Contestaţie la executare. Sentința nr. 3952/2013. Judecătoria DEVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3952/2013 pronunțată de Judecătoria DEVA la data de 01-10-2013 în dosarul nr. 2569/221/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL HUNEDOARA
D., . nr. 35
Tel: 0254_/ Fax: 0254_
operator de date cu caracter personal nr. 4259
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3952/ 2013
Ședința publică din data de: 01 Octombrie 2013
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: M. N. T.
GREFIER: M. D.
Pe rol fiind amânată pronunțarea în contestația la executare înaintată de contestatoarea B. O. L., împotriva intimatei B. C. INTESA SANPAOLO ROMÂNIA SA A. – PRIN SUCURSALA D., pentru deliberarea asupra actelor și lucrărilor dosarului.
S-a constatat că mersul dezbaterilor au fost consemnate, conform disp. art. 147 C.proc.civ., în încheierea de amânare a pronunțării din data de 24.09.2013, care face parte integrantă din hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată la această instanță sub nr._ /02.04.2010, contestatoarea B. O. L. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se dispună anularea măsurii popririi, precum și a tuturor actelor și formelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 444/2012 al B. B. A. și suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei contestații.
În fapt, contestatoarea prin adresa de înființare a popririi nr. 444/11.03.2013 s-a înființat poprirea în cotă de 1/3 din pensia sa până la concurența sumei de 106.956,14 euro și 14.328 lei. Contestatoarea apreciază că se impune anularea măsurii popririi, precum și a tuturor actelor și formelor de executare întrucât acestea sunt nelegale, raportat la faptul că nu i s-a comunicat nici un înscris care a stat la baza luării acestei măsuri.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În probațiune, a depus dovada comunicării adresei de înființare a popririi și adresa de poprire nr. 444/2013.
Contestația la executare a fost legal timbrată cu suma de 194,00 lei taxă judiciară de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 2 din Legea nr. 146/1997 și timbru judiciar de 0,3 lei, conform art. 3 alin. 1 din O.G. nr.32/1995.
La data de 29.04.2013, contestatoarea a depus precizare de acțiune prin care arată că înțelege să se judece în contradictoriu cu B. C. INTESA SANPAOLO ROMÂNIA SA A. – PRIN SUCURSALA D. ( fila 11 ).
În probațiune a depus cupon de pensie, dovada comunicării adresei de înființare a popririi și adresa de poprire nr. 444/2013.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației.
Pe cale de excepție, a invocat în temeiul art. 20 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din OG nr. 32/1995 excepția netimbrării contestației la executare.
În motivare se arată că prin contractul de credit nr. 206/07.07.2008, debitoarea . a contractat un credit de investiții ipotecar în sumă de 104.000 euro, ce urma să fie rambursat, în rate lunare, având scadența finală la data de 06.07.2018. Contestatoarea a garantat creditul cu fidejusiune, pentru întreaga valoare a creditului, la care se adaugă dobânzi, comisioane și speze aferente, constituită prin contractul de fidejusiune nr. 3318/07.07.2008. Întrucât debitoarea împrumutată nu și-a respectat obligația de rambursare a sumei împrumutate, intimata a făcut aplicarea dispozițiilor contractului de credit, pe care l-a reziliat începând cu data de 18.10.2010, creditul devenind integral exigibil. Prin încheierea civilă nr. 471/CC/2011 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ s-a dispus încuviințarea executării silite. După . Legii nr. 287/2011, procedura executării silite a fost preluată și continuată de B. B. A., iar la data de 11.03.2013 executorul judecătoresc a emis adresa de înființare a popririi nr. 444/11.03.2013, cu respectarea dispozițiilor legale.
Cu privire la capătul de cerere privind suspendarea executării silite a precizat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru dispunerea acestei măsuri întrucât, în speță, nu se poate vorbi de un prejudiciu iminent și ireparabil, în condițiile în care creditul garantat de contestatoare a devenit exigibil la data de 18.10.2010, cu aproape doi ani anterior emiterii somației de plată de către executorul judecătoresc.
În drept, a invocat disp. art. 20 din Legea nr. 146/1997, art. 9 alin. 2 din OG nr. 32/1995, art. 454, art. 403 alin. 1, și art. 723 ind. 1 alin.2 Cod proc civ.
La termenul de judecată din data de 18.06.2013, instanța a respins excepția netimbrării contestației la executare (f. 186 ).
La data de 19.08.2013, contestatoarea a depus note de ședință prin care a invocat excepția perimării dreptului creditoarei de a continua executarea silită, potrivit art. 389 Cod proc civ, raportat la faptul că ulterior datei de 06.06.2011 executorul bancar nu a mai efectuat nici un demers în continuarea executării silite până la data de 04.01.2012, când a emis adresa pentru poprirea conturilor. Totodată, a invocat și nulitatea absolută a tuturor formelor de executare silită din dosarul execuțional nr. 444/2012 al B. B. A. raportat la faptul că au fost încălcate prev. art. 373 ind. 1 Cod proc civ, în sensul că executorul judecătoresc a trecut direct la executarea silită, în lipsa încuviințării silite a executării ce trebuia dispusă de către instanța de judecată. Astfel, creditoarea a solicitat executorului judecătoresc continuarea executării silite în dosarul nr. 43/SB/2011 ( dosar în care a intervenit perimarea), acesta a continuat executarea într-un nou dosar execuțional, respectiv dosarul nr. 444/2012, dosar în care executorul judecătoresc era obligat conform disp. art. 373 ind. 1 Cod proc civ să solicite încuviințarea executării silite.
În continuare se arată că în cursul anului 2012 . a intrat în insolvență ( dosar nr._ aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara), creditoarea având înscrisă creanța în tabelul creditorilor.
La data de 11.09.2013, intimata a depus note scrise prin care a arătat că dispozițiile legale privind perimarea executării silite nu sunt aplicabile în prezenta cauză în condițiile în care executarea silită se efectuează prin poprirea pensiei și a sumelor deținute de debitoare la diverse instituții de credit. Din înscrisurile aflate în dosarul execuțional rezultă că la data de 06.06.2011 executorul bancar a întocmit procesul verbal nr. 1149/2011 prin care a dispus eliberarea sumei de 1.275,56 lei, iar următorul act de executare a fost emis la data de 17.08.2011 și constă în adrea nr. 1560/17.08.2011, prin care executorul bancar a dispus înființarea popririi asupra popririi asupra posibilelor conturi deschise de contestatoare la RBS Bank Romania SA; în consecință, termenul de perimare de 6 luni, care a început să curgă la data de 06.06.2011 a fost întrerupt la data de 17.08.2011, moment de la care a început să curgă un nou termen de perimare, termen care nu s-a împlinit întrucât ala data de 04.01.2012 executorul bancar a emis adresa cu nr. 45/04.01.2012 prin care a dispus înființarea popririi.
În continuare a arătat că susținerile contestatoarei cu privire la nulitatea actelor de exectuare efectuate de B. B. A. motivat de lipsa încuviințării executării silite sunt nefondate având în vedere faptul că executorul judecătoresc a preluat și continuat executarea silită începută de executorul bancar în dosarul execuțional nr. 43/SPB/2011, fără a efectua o nouă executare silită; preluarea dosarului execuțional s-a datorat intrării în vigoare a Legii nr. 287/2011 și s-a realizat în baza cererii creditoarei nr._/27.06.2012 înregistrată la biroul executorului judecătoresc sub nr. 444/02.07.2012. Întrucât în dosarul execuțional nr. 43/SPB/2011, executarea silită a fost încuviințată de Judecătoria D. prin încheierea civilă nr. 471/CC/2011, în dosarul nr._, o nouă încuviințare a aceleiași executări silite fiind inadmisibilă, în cauză operând autoritatea de lucru judecat.
Cu privire la susținerile contestatoarei cu privire la recuperarea creanței în cadrul procedurii insolvenței față de debitoare ., intimata a menționat că, potrivit contractului de fidejusiune, a dobândit dreptul de a se îndrepta, la alegere, fie împotriva împrumutatului, fie a contestatoarei codebitor solidar, fie concomitent, împotriva acestora, pentru întreaga datorie, fără a i se opune beneficiul de diviziune sau discuțiune.
Analizând cererea de față, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a apărărilor formulate, instanța reține următoarele:
La data de 07.07.2008 între debitoarea . și intimată s-a încheiat contractul de credit ipotecar pentru investiții imobiliare nr. 206/2008. Totodată, între contestatorea B. O. L. și intimată s-a încheiat contractul de fidejusiune nr. 3318/07.07.2008, având ca obiect garantarea creditului ipotecar pentru investiții imobiliare în sumă de 104.000 euro, precum și a dobânzilor, comisioanelor și tuturor spezelor aferente datorate de debitoarea ., în baza contractului de credit nr. 206/07.07.2008. (f. nr. 173 - 174 dosar).
Întrucât contestatoarea nu a respectat clauzele contractuale, în sensul că nu a restituit creditul acordat în condițiile și termenele contractuale convenite, intimata, în conformitate cu disp. art. XIV lit l) coroborat cu art. XI pct. 1 lit a) din contractul de credit nr. 206/07.07.2008, s-a adresat executorului bancar Berlo C. O. în vederea declanșării executării silite pentru recuperarea debitului restant împotriva garantului B. O. L..
Prin încheierea civilă nr. 471/CC/16.02.2011 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ s-a încuviințat executarea silită împotriva contestatoarei în temeiul titlulurilor executorii - contractului de credit ipotecar nr. 206/07.07.2008 și contractul de fidejusiune nr. 3318/07.07.2008.
După încuviințarea executării silite, executorul bancar a procedat la emiterea adreselor de înființare a popririi pentru recuperarea creanței în sumă de 98.056,45 euro calculată la data de 01.02.2011, la care se vor adăuga dobânda zilnică calculată până la rambursarea integrală a creditului, plus cheltuielile de executare ( fila 127 dosar).
Prin adresa nr. 463/28.02.2011 (fila 125 din dosar) executorul bancar a procedat la informarea contestatoarei asupra poprii înființate.
Ulterior la data de 27.06.2012 ca urmare a desființării instituției executorilor bancari, intimata s-a adresat B. B. A. cu o cerere de continuare a executării silite inițiate în dosarul de executare nr. 43/SPB/2011 împotriva contestatoarei pentru recuperarea debitului restant în valoare de 106.956,14 euro și 1.717,32 lei reprezentând credit și dobânzi restante calculate până la data de 27.06.2012, (fila 61 din dosar). Cererea formulată de creditor a fost înregistrată la B. B. A. sub nr. 444/02.07.2012. La dată de 03.07.2012 executorul judecătoresc a întocmit somația nr. 444 și procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare (fila 60 din dosar); acte ce au fost comunicate contestatoarei la data de 09.07.2012 ( f. 57 și 58 dosar).
În aceste condiții, la data de 11.03.2013, executorul judecătoresc a procedat la emiterea unei adrese de înființare a poprii către terțul poprit Casa Județeană de Pensii Hunedoara.
Potrivit art. 399 alin. 1 Cod procedură civilă, „împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare”. A.. 2 al aceluiași articol stabilește motivele care atrag sancțiunea anulării actului nelegal și anume, „nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare”. Astfel, contestația la executare are drept scop verificarea legalității executării silite.
În situația în care se constată, de instanța de executare, că executarea silită nu a respectat normele prevăzute de lege, potrivit art. 404 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța poate anula actul de executare contestat sau dispune îndreptarea acestuia, ori poate dispune anularea sau încetarea executării silite înseși – toate aceste soluții fiind posibile în cadrul contestației la executare propriu-zise.
Potrivit art. 137 C.pr.civ. instanța va analiza mai întâi excepția prescripției dreptului de a continua executarea silită.
În speță, se constată că în procedura de executare silită se realizează prin poprire.
Potrivit art. 454 alin. 1 Cod proc civ, perimarea se înființează fără somație, iar potrivit art. 390 alin. 1 Cod proc civ, dispozițiile referitoare la perimarea executării silite, prev de art. 389 Cod proc civ nu se aplică în cazul în care legea încuviințează executarea silită fără somație, astfel încât executarea silită prin poprire nu se perimă. Prin urmare, instanța respinge excepția perimării executării silite invocată de contestatoare.
Cu privire la motivele de anulare a actelor de executare invocate de contestatoare, instanța urmează a le respinge pentru următoarele considerente.
Contestatoarea a invocat, ca motiv de anulare, faptul că au fost încălcate prev. art. 373 ind.1 Cod proc civ întrucât executorul judecătoresc a trecut direct la executarea silită în lipsa încheierii de încuviințare a executării silite.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată că executorul judecătoresc nu a procedat la o nouă poprire, acesta continuând executarea silită efectuată de executorul bancar Berlo C. O. ( fila 61 dosar) în dosarul execuțional nr. 43/SPB/2011, executare încuviințată de instanța prin încheierea civilă nr. 471/CC/16.02.2011 pronunțată în dosarul nr._ .
Un alt motiv de anulare invocat de contestatoare constă în faptul că nu i-a fost comunicat niciun înscris care a stat la baza luării măsurii popririi.
Examinând actele de executare silită, instanța reține că adresa de înființare a popririi emisă de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr. 444/2012 a fost comunicată contestatoarei la data de 18.03.2013 ( filele 45, 46 dosar).
În ceea ce privește susținerea contestatoarei cu privire la existența posibilității ca intimata să-și fi recuperat în mare parte creanța deținută față de debitoarea . ca urmare a înscrierii creanței în tabelul creditorilor, instanța constată că nu are relevanță în cauză întrucât contestatoarea a renunțat la beneficiul de discuțiune (art. III pct.2 din contractul de fidejusiune nr. 3318/2008) rezultă că aceasta din urmă s-a obligat în mod solidar cu împrumutatul față de bancă, ceea ce îi permite acesteia să o urmărească oricând, pentru întreaga sumă datorată de împrumutat și independent dacă banca a pornit sau nu urmărirea împrumutatului. Cum în calitate de garant, contestatoarea are o obligație distinctă față de societatea debitoare, apare ca lipsită de relevanță situația acesteia de a se afla în procedura insolvenței.
Pentru considerentele expuse, instanța apreciază cererea de față ca fiind nefondată, urmând a o respinge.
Întrucât prezenta contestație a fost soluționată și având în vedere dispozițiile art. 403 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța constată că nu se mai impune a fi analizată în prezenta procedură, cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoare.
Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea B. O. L., cu domiciliul în D., .. 22, ., . în contradictoriu intimatul B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA SA A. prin B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA SA A., SUCURSALA D., cu sediul în D., Piața Arras, nr. 3, .. Hunedoara.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 01.10.2013.
Președinte,Grefier,
M. – N. T. M. D.
Red MNT / tehnored MD
4 ex./01.11.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2961/2013. Judecătoria DEVA | Uzufruct. Sentința nr. 4653/2013. Judecătoria DEVA → |
|---|
