Anulare act. Sentința nr. 1343/2013. Judecătoria DEVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 1343/2013 pronunțată de Judecătoria DEVA la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 4887/221/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL HUNEDOARA
D., .. 35
Tel:0254_/ Fax: 0254_/ e-mail_
operator de date cu caracter personal nr. 4259
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1343/2013
Ședința publică din 11 martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - U. G. M.
Grefier - M. G.
Pe rol fiind pronunțarea în acțiunea civilă formulată de reclamantul E. M. C., prin mandatar E. I. în contradictoriu cu pârâtii D. E., B. I. si D. B., având ca obiect anulare acte.
S-a constatat ca mersul dezbaterilor au fost consemnate, conform disp. art. 147 C.proc.civ., în încheieriile de amânare a pronunțării din data de 18.02.2013, 25.02.2013 și 04.03.2013 care fac parte integranta din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând constată:
Asupra acțiunii civile de față:
P. de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecatoriei D. sub nr._ din data de 21 mai 2012, reclamantul E. M. C., prin mandatar E. I., a solicitat în contradictoriu cu pârâții D. E., B. I. si D. B., ca prin hotărârea ce se va pronunța (1) in principal să se constate nulitatea absolută a conventiei incheiata la data de 31.07.2008 intre defuncta B. A. si parata D. E., avand ca obiect cedarea, in mod gratuit, a dreptului de abitatie pentru camera din curtea imobilului situat in municipiul D., ..24, judetul Hunedoara, iar in subsidiar să se dispuna incetarea dreptului de abitatiune conferit de catre B. A. paratei D. Ema; (2) evacuarea neconditionata a paratilor din imobilul mentionat inscris in CF_ D.(provenita din conversia pe hartie a CF nr.5340), A1, nr.top.514/2/1 teren intravilan avand categoria de folosinta ,,curti, constructii,, in suprafata de 500 mp, A1.1, CAD:C1, nr.top.514/2/1-c1 reprezentand casa, anexe gospodaresti, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii reclamantul a arătat, în esență, că este proprietarul exclusiv al imobilului situat in municipiul D., ..24, judetul Hunedoara inscris in CF_ D.(provenita din conversia pe hartie a CF nr.5340), A1, nr.top.514/2/1 teren intravilan avand categoria de folosinta ,,curti, constructii,, in suprafata de 500 mp, A1.1, CAD:C1, nr.top.514/2/1-c1 reprezentand casa, anexe gospodaresti.
A mai arătat că prin Conventia incheiata in data de 31.07.2008 antecesoarea sa B. A. ar fi cedat dreptul de abitatiune, in mod gratuit, paratei D. Ema, pentru camera din curte in care locuia, fiind in prezenta unei liberalitati. A mai susținut că, desi din cuprinsul conventiei reiese ca beneficiara dreptului de abitatie s-a obligat sa o ingrijeasca pe antecesoarea sa, aceasta imprejurare nu ar schimba cu nimic caracterul gratuit al transmiterii dreptului de abitatie, fiind vorba eventual de o donatie cu sarcina.
În acest sens a precizat că, potrivit dispozițiilor legale in vigoare la data incheierii conventiei, liberalitatile pot fi facute numai in formele prescrise de lege pentru donatiuni intre vii sau prin testament, iar conventia prezentata nu imbraca forma actului autentic sau a unui act olograf scris in tot, datat si semnat de mana testatorului, situatie in care neindeplinirea conditiei de forma prevazuta imperativ de lege este nulitatea absoluta a conventiei.
Totodată, reclamantul a mai arătat că respectiva conventie nu indeplineste nici conditiile necesare unui inscris sub semnatura privata, nefiind identificat in mod clar cu date de carte funciara imobilul asupra caruia se cedeaza dreptul de abitatie si nici nu a fost inscrisa in cartea funciara pentru opozabilitate.
Mai sustine ca parata chiar daca ar fi dobandit un drept de abitatie asupra unei portiuni din imobil, nu ar fi putut ceda ori inchiria dreptul sau altor persoane, in speta celorlalti doi parati.
In concluzie a aratat ca paratii nu au acordul sau, in calitate de proprietar, de a folosi imobilul, iar acestia refuza sa-l paraseasca de buna voie, ba mai mult paratii au dat dovada de pasivitate si din lipsa de fonduri nu au intretinut imobilul care a ajuns . deplorabila, fiind necesare lucrari urgente de reparatii si intretinere pentru a stopa degradarea acestuia.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 480,800,813,860,565 și 558 Cod civil.
La cererea de chemare în judecată reclamantul a atașat copii ale următoarelor înscrisuri: conventia incheiata la data de 31.07.2008, extras de CF nr._ D., procura judiciara autentificata sub nr. 565/2012 de BNP A. V..
P. procura judiciara autentificata sub nr.565/06.04.2012 reclamantul, care se afla in prezent incarcerat in Penitenciarul cu Regim de Maxima Siguranta din municipiul A., l-a imputernicit pe tatal sau E. I. sa se prezinte in fata instantei de judecata competente in vederea reprezentarii sale cu puteri depline, in calitate de reclamant, impotriva paratiilor din prezenta cauza, pentru evacuarea acestora si a tuturor persoanelor aflate in imobilul antementionat.
Pârâții D. E., B. I. si D. B., au formulat întâmpinare si cerere reconventionala prin care au solicitat respingerea acțiunii promovată de reclamant, arătand că pe rolul Judecatoriei D. a mai fost inregistrat un dosar cu nr._/221/2011, avand aceleasi parti, acelasi obiect si aceeasi cauza, in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 2347/22.03.2012, sens in care a solicitat comasarea celor doua dosare.
În motivarea întâmpinării, în esență, pârâții au arătat că desi in cuprinsul conventiei incheiate cu defuncta B. A. imobilul in litigiu nu este identificat cu date de carte finciara, defuncta B. A. nu detinea si alte imobile pe raza municipiului D.. S-a mai precizat ca pe imobilul teren care are o suprafata de 500 mp este construita o casa de locuit si un atelier in suprafata de 8,75 mp, pe care paratii au transformat-o in locuinta si unde dealtfel si locuiesc in prezent. De asemenea sustin paratii ca din septembrie 2009, dupa decesul numitei B. A. casa ar fi fost incuiata si nu ar fi refuzat nimanui accesul in curte sau in imobilul casa pentru a efectua lucrari de reparatii. S-a mai menționat că intelegerea dintre parti a fost ca in schimbul ajutorului dat in gospodarie, parata sa poata locui in imobil pana la eliberarea din inchisoare a nepotului defunctei E. M. C.. În final au precizat că in situatia in care vor fi evacuati din imobil solicita obligarea reclamantului la plata unei sume de bani in valoare de 250 lei/luna pe perioada in care au avut grija de defuncta B. A., fie sa li se asigure de catre reclamant un spatiu de minima existenta asemanator.
Întâmpinarea si cererea reconventionala nu au fost motivate în drept.
În cursul judecății, a fost administrată proba cu înscrisuri si proba testimonială, fiind audiati martorii Stanga M., A. M., I. P. si C. S..
Instanta a dispus atasarea dosarului civil nr._/221/2011 al Judecatoriei D..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanțe reține următoarele:
În fapt, prin conventia incheiata la data de 31 iulie 2008 (f.5), numita B. A., in calitate de coproprietar a cedat cu titlu gratuit dreptul de abitatie asupra unei camere de locuit aflata in curtea imobilului situat în municipiul D., ..24, judetul Hunedoara inscris in CF_ D. catre parata D. E., pentru ingrijirea acordata pana la acel moment dar si in continuare pana la incetarea din viata a celei dintai. Partile au prevazut si un termen extinctiv la implinirea caruia efectele conventiei ar fi incetat, si anume pana la eliberarea reclamantului din inchisoare sau pana la decesul acestuia daca acesta a survenit dupa moartea numitei B. A. si inainte de a fi eliberat din detentie, cand acest drept urma sa fie reglementat de mostenitorii legali.
La data de 09.10.2009 numita B. A. a decedat, conform certificatului de deces depus la fila 20 din dosarul atasat.
La incheierea conventiei ce face obiectul prezentei cauze, reclamantul E. M. C. (nepotul de fiica al defunctei B. A.), desi detinea calitatea de coproprietar asupra imobilului casa si teren, nu si-a exprimat consimtamantul in vederea incheierii acestui act, asa cum rezulta din actiunea formulata cat si din intampinarea depusa de parati, iar din extrasul de carte funciara depus la dosarul cauzei reiese ca dupa decesul numitei B. A. reclamantul a devenit proprietarul unic al imobilului antementionat.
Instanta apreciaza ca, cedarea gratuită a folosinței unui imobil, bun comun, pe o durată de mai multi ani reprezintă un veritabil act de dispoziție, care lipsește de o parte din prerogativele dreptului de proprietate prev. de art. 480 cod civil (vechi) pe coproprietarii bunului și pentru a reprezenta un act valabil încheiat, această cedare trebuie să conțină acordul tuturor coproprietarilor.
În speță, dreptul de abitatie constituit prin conventia încheiata în 31 iulie 2008 pentru o perioada îndelungată de timp, dă actului respectiv caracterele unui adevărat dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra imobilului, așa încât acest act nu poate fi asimilat unui act de administrare, ci unuia de dispoziție și pentru care este necesar consimțământul ambilor coproprietari.
Actul fiind încheiat doar cu unul dintre coproprietari, instanța constata că acesta este lovit de nulitate.
De asemenea, actul dispoziție asupra unui bun imobil aflat in coproprietate, încheiat de unul dintre copartas, fără consimtamantul celuilalt, constituie o nesocotire a regulii unanimitatii, potrivit careia nici un fel de act cu exceptia actelor de conservare si administrare a bunului nu poate fi infaptuit cu privire la bun, fara acordul unanim al copartasilor și se sancționează cu nulitatea absolută a actului încheiat în aceste condiții.
În situatia în care reclamantul nu și-a dat consimtamantul pentru cedarea folosinței camerei de locuit, actul juridic încheiat în aceste conditii este afectat fundamental si poate fi anulat la cererea coproprietarului care nu a participat la încheierea acestei convenții, care in prezent are si calitatea de succesor în drepturile defunctei.
In cauza de față, fiind dovedite astfel lipsa consimțământului reclamantului E. M. C., prin care s-a cedat folosința camerei de locuit pentru o perioadă indelungata de timp, actiunea privind constatarea nulității actului juridic incheiat este intemeiată.
In ceea ce priveste capatul de cerere formulat in subsidiar de catre reclamant privind incetarea dreptului de abitatiune, in drept, instanța, după analizarea conventiei încheiate intre defuncta B. A. si parata D. E., constată că, convenția prin care antecesoarea reclamantului a consimțit la constituirea unui drept de abitație viagera a pârâtei asupra camerei de locuit, reprezintă un act constitutiv al dreptului de abitație si nu o liberalitate pentru care legea prevede ad validitatem forma autentica ori un testament olograf, scris, datat si semnat de mana testatoarei.
Ca urmare, dreptul de abitație a fost instituit in mod direct printr-o conventie sub semnatura privata intervenita intre unul din coproprietarii imobilului casa si titularul dreptului de abitatie, nuda proprietate fiind mentinuta de catre proprietar pentru el.
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța constat că, dat fiind faptul că incheierea conventiei precum si pretinsul abuz de folosință ar fi avut loc înainte de . Codului civil, dispozițiile aplicabile sunt cele din Codul civil din 1864, astfel cum prevede art. 73 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil coroborat și cu prevederile art. 3 din același act normativ.
Astfel, potrivit prevederilor art. 565 raportat la art. 558 C.civ. dreptul de abitație se stinge în cazul abuzului de folosință, decăderea din dreptul de abitație pronunțându-se de către justiție numai în situația în care titularul dreptului de abitație abuzează de folosința lucrului, producându-i stricăciuni sau lăsându-l să se degradeze din lipsă de întreținere.
Reclamantul, în calitate de proprietar a bunului care face obiectul abitației, a invocat faptul că întregul imobil este în stare de degradare din lipsa de intretinere, fiind necesare lucrari urgente de reparatii si intretinere.
Astfel, se poate dispune decăderea din dreptul de abitație doar în situația în care se constată din probele administrate că titularul dreptului de abitație abuzează de folosința lucrului, provocă stricăciuni bunului care face obiectul abitației sau îl lasă să se degradeze din lipsă de întreținere.
Ca urmare, chiar dacă din depoziția martorilor audiati in cauza rezultă că imobilul casa se afla . de degradare din lipsă de întreținere cu exceptia anexei in care locuiesc paratii si care este bine intretinuta, instanța apreciază că aceste împrejurări nu pot duce la constatarea exercitării abuzive a dreptului de abitație asupra camerei de locuit de către pârâti, câtă vreme aceasta conventie nu vizează bunul imobil in intregul lui, ci numai camera anexa in care locuiesc paratii, și, în consecință, nu se poate dispune încetarea dreptului de abitație, pentru aceste motive.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind evacuarea neconditionata a paratilor, ca sancțiune, scopul reclamantului a fost redobândirea unuia din atributele dreptului său de proprietate și anume folosința părții din casa pe care pârâtii o dețineau.
La data de 24 august 2011, reclamantul a soliciatat Judecatorei D. să dispună evacuarea neconditionata a pârâților din imobilul casă proprietatea sa. Cererea formulată de reclamant a fost înregistrată sub nr._/221/2011.
P. sentința civilă nr. 2347/22 martie 2012 pronunțată de Judecătoria D., ramasa definitivă și irevocabilă prin nerecurare, s-a admis exceptia lipsei calitatii de reprezentant si s-a anulat actiunea civila formulata de numitul E. I., in numele reclamantului E. M. C., apreciindu-se că din cuprinsul procurii judiciare depuse la dosar nu rezulta ca cel dintai a fost imputernicit de reclamant sa formuleze cererea de chemare in judecata.
Dispozițiile art. 480 și urm. Cod civil justifică, deopotrivă, exercițiul dreptului de proprietate, cât și pe cel al atributelor ce decurg din acesta. Astfel, invocarea ca temei juridic a prevederilor art. 480 Cod civil nu califică în mod direct acțiunea ca fiind una în revendicare, aceasta putând fi o acțiune în evacuare, în raport de obiectul și natura acesteia, determinate de către reclamanți, potrivit principiului disponibilității. Astfel, dacă imobilul este ocupat în mod abuziv de către o persoană, proprietarul este lipsit de două dintre cele trei atribute fundamentale ale dreptului de proprietate, respectiv de posesie și folosință, iar pentru reîntregirea dreptului său, are la îndemână atât acțiunea personală în evacuare cât și pe cea reală în revendicare.
Evacuarea reprezintă o sancțiune civilă, aplicabilă raporturilor juridice de locațiune, caracterizată prin faptul că reclamantul urmărește eliberarea de către pârât a imobilului la care se referă litigiul. Acțiunea în evacuare este specifică raporturilor locative care privesc doar folosința imobilului, iar în cadrul ei nu se analizează existența dreptului real asupra bunului. Eliberarea imobilului fiind de esența acțiunii în evacuare, aceasta poate fi introdusă împotriva celui care folosește bunul, fără a contesta dreptul reclamantului.
În speță, din probele administrate în cauză, se va reține că pârâții nu au contestat dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului în litigiu și nici faptul că deși inițial au locuit în imobil cu acordul reclamantului, ulterior, nu au mai avut acest acord și au refuzat să-l elibereze cu toate că li s-a solicitat expres acest lucru.
P. urmare, pentru cele ce preced, instanța apreciază ca fiind întemeiată acțiunea civilă promovată de reclamant, motiv pentru care o va admite și va constata nulitatea conventiei incheiate la data de 31 iulie 2008 si totodata va dispune evacuarea pârâților din imobilul casă situat administrativ în municipiul D., .. 24, județul Hunedoara, înscris în CF_ D. (provenită din conversia pe hârtie a CF 5340), nr. ord. A1.1, nr. cad C1, top 514/2/1-c1.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate, art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă statornicește regula potrivit căreia cel ce cade în pretenții, la cerere, va fi obligat la cheltuieli de judecată. Or, in terminis, căderea în pretenții se bazează pe culpa procesuală a celui care, nejustificat, a nesocotit ori a încălcat vreun drept substanțial sau de procedură, adică prin conduita sa neglijentă a determinat efectuarea respectivelor cheltuieli de judecată. Având în vedere conduita pârâților față de pretenția formulată de reclamant, instanța va dispune și obligarea acestora la plata sumei de 222,30 lei către reclamanți cu titlu de cheltuieli de judecată, justificate de plata taxei judiciare de timbru și a onorariului de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul E. M. C., prin mandatar E. I., cu domiciliul procesual ales în municipiul D., ..16, județul Hunedoara în contradictoriu cu pârâtii D. E., B. I. si D. B., toti cu domiciliul în municipiul D., .. 24, județul Hunedoara și în consecință:
Constată nulitatea conventiei incheiate la data de 31 iulie 2008.
Dispune evacuarea pârâților din imobilul casă situat administrativ în municipiul D., .. 24, județul Hunedoara, înscris în CF_ D. (provenită din conversia pe hârtie a CF 5340), nr. ord. A1.1, nr. cad C1, top 514/2/1-c1.
Obligă pârâții, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 222,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.03.2013.
Președinte,Grefier,
U. G. M. M. G.
UGM/MG
4 ex./.24.04.2013
← Obligaţie de a face. Sentința nr. 5042/2013. Judecătoria DEVA | Pretenţii. Sentința nr. 4416/2013. Judecătoria DEVA → |
---|