Fond funciar. Sentința nr. 3295/2013. Judecătoria DEVA

Judecătoria DEVA - Sentințe și decizii civile / 2013

Sentința nr. 3295/2013 pronunțată de Judecătoria DEVA la data de 28-06-2013 în dosarul nr. 06174/221/2008*

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL HUNEDOARA

D., .. 35

Tel:0254_/ Fax: 0254_ / e-mail_

operator de date cu caracter personal nr. 4259

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3295 / 2013

Ședința publică din data de 28.06.2013

Instanța constituită din:

Președinte: A. C. - judecător

Grefier: M. G. M.

Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii civile formulate de reclamantul P. C. D., în contradictoriu cu pârâții C. L. Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor D. ș.a., având ca obiect – fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:

Dezbaterile în fond și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11.06.2013, care este parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la datele de 18.06.2013, 25.06.2013, respectiv 28.06.2013, când a hotărât următoarele:

JUDECĂTORIA,

Deliberând asupra cauzei de față,

Constată următoarele:

I. P. cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei D. sub nr._ din data de 14 octombrie 2008, reclamantul P. C. D., cu sediul în localitatea D., Piața Victoriei, nr.1, jud. Hunedoara, a solicitat în contradictoriu cu pârâții:

C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR HUNEDOARA, cu sediul în D., ..28, jud. Hunedoara,
C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR D., cu sediul în localitatea D., Piața Victoriei, nr.1, jud. Hunedoara,
T. V., cu domiciliul în comuna D., ., jud. Hunedoara,
T. V., cu domiciliul în comuna D., ., jud. Hunedoara,
T. I., cu domiciliul în comuna D., ., jud. Hunedoara,
P. R., cu domiciliul în ., jud. Hunedoara,
T. P., cu domiciliul în ., jud. Hunedoara,
M. R., cu domiciliul în ., jud. Hunedoara,
T. P., cu domiciliul în ., jud. Hunedoara,
O. G., cu domiciliul în ., jud. Hunedoara,
B. I., cu domiciliul în ., jud. Hunedoara,

Ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se constate nulitatea absolută a următoarelor titluri de proprietate:

- Titlul de proprietate nr._/357 emis pe numele pârâtului T. V., pentru o suprafață de 5,63 ha teren cu vegetație forestieră;

- Titlul de proprietate nr._/12 emis pe numele pârâtei T. V., pentru o suprafață de 9,38 ha teren cu vegetație forestieră;

- Titlul de proprietate nr._/19 emis pe numele pârâtului T. I., pentru o suprafață de 10,10 ha teren cu vegetație forestieră;

- Titlul de proprietate nr._/11 emis pe numele pârâtului P. R., pentru o suprafață de 8,58 ha teren cu vegetație forestieră;

- Titlul de proprietate nr._/18 emis pe numele pârâtei T. P., pentru o suprafață de 10,00 ha teren cu vegetație forestieră;

- Titlul de proprietate nr._/16 emis pe numele pârâtei M. R., pentru o suprafață de 8,45 ha teren cu vegetație forestieră;

- Titlul de proprietate nr._/17 emis pe numele pârâtului T. P., pentru o suprafață de 2,94 ha teren cu vegetație forestieră;

- Titlul de proprietate nr._/289 emis pe numele pârâtului O. G., pentru o suprafață de 0,13 ha teren cu vegetație forestieră;

- Titlul de proprietate nr._/288 emis pe numele pârâtului B. I., pentru o suprafață de 0,13 ha teren cu vegetație forestieră;

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că terenul pentru care s-au emis titlurile este evidențiat în CF 478 P. și datorită coincidenței de nume sau erorilor din extrasele de carte funciară s-a reconstituit greșit dreptul de proprietate pe numele pârâților care nu erau îndreptățiți la reconstituire. S-a arătat că în CF 478 P. se regăsesc mai mulți coproprietari, iar aceștia ori moștenitorii coproprietarilor tabulari dețin cote diferite.

Astfel, Titlul de proprietate nr._/357 a fost emis pe numele pârâtului T. V., pentru o suprafață de 5,63 ha teren cu vegetație forestieră, ca urmare a unei coincidențe de nume a antecesoarei acestuia.

Titlul de proprietate nr._/12 a fost emis pe numele pârâtei T. V., pentru o suprafață de 9,38 ha teren cu vegetație forestieră, deși îi revenea doar cota de sub B 25 a lui O. P. lui L., nu și cota de sub B 64. Reclamantul arată că datorită acestei greșeli i s-a atribuit în plus o suprafață de 3,22 ha teren.

Titlul de proprietate nr._/19 a fost emis pe numele pârâtului T. I., pentru o suprafață de 10,10 ha teren cu vegetație forestieră datorită faptului că s-a depus un extras de carte funciară greșit și din acest motiv i s-a emis titlul pe o suprafață de 10,10 ha, mai mult cu 7,02 ha față de ceea ce i s-ar fi cuvenit.

Titlul de proprietate nr._/11 a fost emis pe numele pârâtului P. R., pentru o suprafață de 8,58 ha teren cu vegetație forestieră, deși au existat mai mulți moștenitori ai proprietarilor tabulari îndreptățiți la reconstituire.

Titlul de proprietate nr._/18 a fost emis pe numele pârâtei T. P., pentru o suprafață de 10 ha teren cu vegetație forestieră datorită faptului că s-a depus un extras de carte funciară greșit și din acest motiv i s-a emis titlul pe o suprafață de 10 ha, mai mult cu 6,93 ha față de ceea ce i s-ar fi cuvenit.

Titlul de proprietate nr._/16 a fost emis pe numele pârâtei M. R., pentru o suprafață de 8,45 ha teren cu vegetație forestieră în baza unui testament. În realitate însă, acest teren se cuvenea altor persoane care erau moștenitorii proprietarilor tabulari.

Titlul de proprietate nr._/17 a fost emis pe numele pârâtului T. P., pentru o suprafață de 2,94 ha teren cu vegetație forestieră în baza unui extras de carte funciară, în privința căruia reclamantul are suspiciuni în sensul că ar fi fals.

Titlul de proprietate nr._/289 emis pe numele pârâtului O. G., pentru o suprafață de 0,13 ha teren cu vegetație forestieră și Titlul de proprietate nr._/288 emis pe numele pârâtului B. I., pentru o suprafață de 0,13 ha teren cu vegetație forestieră, au fost emise greșit ca urmare a erorilor din extrasele de carte funciară prezentate de pârâți.

Reclamantul mai arată că s-au făcut mai multe greșeli cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate a terenului din CF 478 P., dar celelalte persoane au predat titlurile în vederea revocării de către comisiile de aplicare a Legii nr. 18/1991, pârâții refuzând însă să colaboreze pentru soluționarea problemelor apărute.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. III din Legea nr. 169/1997.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, în temeiul art. 42 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR HUNEDOARA a depus întâmpinare (f. 131 dosar), prin care a arătat că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța în cauză.

În ce privește solicitarea reclamantului de anulare a titlurilor de proprietate, se arată că s-a procedat la emiterea titlurilor ce formează obiectul cauzei în baza documentațiilor transmise de C. locală, fiind respectate prevederile legale în materie.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm. C.pr.civ., Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, HG nr. 1172/2001.

S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă de la dezbateri, conform prevederilor art. 242 alin.2 C.pr.civ.

Pârâții T. V., T. V., T. I., P. R., T. P., M. R. ȘI T. P. au depus întâmpinare (f. 134 dosar), prin care au solicitat în principal respingerea acțiunii formulate ca fiind inadmisibilă și în subsidiar nefondată.

În ce privește inadmisibilitatea acțiunii, s-a invocat excepția autorității de lucru judecat, motivat de împrejurarea că prin Sentința civilă nr. 2971/17 iulie 2007 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ s-a tranșat definitiv și irevocabil problema în litigiu, instanțele dându-le câștig de cauză și respingând acțiunea reclamantului. Totodată, pârâta M. R. a avut aceeași calitate și în dosarul nr. 4193/2005 al Judecătoriei D., acțiunea formulată de reclamant fiind respinsă irevocabil prin sentința civilă nr. 3113/2006.

Totodată, s-a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii, întrucât niciuna dintre persoanele care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate nu au contestat modul în care s-a procedat la punerea în posesie.

În ce privește subsidiarul, s-a arătat că pârâții au formulat în termen legal cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, fiind puși în posesie cu respectarea prevederilor legale, la fața locului fiind prezenți reprezentanți ai comisiei de fond funciar, ai Ocolului silvic și inginerul topograf. Interesul reclamantului în cauză este determinat de faptul că porțiunea de pădure înscrisă în CF 478 P. care trebuia să fie atribuită cetățenilor comunei a rămas la ocolul silvic, a fost defrișată, iar în prezent se urmărește punerea în posesie pe acel amplasament. Pe de altă parte, în măsura în care potrivit Legii nr. 247/2005 au existat persoane care au mai solicitat diferențe de teren pădure, sunt incidente dispozițiile imperative ale art. 24 alin.2 și alin.3, întrucât pârâții dețin procese verbale de punere în posesie și titluri de proprietate. Nu corespunde adevărului afirmația reclamantului că reconstituirea nu a putut fi făcută decât pe cota ideală și nu au putut fi stabilite amplasamentele corecte, întrucât pârâții au folosit, înainte de a fi preluate de stat, aceleași parcele bine individualizate în teren. Cu privire la criticile aduse de reclamant la extrasele de carte funciară, se arată că reconstituirea dreptului de proprietate se face conform procedurii speciale prevăzute de lege, fiind admisibile ca mijloace de probă registrele agricole, alte înscrisuri și chiar martori, cu atât mai mult cu cât circulația terenurilor în perioada comunistă nu a fost evidențiată în cartea funciară.

În susținerea acțiunii formulate reclamantul a depus la dosar actele care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâților (f. 5-119 dosar).

Instanța a dispus din oficiu atașarea Dosarului nr._ în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2971/17 iulie 2007, având ca obiect constatarea nulității acelorași titluri de proprietate.

P. sentința civilă nr. 4149/29 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ a fost admisă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâți, cu consecința respingerii acțiunii formulate. A fost obligat reclamantul la plata către pârâți a sumei de 2100,00 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut sub un prim aspect că la termenul de judecată din data de 29 octombrie 2008 reclamantul prin reprezentant avocat a solicitat amânarea judecății pentru introducerea în cauză a moștenitorilor pârâtului T. V., decedat, sens în care apreciază că se impune formularea unei precizări de acțiune.

La solicitarea formulată, văzând că din cuprinsul considerentelor Sentinței civile nr. 2971/17 iulie 2007, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., rezultă că pârâtul T. V. a decedat înainte de pronunțarea acelei hotărâri, fiind introduși în cauză în calitate de moștenitori numiții T. D., T. M. și T. M., că instituția transmiterii calității procesuale își găsește aplicabilitatea doar în situațiile în care partea a decedat în cursul judecății, nu și în situația în care a decedat înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, că potrivit prevederilor art. 41 alin.1 C.pr.civ., poate fi parte în judecată doar o persoană care are folosința drepturilor civile și potrivit prevederilor art. 7 din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de folosință se pierde odată cu moartea persoanei, instanța a admis excepția lipsei capacității procesuale pasive (excepția lipsei capacității procesuale de folosință) a pârâtului T. V., invocată din oficiu.

În ce privește excepția autorității de lucru judecat, s-a reținut în motivarea adusă că:

Potrivit prevederilor art. 1201 cod civil „este lucru judecat atunci când a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este între aceleasi parti, facuta de ele si în contra lor in aceeasi calitate.“, iar potrivit prevederilor art. 163 alin.1 C.pr.civ. „nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante”.

În speță prin Sentința civilă nr. 2971/17 iulie 2007, pronunțată în Dosarul Judecătoriei D. nr._ s-a respins acțiunea reclamantului împotriva pârâților din prezenta acțiune, având ca obiect constatarea nulității absolute a acelorași titluri de proprietate.

Reclamantul nu contestă că există identitate de obiect și părți, dar arată că motivele de nulitate invocate sunt altele.

Separat de faptul că din motivarea Sentinței civile nr. 2971/17 iulie 2007 rezultă că în realitate se invocă aceleași motive, instanța a constatat că și în situația în care s-ar invoca motive noi de nulitate, oricum tot nu s-ar putea redeschide o judecată finalizată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă favorabilă pârâților, pentru că motivele noi de nulitate nu duc la schimbarea cauzei.

De altfel, în acest sens, este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care se reține în mod constant că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat prin prisma principiului preeminenței dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Convenției, principiu enunțat în preambulul Convenției. Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca soluțiile definitive date de instanțele judecătorești să nu mai poată fi rediscutate (Brumărescu c. Romaniei, § 61).

Recent, în cauza A. c. României, din data de 23 septembrie 2008, Curtea Europeană a mers mai departe arătând că instanțele trebuie sa țină cont chiar și de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare finalizate prin hotărâri definitive, și să nu le mai repună în discuție într-o nouă procedură, ba mai mult, în funcție de particularitățile cauzei, trebuie să analizeze și posibilitatea ca în anumite situații, constatările din hotărârile judecătorești să poată fi opuse chiar și terților (§ 31-38).

Față de argumentele expuse mai sus, instanța a admis excepția autorității de lucru judecat.

Având în vedere prevederile art. 274 C.pr.civ. și reținând culpa procesuală evidentă a reclamantului, a admis și cererea pârâților T. V., T. I., P. R., T. P., M. R., T. P. privind obligarea reclamantului la plata sumei de 2100,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul P. C. D., în calitate de președinte al COMISIEI LOCALE de aplicare a legilor fondului funciar D., a declarat recurs în termen și motivat, scutit de plata taxei de timbru, solicitând să fie casată și să se trimită cauza spre rejudecare primei instanțe în vederea soluționării fondului pricinii. A motivat că în speță nu este vorba despre autoritate de lucru judecat, diferind esențial cauza, în condițiile în care motivele de nulitate supuse controlului judiciar sunt cu totul altele decât cele ce-au format obiectul dosarului nr._, că în nici un caz controlul judiciar al instanței asupra unor cauze de nulitate nu generează imposibilitatea unui control ulterior asupra altor cauze de nulitate, realizând astfel o prezumție absolută de legalitate a unui act juridic, că invocarea dreptului la un proces echitabil, interpretat prin prisma proeminenței dreptului, nu poate fi reținut în cauză, recurentul neurmărind să repună în discuție o hotărâre definitivă, ci să supună controlului instanței alte aspecte de nulitate, fiind invocate motive de nulitate absolută.

P. întâmpinare (f. 19 dosar recurs) intimații T. V., T. V., T. I., P. R., T. P., M. R. și T. P. au solicitat respingerea recursului.

P. decizia civilă nr. 251/R/26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr._ a fost admis ca fondat recursul introdus de reclamantul P. comunei D., a fost casată sentința civilă atacată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.

S-a reținut în considerentele deciziei că în dosarul nr._, prin sentința civilă nr. 2971/17 iulie 2007, Judecătoria D. a respins acțiunea precizată formulată de reclamantul P. comunei D. pentru constatarea nulității absolute a unui număr de 17 titluri de proprietate, între care și cele 8 titluri atacate prin acțiunea din dosarul de față cu nr._ .

Că raportat la dispozițiile art. 1201 Cod civil și art. 166 Cod Procedură Civilă pentru a exista putere de lucru judecat trebuie să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză. Cât privește primele două elemente, identitatea n-a fost contestată de părți, discuțiile limitându-se la existența sau inexistența cauzei identice în cele două dosare.

Cauza fundament al pretenției afirmate-desemnează situația de fapt calificată juridic, conform art. 112 pct.4 Cod Procedură Civilă în cuprinsul cererii de chemare în judecată trebuind cuprinse motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea. Cauza este reprezentată de instituția juridică sau principiul de drept substanțial, pe care reclamantul își întemeiază pretențiile și de împrejurările de fapt ce determină aplicarea regulii menționate în speța concretă, soluția pronunțându-se într-un caz determinat.

Că în dosarul nr._ – soluția de respingere a fost motivată, la modul general, prin aceea că pârâții au fost puși în posesie cu suprafețele de pădure corespunzătoare cotelor de proprietate pe care le dețineau în CF, cu respectarea prevederilor art. 24 și 25 din Legea nr. 1/2000, că în CF pârâții apăreau înscriși în nume propriu și nu în calitate de membri ai unei asociații composesorale și că la data formulării cererilor de reconstituire, nici o formă asociativă de proprietate nu a revendicat vreun drept asupra terenurilor respective. Motivele reclamantului au constat în aceea că extrasele de CF depuse erau incomplete, că nu s-a avut în vedere că terenurile erau în indiviziune și că era vorba despre o folosință comună a pădurilor și-ar fi trebuit eliberat un singur titlu de proprietate pentru toți coproprietarii.

Că în dosarul de față cu nr._ detaliat pentru fiecare titlu în parte, reclamantul a arătat în concret motivele de nulitate, diferite de cele anterior prezentate.

În consecință, întrucât nu operează autoritatea de lucru judecat, în baza art. 304 pct.9 și art. 312 alin.1-3 Cod Procedură Civilă s-a admis recursul și s-a casat sentința atacată, urmând a se trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, în vederea soluționării fondului pricinii.

II. Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei D. sub nr._ din data de 26 mai 2009.

Pe parcursul celui de-al doilea ciclu procesual, la termenul de judecată din data de 10 iunie 2009 s-a reținut referitor la pârâtul T. V. că prin sentința civilă nr. 4149/29 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului, iar sub acest aspect hotărârea instanței de fond a rămas definitivă.

S-a dispus din oficiu efectuarea unei expertize topografice pentru identificarea fizică a terenurilor în litigiu și pentru identificarea situației de carte funciară.

S-a pus în vedere reclamantului prin reprezentant avocat să depună note scrise prin care să indice temeiul legal în baza căruia P. comunei D. în calitate de Președinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor D. poate chema în judecată în calitate de pârât C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor D. (încheiere de ședință f. 48 dosar). Nu s-a răspuns la solicitarea instanței.

În data de 12 iunie 2009 în cauză au depus cereri de intervenție în interes propriu (f. 50-53 dosar), admise în principiu la termenul de judecată din data de 05 august 2009, următoarele persoane:

O. V. .. 60, Cod poștal_
O. R. .. 44, Cod poștal_
O. L. .. 44, Cod poștal_
O. M. .. 44, Cod poștal_
O. B. . poștal_
L. G. .. 30, Cod poștal_
O. C. .. 76, Cod poștal_
O. P. .. 71, Cod poștal_
O. E. .. 41, Cod poștal_
O. T. .. 11, Cod poștal_
P. T. .. 22, Cod poștal_
H. C. . poștal_
C. Ș. .. 61, Cod poștal_
O. E. .. 16, Cod poștal_
O. I. .. 19, Cod poștal_
R. V.-D. .. 33, Cod poștal_
S. I. .. 79, Cod poștal_
O. I. .. 43, Cod poștal_
M. T. ., Cod poștal_
S. F. .. 87, Cod poștal_
B. I. .. 21, Cod poștal_
B. I. .. 21, Cod poștal_

S-a solicitat prin cererea comună formulată ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună admiterea acțiunii în sensul de a se constata nulitatea absolută a titlurilor de proprietate emise de C. județeană și care fac obiectul litigiului.

În motivarea cererii, s-a arătat că intervenienții și pârâții din cauză au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pentru teren înscris în CF 478 P., carte funciară în care se regăsesc mai mulți coproprietari, iar antecesorii deținând cote ce nu au fost la modul concret individualizate niciodată. S-a precizat că terenul din CF 478 P. a fost cumpărat în comun de foștii proprietari, în cote ideale, fără a fi stabilit un amplasament și suprafață în mod concret pentru fiecare coproprietar, fiecare cotă ideală fiind ulterior transmisă moștenitorilor.

S-a susținut că eliberarea titlurilor pe numele pârâților și ale intervenienților nu a avut în vedere faptul că terenurile au fost achiziționate în coproprietate fără o determinare a amplasamentelor concrete, iar la punerea în posesie între beneficiari au apărut neînțelegeri, unii beneficiind de un amplasament mai bun, iar alții de unul deficitar.

Problemele au fost generate de împrejurarea că nu s-a observat faptul că terenul a fost achiziționat în comun, antecesorii deținând terenul într-o formă asociativă de cumpărare, respectiv obște de cumpărare.

S-a apreciat că reconstituirea corectă a dreptului de proprietate nu se poate face decât prin eliberarea unui singur titlu de proprietate pe numele tuturor coproprietarilor cu indicarea cotelor ideale ce le dețin, prin aplicarea prevederilor art. 26 din Legea nr. 1/2000.

S-a arătat că a fost declanșată procedura de revocare a titlurilor emise nelegal, pentru că singura soluție posibilă, corectă și echitabilă este eliberarea unui titlu de proprietate ce urmează să-i includă pe toți coproprietarii, iar în acest sens intervenienții au și predat titlurile lor de proprietate pentru revocare.

Cu toate acestea, pârâții din cauză nu au înțeles să procedeze la fel, mai ales că au realizat o punere în posesie cu porțiunile cele mai favorabile din teren.

S-a susținut că modul de eliberare a titlurilor de proprietate în litigiu vatămă interesele intervenienților, eliberarea noului titlu este imposibilă câtă vreme se refuză predarea titlurilor atacate, iar această situație a condus la împrejurarea că intervenienților nu le este în prezent reconstituit dreptul de proprietate din cauza blocajului generat de pârâți.

În drept au fost invocate prevederile art. III din Legea nr. 169/1997.

La termenul de judecată din data de 05 august 2009 instanța a dispus citarea intervenienților cu mențiunea să arate care este interesul propriu în cererea formulată și să facă dovada că au acest interes (încheiere de ședință f. 63 dosar).

Fiind prezenți în instanță la termenul de judecată din data de 02 septembrie 2009, unii dintre intervenienți (O. B., H. C., M. T., S. F., O. E., O. I. pentru soția O. T., P. T., B. I.) au arătat că au fost chemați de secretarul Primăriei, au semnat o hârtie dar nu știu pentru ce au semnat, sau nu au semnat cererea de intervenție și nu înțeleg să o susțină (încheiere de ședință f. 93 dosar).

În acest sens, la același termen de judecată, s-a constatat nulitatea absolută a cererilor de intervenție formulate de numiții O. B., H. C., M. T., O. E., P. T. și S. F., care au declarat că nu au cunoștință despre cererea formulată în numele lor.

Prezentă fiind la termenul de judecată din data de 14 octombrie 2009, numita R. V.-D. a arătat că nu a formulat cerere de intervenție în cauză (f. 118 dosar). Totodată, s-a dispus citarea intervenienților lipsă la termenele anterioare, cu mențiunea să arate dacă își susțin cererile formulate.

La termenul de judecată din data de 09 decembrie 2009, avocatul reclamantului a depus la dosar în ședință publică o nouă cerere de intervenție în interes propriu (f. 147 dosar), în care figurează ca intervenienți numiții:

P. S. com. D., ., jud. Hunedoara;
B. I. .. 30;…prin A. P. D.
O. C. .. 76, Cod poștal_
O. E. .. 41, Cod poștal_
O. T. .. 11, Cod poștal_
P. T. .. 22, Cod poștal_
H. C. . poștal_
O. I. .. 19, Cod poștal_
O. I. .. 43, Cod poștal_
B. I. .. 21, Cod poștal_
ANDRASESC V. .. 46, Cod poștal_
O. Ș. .. 57, Cod poștal_
T. M. .. 57, Cod poștal_
O. B. . poștal_
C. Ș. .. 61, Cod poștal_

În fapt și în drept au fost invocate aceleași motive și împrejurări din prima cerere de intervenție.

Pentru termenul de judecată din data de 20 ianuarie 2010 pârâții T. V., T. V., T. I., P. R., T. P., M. R. și T. P. au depus întâmpinare la cererea de intervenție (f. 166 dosar), prin care au solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării s-a arătat că intervenienții nu și-au justificat interesul în cauză, față de faptul că nu au depus acte din care să rezulte că au solicitat teren și nu l-au obținut deși ar fi avut dreptul, mai mult arată în cuprinsul cererii că au predat titlurile de proprietate eliberate.

S-a susținut că împrejurarea invocată, referitoare la eliberarea unui titlu comun nu-și găsește corespondent în lege, în condițiile în care nu s-a făcut dovada existenței unei forme asociative de proprietate sau a existenței unei organizații asociative conform prevederilor art. 26 din Legea nr. 1/2000.

S-a mai arătat că unsprezece persoane dintre cele care au formulat cerere de intervenție, respectiv P. S., B. I., O. C., O. E., O. T., HANDAR C., O. I., ANDRASESC V., O. Ș., T. M. ȘI CRASNIC Ș., nu sunt proprietari sau moștenitori ai proprietarilor care au avut teren în CF 478 P., iar ceilalți patru, respectiv O. I., B. I., O. B. ȘI P. T., au primit titlul de proprietate pe vechiul amplasament și l-au restituit.

S-a mai arătat că tabelul nominal anexa nr. 53 arată faptul că parte dintre aceste persoane au solicitat teren din alte cărți funciare, cu toate acestea au primit teren din CF 478 P..

Pentru termenul de judecată din data de 17 februarie 2010, numiții O. E., B. I., R. V., O. I., ANDRASESCU D., O. M., ANDRASESC V., C. F., T. M., O. Ș., P. T., P. S., BACIAN I., C. Ș., O. T., O. T., O. V., L. R., O. B., O. IUTCA, P. A., intervenienți în interes propriu au formulat note de ședință (f. 185 dosar), prin care au arătat că la eliberarea titlurilor de proprietate C. locală nu a ținut cont de înscrierile din CF 478 P. pădure în suprafață de 168 ha cumpărată de Șoie P. și ortaci folosit în devălmășie, iar suprafața din CF 478 a fost tratată în comun cu teren din alte cărți funciare – CF 474, 475, 476.

S-a solicitat anularea titlurilor de proprietate și verificarea și eliberarea unui singur titlu.

P. note de ședință (f. 226 dosar), intervenienții în interes propriu au arătat că reconstituirea în mod corect a dreptului de proprietate nu se poate face decât prin eliberarea unui singur titlu pe numele coproprietarilor cu indicarea cotelor ideale ce le dețin, conform art. 26 din Legea nr. 1/2000.

Pârâta C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR D. a depus întâmpinare (f. 93 dosar volumul II), prin care a solicitat admiterea acțiunii reclamantului.

În motivarea întâmpinării a arătat că reconstituirea s-a făcut greșit, deoarece terenurile din CF 474, 475, 476 și 478 a localității P. erau în indiviziune, coproprietarii având doar cote ideale de proprietate.

În plus, se arată că în copia CF 478 P. de la Arhivele Naționale figurează ca și proprietar Composesoratul Urbarial P., iar la OCPI, dintr-un motiv inexplicabil, în CF 478 P. nu figurează Composesoratul Urbarial P..

Pârâta a mai arătat că sesizând greșeala, împreună cu Instituția Prefectului s-a luat decizia de a se solicita anularea titlurilor, cu atât mai mult cu cât multe dintre titlurile individuale au fost emise in baza unor acte „(…) modificate, false.”

Din totalul celor 34 de titluri eliberate au fost predate 21 de titluri care au fost revocate.

La termenul de judecată din data de 31 martie 2010 s-a dispus rectificarea citativului pentru numiții B. I., P. S. ȘI T. M., ce au calitatea de intervenienți (f. 96 dosar volumul II).

La termenul de judecată din data de 05 mai 2010 au mai formulat cerere de intervenție în interes propriu (f. 117 dosar volumul II) numiții:

C. F. - D., H., nr. 4, Cod poștal_;
P. A. - ., nr. 47, Cod poștal_
O. T. - . poștal_

Intervenienții au solicitat în esență, admiterea acțiunii principale, anularea titlurilor de proprietate emise nelegal, raportat la împrejurarea că se impune emiterea unui nou titlu comun, pe numele persoanelor îndreptățite.

La termenul de judecată din data de 02 iunie 2010 instanța a încuviințat în principiu cererile de intervenție în interes propriu formulate (încheiere de ședință f. 139 dosar volumul II).

În cauză s-au încuviințat și administrat probe cu înscrisuri și proba științifică cu raport de expertiză topografică efectuat de expert I. D. I. (f. 200 dosar volumul II) și răspunsul expertului la obiecțiunile formulate (f. 254).

La termenul de judecată din data de 09 martie 2011 instanța a invocat din oficiu și a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului T. V. și a intervenientului L. Gratian, decedați înainte de introducerea acțiunii, respectiv a cererii de intervenție.

Totodată, s-a constatat că în cauză sunt foarte mulți intervenienți și majoritatea sunt reprezentați de avocat G. A. S., sens în care în temeiul art. 114 alin.5 C.pr.civ. a dispus ca actele de procedură să fie comunicate avocatului reclamantului și intervenienților în interes propriu.

P. sentința civilă nr. 1791/23 martie 2011 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ a fost:

- respinsă excepția autorității lucrului judecat, invocată de pârâta M. R..

- admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului T. V. și a intervenientului L. Gratian.

- respinsă excepția lipsei calității procesuale a intervenienților în interes propriu.

- respinsă excepția lipsei de interes a reclamantului și intervenienților în interes propriu.

- respinsă ca inadmisibilă acțiunea față de pârâtul T. V., decedat înainte de introducerea acțiunii.

- s-a constatat nulitatea absolută a cererii de intervenție formulată în numele intervenientului L. Gratian, decedat înainte de introducerea cererii de intervenție.

S-a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului P. comunei D., cu sediul în localitatea D., Piața Victoriei, nr. 1, jud. Hunedoara, împotriva pârâților:

T. V., domiciliată în localitatea D., ., jud. Hunedoara;
T. I., domiciliat în localitatea D., ., jud. Hunedoara;
P. R., domiciliat în localitatea D., ., jud. Hunedoara;
T. P., domiciliată în localitatea D., ., jud. Hunedoara;
M. R., domiciliată în localitatea D., ., jud. Hunedoara;
T. P., domiciliat în localitatea D., ., jud. Hunedoara;
O. G., domiciliat în localitatea D., ., jud. Hunedoara;
B. I., domiciliat în localitatea D., ., jud. Hunedoara;
C. județeană Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a terenurilor, cu sediul în localitatea D., ..28, jud, Hunedoara
C. locală D. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a terenurilor, cu sediul în localitatea D., Piața Victoriei, nr. 1, jud. Hunedoara.

S-au respins ca neîntemeiate cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții:

O. R. .. 44, Cod poștal_
O. L. .. 44, Cod poștal_
O. M. .. 44, Cod poștal_, prin O. L. D.
O. B. . poștal_
O. C. .. 76, Cod poștal_
O. P. .. 71, Cod poștal_
O. E. .. 41, Cod poștal_
O. T. .. 11, Cod poștal_ prin mandatar Simoc M.
P. T. .. 22, Cod poștal_
H. C. . poștal_
C. Ș. .. 61, Cod poștal_
O. E. .. 16, Cod poștal_
O. I. .. 19, Cod poștal_-prin mandatar O. T.
R. V.-D. .. 33, Cod poștal_
S. I. .. 79, Cod poștal_
O. I. .. 43, Cod poștal_
M. T. ., Cod poștal_
S. F. .. 87, Cod poștal_
B. I. .. 21, Cod poștal_
B. I. .. 21, Cod poștal_
P. S. –D., ., jud. Hunedoara;
B. I. . P. D.
ANDRASESC V. .. 46, Cod poștal_
O. Ș. .. 57, Cod poștal_
T. M. .. 57, Cod poștal_, prin mandatar D. Vergenica
C. F.-D., H., nr. 4, Cod poștal_;
P. A.-., nr. 47, Cod poștal_
O. T.-. poștal_

A fost obligat reclamantul să achite pârâților T. V., T. I., P. R., T. P., M. R., T. P., suma de 5700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

A fost respinsă cererea pârâtului T. P. privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată de 1820 lei.

S-a reținut prin sentință că:

P. concluziile orale, pârâta M. Romanita, prin avocat a invocat excepția autorității lucrului judecat, prin raportare la Dosarul nr. 4193/2005.

Întrucât motivul de casare al primei hotărâri judecătorești pronunțate în cauză l-a constituit exact faptul că prima instanță a reținut că ar exista autoritate de lucru judecat în cauză, deși analizată doar prin raportare la Dosarul nr._, față de motivarea instanței de recurs care a apreciat că în situația în care se invocă motive noi de nulitate nu mai exista autoritate de lucru judecat, față de dispozițiile art. 315 alin.1 C.pr.civ., s-a respins excepția.

P. concluziile orale, pârâții T. V., T. I., P. R., T. P., M. R., T. P., prin avocat, au invocat excepția lipsei calității procesuale și excepția lipsei de interes a intervenienților în interes propriu.

Referitor la aceste doua excepții instanța a constatat că în speță s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a titlurilor de proprietate, astfel încât are calitate procesuală orice persoană ce justifică un interes.

Cum intervenienții au solicitat să se constate nulitatea titlurilor pârâților și să se emită un nou titlu de proprietate, colectiv, pe numele tuturor persoanelor îndreptățite, inclusiv pe numele lor, aceștia justifică un interes și prin urmare au și calitate procesuală.

Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamantului, instanța a constatat că reclamantul fiind președintele comisiei locale de aplicare a Legii fondului funciar, justifică un interes în măsura în care solicită restabilirea ordinii de drept pretins a fi fost încălcate prin emiterea titlurilor de proprietate, iar legiuitorul i-a conferit în mod expres calitate procesuală activă în acțiunile întemeiate pe prevederile art. III din Legea nr. 169/1997, invocate în susținerea cererii de chemare în judecată, că interesul este prezumat și nu trebuie justificat în fiecare cauză în parte.

Referitor la fondul cauzei, instanța a plecat de la decizia instanței de casare care a reținut expres ca nu exista autoritate de lucru judecat, pentru că s-au invocat motive noi față de cele avute în vedere în procedurile judiciare anterioare.

Față de această situație, instanța învestita după casarea cu trimitere spre rejudecare făcând cuvenită distincție între autoritatea de lucru judecat care are în vedere caracterul exclusiv al hotărârii și puterea de lucru judecat care se referă la obligativitatea hotărârilor judecătorești (a se vedea în acest sens ICCJ, Sectia civila și de proprietate intelectuala, decizia nr. 995/2009) a analizat motivele noi prezentate.

Referitor la motivele analizate deja în procedurile judiciare anterioare, finalizate prin hotărâri irevocabile, s-a arătat că nu mai pot fi reluate în prezenta procedură fără încălcarea ordinii și stabilității juridice.

În acest sens, ICCJ a reținut în decizia nr. 995/2009, la care s-a făcut trimitere mai sus, decizie care poate fi vizualizata în format electronic pe site-ul Curtii, că „(…) autoritatea de lucru judecat cunoaște, conform reglementării actuale, două manifestări procesuale – respectiv, aceea de excepție procesuală (conform art. 1201 C.civ. și art. 166 C.proc.civ.) și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ.).

Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune într-adevăr, tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C.civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, respectiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești.”

S-a mai reținut că în prezenta cauza nu mai poate fi pusă în discuție problema reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenul din CF 478 P., în mod individual sau colectiv, din moment ce prin sentința civila nr. 2971/17 iulie 2007 pronunțată în dosarul nr._, menținută în recurs prin decizia nr. 78/R/2008 s-a constatat că pârâții din acel dosar (care au fost chemați în judecată și în prezentul dosar) figurau întabulați în nume propriu, iar reconstituirea s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 24 și 25 din Legea nr. 1/2000.

De asemenea s-a reținut că la data la care pârâții au formulat cereri de reconstituire nicio formă asociativă de proprietate nu a revendicat vreun drept asupra terenurilor respective, iar drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, procese-verbale de punere în posesie sau titluri de proprietate, rămân valabile fără nicio altă confirmare.

În decizia nr. 78/R/2008, Tribunalul Hunedoara a mai reținut în plus și că în situația ipotetica în care pădurile din titlurile de proprietate ar fi făcut obiectul unei proprietăți comune, emiterea titlurilor individuale este legală, atât timp cât niciun composesorat ca persoană juridică nu a revendicat vreun drept cu privire la suprafețele în litigiu.

Tot în această decizie, s-a arătat expres: „(…) referitor la motivul invocat de recurent vizând obligativitatea emiterii unui titlu de proprietate comun pentru toți pârâții, s-a reținut că aceasta nu are o acoperite legala, fiind posibil a se proceda în acest mod, doar dacă reconstituirea proprietății se face pentru mai mulți moștenitori având aceeași antecesori și pentru terenul deținut de acesta”.

De altfel, s-a remarcat faptul că întâmpinarea depusă de la fila 93 din prezenta cauză de către C. locala D. este aproape identică cu întâmpinarea de la fila 98 din Dosarul nr._, motivele de nulitate fiind practic aceleași.

De asemenea, în privința motivelor noi, avute în vedere de instanța de recurs, s-au reținut următoarele:

Referitor la Titlul de proprietate nr._/357 emis pe numele pârâtului T. V., reclamantul a chemat în judecată în calitate de pârât o persoana decedată cu mult timp înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, fapt cunoscut de acesta pentru că pârâtul era decedat și la data soluționării Dosarului nr._ .

P. concluziile scrise, reclamantul a solicitat să se constate nulitatea în contradictoriu cu cele două comisii.

Instanța a constatat că nefiind chemați în judecată moștenitorii beneficiarului titlului, soluția dată nu le-ar putea fi opusă, cu atât mai mult cu cât aceștia au deja o hotărâre favorabila, respectiv sentința civila nr. 2971/2007 pronunțată în dosarul nr._ în care moștenitorii pârâtului decedat au fost chemați în judecată.

De altfel, reclamantul s-a limitat la a afirma că s-a emis titlul ca urmare a unei coincidențe de nume, deși potrivit prevederilor art. 1169 Cod civil îi revenea sarcina probei.

În plus, s-a constatat că referitor la acest titlu, la fel ca și în cazul celorlalte titluri de proprietate, reclamantul nu face decât să invoce o posibila culpă a membrilor comisiilor, care nu ar fi făcut verificările corespunzătoare a actelor depuse.

Faptul că după mai mulți ani de la emiterea unui titlu de proprietate, după ce terenul a fost predat în posesie, s-a solicitat anularea titlului, constituie în mod clar o ingerință în dreptul de proprietate recunoscut de autorități în mod irevocabil.

De altfel, în speță s-a constatat că terenurile pentru care s-au emis titluri au intrat în circuitul civil, anularea acestora afectând și terțe persoane.

S-a mai arătat că în cazul în care anularea titlurilor de proprietate este justificată exclusiv de fapte imputabile autorităților și fără ca beneficiarii titlurilor anulate să primească o despăgubire echitabilă sau un teren echivalent, Curtea EDO a arătat că și dacă s-ar putea demonstra că servește unei cauze de interes public, constituie o încălcare a art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, impunând beneficiarilor titlurilor o sarcină specială și exorbitantă care rupe echilibrul între interesul general al comunității și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea alineatele 38-40 din hotărârea mai sus citată).

Referitor la Titlul de proprietate nr._/12 emis pe numele pârâtei T. V., pentru o suprafață de 9,38 ha teren cu vegetație forestieră, instanța a constatat că reclamantul nu a făcut dovada suprafeței reale care i-ar fi revenit acesteia, limitându-se să afirme că „îi revenea doar cota de sub B 25 a lui O. P. lui L., nu și cota de sub B 64”. În plus, cărțile funciare nu au garantat niciodată suprafața astfel încât și dacă s-a făcut o greșeală în momentul în care s-a dispus reconstituirea, în prezent, în condițiile în care situația din cartea funciara este atât de complexă (nefiind posibil de identificat cu exactitate nici cel puțin persoanele întabulate, datele de identificare fiind sumare și lipsind actele care au stat la baza înscrierilor), ar fi aproape imposibil de clarificat cât teren revine fiecărei persoane și legăturile exacte cu proprietarii tabulari înscriși în anul 1909.

În fine s-a mai reținut că suprafața totală pusă în posesie, arată expertul, este de 73.68 ha, iar o parte din proprietari și-au intabulat dreptul în cartea funciara (P. R. – număr cadastral 521 – S=8,58 ha - parcelele 1631/3, 1631/4 – pozițiile 3 și 4 în registrul cadastral; T. P. – număr cadastral 523 – S=2.94 ha- parcelele 1631/14, 1631/15 – pozițiile 14 și 15 în registrul cadastral; T. P. – număr cadastral 522 – S=10 ha- parcelele 1631/17, 1631/18, 1631/19 – pozițiile 17,18 și 19 în registrul cadastral).

Expertul a mai arătat și că suprafața defrișată este 30.82 ha, iar suprafața rămasă pentru a fi pusă în posesie este de 65 ha .

Referitor la Titlul de proprietate nr._/19 emis pe numele pârâtului T. I., la Titlul de proprietate nr._/11 emis pe numele pârâtului P. R., la Titlul de proprietate nr._/18 emis pe numele pârâtei T. P., la Titlul de proprietate nr._/289 emis pe numele pârâtului O. G. și la Titlul de proprietate nr._/288 emis pe numele pârâtului B. I., instanța a constatat că s-au invocat aceleași argumente legate de pretinsele greșeli din extrasele de carte funciară, astfel încât toate argumentele expuse mai sus pentru celelalte titluri sunt valabile și pentru acestea.

Referitor la Titlul de proprietate nr._/16 emis pe numele pârâtei M. R., instanța a constatat, în plus față de cele expuse mai sus că acest titlu a mai fost analizat și în Dosarul nr. 4193/2005 al Judecătoriei D..

Referitor la Titlul de proprietate nr._/17 emis pe numele pârâtului T. P., instanța a constatat că s-a invocat un pretins fals nedovedit însă în modalitățile permise de lege.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal pârâta C. L. D. și reclamantul P. comunei D. împreună cu intervenienții în interes propriu, O. R., O. L.,ș.a.

P. decizia civilă nr. 1180/R/21 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr._ au fost admise ca fondate recursurile civile declarate de către reclamantul P. comunei D., pârâta C. L. D. și intervenienții O. R., O. L., O. M., O. B., O. C., O. T., O. I., R. V. D., O. I., B. I., P. S., P. T., Andrăsescu V., T. M., C. Ș., C. F., P. A., B. I. și de către C. L. de aplicare a Legii 18/1991 de pe lângă Primăria comunei D., precum și cererea de intervenție în interesul reclamantului P. comunei D., formulată de intervenienții O. E., Andrăsesc D., O. Ș., O. T., O. V., O. P. și L. R..

S-a dispus casarea integrală a sentinței civile nr. 1791/2011 a Judecătoriei D. și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.

Cheltuielile de judecată avansate de părți în recurs vor fi avute în vedere la rejudecarea fondului după casare.

În motivarea adusă deciziei s-au reținut următoarele:

Astfel se susține că cele 9 titluri de proprietate atacate prin acțiunea reclamantului P. comunei D. au fost emise în mod greșit cu încălcarea reglementărilor în vigoare, în ceea ce privește întinderea dreptului de proprietate care a fost reconstituit în baza Legii nr. 18/1991 titlurilor acestora și că ar fi trebuit emis doar un singur titlu de proprietate pentru toți coproprietari tabulari din CF nr. 478 P..

Față de aceste considerente instanța a constatat că raportat la dispozițiile Legii nr. 18/1991 și la situația din CF 478 P. toți cei 30 de coproprietari înscriși în partea B au o cotă indiviză egală de 1/30 părți fiecare, câtă vreme nu sunt trecute cote indivize distincte.

P. urmare câtă vreme dispozițiile art. 36 alin.1 din HG nr. 890/2005 nu sunt incidente în cauză, întrucât coproprietarii tabulari din CF 478 P. nu sunt moștenitorii vreunui autor comun, nu se poate elibera un singur titlu de proprietate pentru toți, urmând a fi eliberate individual titluri de proprietate pentru fiecare din persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate după coproprietarii înscriși în CF (f. 216 fond).

Mai mult această soluție se impune cu necesitate câtă vreme prin sentința civilă nr. 2971/2007 a Judecătoriei D., rămasă irevocabilă a fost confirmată legalitatea titlurilor de proprietate atacate în respectiva procedură, sub aspectul motivelor analizate, fără însă a se face cercetări pe fond în ceea ce privește întinderea dreptului de proprietate reconstituit fiecărei persoane îndreptățite.

P. urmare, față de concluziile raportului de expertiză topografică dispus în cauză, prin care se reține că reconstituirea dreptului de proprietate în speță nu e conformă cu situația anterioară colectivizării, ajungându-se ca însumarea suprafețelor validate să depășească suprafața evidențiată în cartea funciară și cea existentă în teren (f. 206), s-a constatat că se impune verificarea întinderii dreptului de proprietate pentru fiecare din titlurile de proprietate atacate, aspect pe care instanța de fond nu l-a avut în vedere.

În acest sens, s-au formulat îndrumări în sensul că se vor solicita toate actele care au stat la baza emiterii fiecărui titlu, aflate în evidența Comisiei locale D. și se va completa raportul de expertiză topografică, urmând ca expertul să verifice dacă suprafața reconstituită prin fiecare titlu de proprietate atacat este conformă cu înscrierile din cartea funciară și registrul agricol din perioada colectivizării.

În ceea ce privește cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de intervenienții O. E. ș.a, urmează ca în rejudecare să se verifice susținerile intervenienților și capacitatea de folosință a numiților S. F. (f.72 recurs), O. V. (f.67-68 recurs), O. E. (f.162 recurs), T. I. (f.129 recurs).

III. Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei D. sub nr._ din data de 21 martie 2012.

Pe parcursul celui de-al treilea ciclu procesual, s-a dispus emiterea unei adrese la C. județeană de aplicare a Legii nr. 18/1991 pentru a depune la dosar actele care au stat la baza emiterii fiecărui titlu de proprietate (încheiere de ședință f. 233 dosar volumul III), efectuarea unei adrese la OCPI pentru comunicarea extrasului CF 478 P. (încheiere de ședință f. 401 dosar volumul III), s-a dispus completarea raportului de expertiză topografică (încheiere de ședință f. 612 dosar volumul III), s-a depus răspunsul expertului la completarea solicitată (f. 659 dosar volumul III).

Reanalizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a apărărilor expuse și a probelor administrate, instanța reține următoarea situație de fapt :

cadrul procesual și cererile formulate de părți:

P. cererea introductivă de instanță, reclamantul P. C. D., cu sediul în localitatea D., Piața Victoriei, nr.1, jud. Hunedoara, a solicitat în contradictoriu cu pârâții din cauză ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se constate nulitatea absolută a următoarelor titluri de proprietate: