținut de aceasta și stabilirea unui program de vizitare al minorei de către mamă, astfel:
- în fiecare lună, în ultima sâmbătă și duminica mama poate lua minora la ea acasă: o ia sâmbătă dimineața orele 08-09 și o aduce duminica după masă orele 17-18;
- în fiecare vacanță de iarnă, mama poate lua minora acasă la ea în a doua săptămână din vacanța de iarnă;
- în fiecare vacanță de primăvară, mama poate lua minora la ea acasă în primele 3 zile de vacanță;
- în fiecare vacanță de vară, mama poate lua minora acasă la ea în primele doua săptămâni din luna iulie și în primele doua săptămâni din luna august;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu;
Cererea este formulată în drept pe disp. art. 529 Cod civil, art. 204 si urm. din Codul de procedura civila, iar în temeiul art.223 coroborat cu art. 411 Cod de procedura civila .
La data de 06 nov. 2015 pârâta B. D. A. a depus la dosar note de ședință (f.30), prin care a arătat că achiesează la pretențiile reclamantului și este de acord cu exercitarea autorității părintești asupra minorei R. E. F. în comun de către ambii părinți, încredințarea minorei reclamantului și stabilirea domiciliului minorei la reclamant, în Birda, nr.194, județ T.;că este de acord cu programul de vizitare al minorei propus de către reclamant.
Reclamanta B. D. A., prin cererea formulată la data de 15.10.2015 înregistrată sub nr._ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul R. S. P. să se dispună: stabilirea locuinței minorei R. E. F., născuta la data
de 07.04.2012, la reclamantă, în localitatea Stamora R. nr. 149,
.. T. ; obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere pentru minoră în cotă de 1/4 parte din venitul net obținut ; exercitarea autorității părintești de către ambii părinți.
În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că în urma unei relații de concubinaj cu pârâtul, care a durat mai bine de 4 ani, a rezultat minora R. E. F. născută la data de 07.04.2012.
La scurt timp după nașterea copilului comportamentul concubinului s-a schimbat radical. Acesta când se întorcea de la serviciu, acasă, nu se implica în viața familiei. Ea era singura care se ocupa efectiv de copil, de îngrijirea lui și de gospodărie. Din cauza mediului familial pârâtul are o concepție arhaică și greșită în ceea ce privește poziția bărbatului în familie, singura lui obligație o consideră ca fiind serviciul, în rest trebuia servit, chiar dacă și ea avea serviciul său.
Ca urmare situație conflictuale dintre ei, a părăsit, împreună cu copilul ,domiciliul concubinului stabilindu-se, la data de 22.09.2015, la părinți săi în localitatea Stamora Română. La scurt timp, pârâtul a venit la domiciliul său și, cu forța, i-a luat copilul și a plecat. De atunci copilul nu are voie să părăsească imobilul tatălui, iar ea nu are voie să vadă copilul decât în prezența tatălui.
Mai arată că ea are condiții de creștere și educare a copilului, muncește și ea, are și ea un venit și, în același timp, pentru că locuiește cu mama sa, se poate baza pe ajutorul acesteia.
Menționează faptul că atât ea cât și pârâtul muncesc la firma Smithfield, firma ce are sediul în Timișoara, ., corp A, jud. T..
Cererea a fost motivată în drept pe disp. art. 194 Cod civil, art.400 Cod civil.
Alăturat cererii de chemare în judecată reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: copia cărții de identitate al reclamantei (f. 4); certificatul de naștere al minorei (f.5); copia cărții de identitate al pârâtului (f.6).
Cererea este legal timbrată (f. 15,16)
La data de 06 noiembrie 2015 pârâtul R. S.-P., a depus la acest dosar întâmpinare (f.26-27), prin care, în temeiul art. 139 Cod procedură civilă, a invocat excepția de conexitate și trimiterea acestui dosar la dosarul nr._ aflat pe rolul Judecătoriei D.;
A mai solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulate de către reclamantă, învederând că a ajuns la un consens cu aceasta și au stabilit de comun acord următoarele: exercitarea autorității părintești asupra minorei R. E. Fiorina în comun de către ambii părinți, încredințarea minorei R. E. F. la tată și stabilirea locuinței minorei la tată. Mai arată că părțile au convenit și asupra programului de vizitare al minorei.
La termenul de judecată din data de 08.12.2015, instanța a dispus conexarea celor două cauze.
La același termen de judecată, ambele părți fiind prezente au învederat că au ajuns la o înțelegere, care a fost consemnată în declarația aflată la f. 57 din dosar.
Din oficiu instanța a dispus efectuarea câte unei anchete sociale la locuința părților.
În probațiune a fost încuviințată proba cu înscrisurile depuse de părți la dosar.
Examinând cererile formulate, pe baza probelor existente la dosar și a înțelegerii dintre părți, instanța reține următoarele.
Din relația de concubinaj derulată între părți s-a născut minora R. E. F. (născută la data de 07.04.2012) care are filiația stabilită față de ambii părinți.
Din ancheta socială efectuată la locuința părților din ., jud. T., rezultă că reclamantul R. S. P. locuiește cu tatăl său R. P., cu fetița minoră R. E. F. și cu pârâta B. D. A.. Imobilul este proprietatea d-lui R. P. și este alcătuit din două camere bucătărie și hol. Proprietatea este prevăzută cu grădină și curte. Condițiile igienico sanitare sunt bune.
Veniturile familiei constă în salariu d-lui R. S. P., el fiind angajat al firmei . având un salariu de 1550 lei + tichete, salariul d-lui R. P. în cuantum de 800 lei și alocația minorei de 84 lei.
Minora R. E. F. frecventează Grădinița cu program normal din Birda, este bine îngrijită și este atașată de tatăl ei. Rămâne în grija bunicului când tatăl este plecat la serviciu, bunicul o supraveghează atent și este apropiat de fetiță, (f. 42-43).
Art. 483 alin. 1 din Codul civil, arată că autoritatea părintească reprezintă ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. La aliniatul 2, același text dispune că părinții exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate. Iar la aliniatul 3 se mai arată că ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori.
Art. 484 din Codul Civil, arată că autoritatea părintească se exercită până la data când copilul dobândește capacitatea deplină de exercițiu, adică până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Art. 503 alin. 1 din Codul Civil dispune „ părinți exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească” .
Modificările legislative noi survenite în Legea nr. 272/2004 rep. precizează în detaliu noțiunile citate mai sus din Codul civil, astfel: art. 36 din această lege dispune:
(1) Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor.
(2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.
(3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
(4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
(5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul.
(6) Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească, dar se poate înțelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, în condițiile art. 506 din Codul civil.
(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
(8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
Cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, părțile s-au înțeles, în sensul ca ambii părinți că o exercite împreună.
Instanța apreciază că solicitarea părților și înțelegerea lor respectă interesul minorei, iar în consecință, va dispune ca autoritatea părintească cu privire la minora R. E. F. să fie exercitată de ambii părinți.
Art. 496 din Codul civil dispune că locuința copilului minor este la părinții săi. Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Locuința copilului, stabilită în aceste condiții, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege.
În cazul de față, instanța reține că ambii părinți s-au înțeles ca locuința minorei să fie stabilită la tată ( locuință la care a revenit și pârâta). De când s-a născut minora a locuit tot timpul în acea locuință, iar după ce s-au despărțit părțile, minora a locuit tot acolo, cu reclamantul . După cum rezultă din ancheta socială efectuată, această locuință e în măsură să îi asigure copilului condiții bune pentru creștere și dezvoltare, iar tatăl reclamant se ocupă în mod corespunzător de creșterea și educarea acesteia, ajutată fiind de tatăl său, bunicul patern, iar minora este atașată de acesta .
Față de cele de mai sus apreciind că în această privință cererea formulată de reclamant și înțelegerea părților este în concordanță cu interesul minorei, instanța, în baza art. 496 din Codul Civil, va stabili locuința minorei R. E. F. la tată.
Din adeverințele de venituri depuse la dosar (f. 9 și f. 14) instanța reține că ambii părinți ai minorei realizează venituri de natură salarială.
Cu privire la modul în care se stabilește cuantumul contribuției de întreținere, art. 529 din Codul Civil, la aliniatul 1 dispune că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti iar la aliniatul 2, arată că atunci când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.
Având în vedere că s-a stabilit locuința minorei la tată, care execută astfel în natură obligația sa de a întreține minora, mama va fi obligată, în conformitate cu prevederile aliniatului 2 al art. 530 la plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.
În consens cu cele ce preced și cu înțelegerea părților, în baza art. 499 și art. 529 alin. 2 din Codul Civil, instanța va obliga pârâta B. D. A. la plata unei contribuții lunare pentru întreținerea minorei R. E. F. în cotă de 15% din venitul net lunar, începând de la data pronunțării și până la majoratul minorei sau până la alte dispoziții ale instanței.
Față de prevederile art. 533 alin. 1 din Codul Civil, care dispune că pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească, se va stabili, conform înțelegerii părilor, ca termen scadent de plată a pensiei de întreținere data de 15 a fiecărei luni, pentru luna în curs.
Potrivit art.17 și 18 din Legea nr.272/2004 rep. copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții și rudele, aceste relații putându-se realiza prin întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea și găzduirea copilului pe perioade determinate. În realizarea acestui deziderat, Legea nr. 272/2004 impune respectarea principiului interesului superior al copilului, principiu impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, acest principiu prevalând în toate demersurile și deciziile care privesc copii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Modalitatea în care se realizează această legătură trebuie adaptată permanent la vârsta copilului, la evoluția sa continuă, fizică și psihică, fiind în interesul acestuia să crească în apropierea ambilor părinți, beneficiind de grija, afecțiunea și interesul acestora. Interesul copilului cere ca acest drept legal să fie exercitat continuu, iar în situația în care există neînțelegeri cu privire la exercitarea acestuia, intervine instanța de judecată prin stabilirea unui program de vizitare.
Faptul că părinții minorei nu s-au decis să întemeieze o familie, iar relațiile dintre ei mai cunosc și momente tensionate, după care se despart și nu mai locuiesc în același loc, nu trebuie să afecteze în niciun mod relația dintre copil și mama sa, care nu mai locuiește cu ei, deoarece nu încetează niciodată calitatea de părinte a acesteia, păstrând astfel nu numai obligația legală de a contribui la întreținerea minorei, ci și dreptul, precum și obligația de a veghea la creșterea copilului său și că este imperios necesară prezența sa în viața copiluluipentru dezvoltarea unei personalități echilibrate a minorei, în acest sens impunându-se cooperarea dintre părinți pentru ca minora să poată menține și cu mama sa ( și rudele sale) relații firești în modalitățile reglementate de lege.
Dreptul de vizitare presupune deplasarea periodică a părintelui la domiciliul copilului (deci chiar în interiorul domiciliului) și petrecerea unui interval de timp bine determinat acolo, împreună cu copilul, precum și deplasarea copilului la domiciliul părintelui și petrecerea împreună a unui interval de timp bine determinat și acolo. Ambii părinți trebuie să înțeleagă că minorul are dreptul propriu de a avea relații personale cu ambii părinți. Ambii părinți trebuie să se implice responsabil în creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului lor. Copilul nu trebuie folosit niciodată ca mijloc moral sau sentimental de răzbunare sau șantaj față de celalalt părinte, întrucât aceste lucru este perceput de copil (indiferent de vârsta pe care acesta o are) și se răsfrânge negativ asupra creșterii și dezvoltării sale.
Timpul ce trebuie alocat în acest sens pentru vizită trebuie să fie suficient pentru a permite formarea și consolidarea unei puternice legături afective între copil și mama sa și rudele materne.
Întrucât între părți s-a realizat un acord în acest sens iar acesta respectă interesul minorei, instanța va stabili programul de relaționare, în modalitatea propusă de părți, astfel:
- în ultima săptămână a fiecărei luni, cu începere de sâmbătă de la ora 08.00 și până duminica la ora 18.00
- în vacanța școlară de vară: în primele două săptămâni din luna iulie, și în primele două săptămâni din luna august
- în vacanța școlară de iarnă, timp de o săptămână, în a doua jumătate a vacanței
În cadrul acestui program, mama are dreptul să găzduiască minora la locuința sa și obligația de a o readuce la locuința tatălui, la finalul programului.
Instanța ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea astfel cum a fost precizată ulterior de către reclamantul R. S.-P. (domiciliat in ., județ T., identificat prin Cl . nr._, CNP_, cu domiciliul procedural ales la sediul avocatului meu din Timișoara, ., nr. 1-2, ., nr. 6, jud. T.) în contradictoriu cu pârâta B. D. A. (domiciliată în ., județ T., identificata prin Cl . nr._, CNP_ și cu reședința actuala în Stamora R., județ T.), având ca obiect reglementarea exercitării autorității părintești, stabilire locuință minor și reglementare program vizitare minor și admite cererea conexă, astfel cum a fost precizată ulterior de către reclamanta B. D. A. în contradictoriu cu pârâtul R. S.-P. având ca obiect stabilire locuință minor, stabilire pensie de întreținere și reglementarea autorității părintești .
Validează înțelegerea părților, în sensul că:
În baza art. 503 alin. 1 rap. la art. 506 din Codul Civil, dispune ca autoritatea părintească față de minora R. E. F., să fie exercitată în comun, de ambii părinți.
În baza art. 496 Cod civil, stabilește locuința minorei R. E. F. la tată.
În baza art. 499 și art. 529 alin. 2 din Codul Civil obligă pârâta B. D. A. la plata unei contribuții lunare pentru întreținerea minorei R. E. F. (născută la data de 07.04.2012), în cotă procentuală de 15% din venitul net lunar, de la data pronunțării și până la împlinirea de către creditoarea pensiei de întreținere a vârstei de 18 ani sau până la alte dispoziții ale instanței. Plata contribuției de întreținere se va face în data de 15 a fiecărei luni pentru luna în curs.
Stabilește următorul program de relaționare între minora R. E. F. și mama sa, în care aceasta poate găzdui minora la locuința sa, fiind obligată să o readucă la locuința tatălui:
- în ultima săptămână a fiecărei luni, cu începere de sâmbătă de la ora 08.00 și până duminica la ora 18.00
- în vacanța școlară de vară: în primele două săptămâni din luna iulie, și în primele două săptămâni din luna august
- în vacanța școlară de iarnă, timp de o săptămână, în a doua jumătate a vacanței
Executorie în privința pensiei de întreținere.
Fără cheltuieli de judecată, nesolicitate.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, care se depune la Judecătoria D..
Pronunțată în ședința publică din data de 12 ianuarie 2016.
Președinte,Grefier,
C. M. M. M.
Red. C.M. / Tehnored. M.M.
05.02.2016/ 4 ex. /2 . comunică părților, la adresele indicate
| ← Cereri. Sentința nr. 2/2016. Judecătoria DETA | Pensie întreţinere. Hotărâre din 23-02-2016, Judecătoria DETA → |
|---|
