Grăniţuire. Sentința nr. 583/2013. Judecătoria DOROHOI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 583/2013 pronunțată de Judecătoria DOROHOI la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 1481/222/2011
Dosar nr._ revendicare, grănițuire
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D. JUDEȚUL B.
Sentința civilă nr. 583
Ședința publică din 10 aprilie 2013
Președinte - O. L.
Grefier - O. E.
La ordine judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul L. M. G. domiciliat în satul D., . în contradictoriu cu pârâtul O. M. domiciliat în ., jud. B..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 03 aprilie 2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru astăzi 10 aprilie 2013.
JUDECATA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr._ din 27.04.2011, reclamantul L. G. a chemat în judecată pe pârâtul O. M. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să stabilească linia de hotar între terenul proprietatea sa înscris în titlul de proprietate nr._ din 13.04.2005 care se învecinează cu pârâtul la nord, cu drumul sătesc 277 la sud, cu U. I. la vest și cu drumul 304 la est și terenul proprietatea pârâtului.
În motivare reclamantul arată că lui i s-a emis titlul de proprietate nr._/2005 cu respectarea vechilor amplasamente în baza sentinței civile nr. 400 din 26.02.2010 în timp ce terenul pentru care i s-a emis titlu pârâtului a aparținut înainte de colectivizare fostului Sfat Popular al comunei Cristinești. Arată reclamantul că pârâtul nu îi respectă vechiul amplasament și din anul 1990 a intrat pe terenul lui și i-a tăiat rânduri întregi de culturi însămânțate.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar titlul de proprietate nr._ din 13.04.2005 emis pe numele defunctului L. V. M., adresa nr. 5865 din 04.01.2010 comunicată de către Comisia locală de fond funciar a comunei Cristinești, în dosarul nr._ al Judecătoriei D., sentința nr. 400 din 26 februarie 2010 a Judecătoriei D., titlul de proprietate nr._ din 07.04.2004 emis pârâtului O. M., și a solicitat efectuarea unei expertize topografice.
La primul termen de judecată, reclamantul a arătat că pârâtul îi ocupă și o suprafață de teren însă el dorește doar stabilirea liniei de hotar.
Pârâtul, reprezentat prin avocat, nu a depus întâmpinare și a arătat că nu ocupă nicio suprafață din terenul reclamantului.
În dovedire a depus la dosar contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 174 din 26 ianuarie 2006, plan de amplasament pentru terenul din p.c. 273 și 274 arabil, titlul de proprietate nr._ din 07.04.2004, titlul de proprietate nr. 9109 din 18.03.1993 emis numitului U. I. de la care împreună cu soția sa O. P. a cumpărat o suprafață de 1.080 mp teren din p.c. 273.
Din oficiu instanța a solicitat relații de la Comisia locală de fond funciar a comunei Cristinești și a efectuat o cercetare locală.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În baza Legii 18/1991 s-a emis autorului reclamantului, defunctul L. V. M., titlul de proprietate nr._ din 13.04.2005 pentru suprafața de 7,03 ha teren din care o suprafață de 3,2205 ha în intravilan.
Pârâtului O. M. i s-a emis titlul de proprietate nr._ din 07.04.2004 pentru o suprafață de 0,5 ha teren din care suprafața de 0,12 ha în intravilan în p.c. 272 iar prin contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 174 din 26 ianuarie 2006, a cumpărat împreună cu soția sa O. P. suprafața de 1.080 mp teren din p.c. 273 de la numitul U. I., suprafață care face corp comun cu suprafața de 1.200 mp teren din p.c. 272 înscrisă în titlul său.
Din documentația care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate rezultă că tatăl reclamantului, numitul L. M. s-a înscris în CAP cu suprafața de 6,5 ha teren iar prin cererea formulată în baza Legii 18/1991 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața respectivă. În rolul agricol acesta figurează cu suprafața toatală de 6,78 ha teren suprafață care i-a fost reconstituită iar prin hotărârea nr. 883 din 18.10.2001, s-a majorat suprafața cu încă 0,25 ha și s-a emis titlul de proprietate nr._ din 13.04.2005 pentru suprafața de 7,0300 ha teren.
Pârâtul O. M. a solicitat în baza Legii 18/1991 constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,5 ha teren arătând că a lucrat în CAP, cerere care i-a fost admisă și i s-a emis titlul de proprietate nr._ din 07.04.2004 pentru 0,5 ha teren din care 0,12 ha teren aferent casei de locuit, teren care susține pârâtul că a fost primit de la CAP pentru construcția locuinței.
Terenul în litigiu se află în intravilanul comunei Cristinești, în parcelele cadastrale 272, 273 și 274.
În același amplasament ( p.c. 273 și 274) s-a emis titlu de proprietate nr. 9109 din 18.03.1993 și numitului U. I. pentru suprafața de 3.200 mp. Acesta, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 174 din 26 ianuarie 2006 a vândut pârâtului suprafața de 1.080 mp din p.c. 273.
Urmare relațiilor solicitate, prin adresa nr. 4074 din 27.09.2011, Comisia locală de fond funciar a comunei Cristinești arată că nu au fost emise procese verbale de punere în posesie la întocmirea titlurilor de proprietate nr._ din 13.04.2005, nr._ din 07.04.2004 și nr. 9109 din 18.03.1993 și nu există plan parcelar pentru terenurile înscrise în titlurile de proprietate la categoria intravilan.
Prin suplimentul la raportul de expertiză efectuat în cauză de către expert N. I. ( fila 65) se arată că cele trei titluri de proprietate au fost emise în baza planului cadastral a comunei, plan care corespunde cu evidența de la OCPI. Conform planului cadastral suprafața din amplasamentul în litigiu pentru p.c. 272, 273 și 274 este de 7.750 mp, suprafață care este înscrisă în în cele trei titluri de proprietate însă la întocmirea planului cadastral nu s-a țint cont de zona de siguranță care cuprinde acostamentul până la drumul național iar acest teren ( în total 730 mp) a fost trecut în titlurile părților ( 392 mp la pârât și 338 mp la reclamant). Se mai arată că în harta cadastrală drumul sătesc figurează cu o lățime de 2 m iar în prezent are o lățime de 2 - 2,5 m prin urmare, în titlurile emise în amplasamentul respectiv este înscrisă o suprafață de 1.106 mp care în fapt nu este stăpânită de părți. Suprafața măsurată din p.c. 272, 273 și 274 este de 6.644 mp iar în titluri s-a înscris suprafața de 7.750 mp. Concluzionează expertul că părțile doresc să stăpânească ca întindere suprafețele înscrise în titluri fapt care nu este posibil și de asemenea nu se poate face o grănițuire corectă atât timp cât titlurile de proprietate nu sunt conforme cu situația din teren și nu există procese verbale de punere în posesie.
La data de 28 mai 2012 s-a efectuat o cercetare locală ( proces verbal fila 99).
La sediul primăriei comunei Cristinești, s-a constatat că pentru terenul din p.c. 272, 273 și 274 nu există plan parcelar. S-a constatat că terenul părților se învecinează cu DN D. - Darabani iar zona de acostament cu lățimea de 5,5 mp este inclusă ca suprafață în terenurile reclamantului și a pârâtului. În p.c. 272, pârâtul O. are edificată gospodăria și stăpânește suprafața de 1.200 mp teren cât are înscris în titlu iar acest amplasament nu este contestat de către reclamant. Cu ocazia cercetării locale, expertul N. a efectuat măsurători în prezența părților și a propus o linie de hotar care a fost agreată de către părți și care este prezentată în suplimentul la raport ( fila 104).
La termenul din 19 septembrie 2012, pârâtul a arătat că nu este de acord cu linia de hotar stabilită de către expert în urma cercetării locale și a solicitat efectuarea unei alte expertize în cauză.
Prin raportul de expertiză efectuat de către expert P. L. T. ( fila 142), se arată că zona de protecție a drumului care a fost înscrisă în titlurile părților le diminuează suprafețele proporțional cu lățimea terenului fiecăruia la drumul național însă diferența de teren părțile o stăpânesc conform titlurilor de proprietate care nu se suprapun și indică linia de hotar prin punctele 6, 7,8,9 în schița din anexa la raport ( fila 145). Se mai arată că nu s-au identificat semne pentru a se putea stabili vechea linie de hotar dintre proprietăți.
La acest raport reclamantul a formulat obiecțiuni prin care arată că expertul a individualizat greșit suprafața de 1.080 mp teren cumpărată de mama pârâtului și nu a avut în vedere schița din contractul de vânzare cumpărare, nu a indicat suprafețele care reprezintă zona de protecție a drumului și nici suprafețele parcelelor cadastrale.
La termenul din 19 decembrie 2012 părțile au solicitat ca cei doi experți să formuleze un punct de vedere comun.
Din conținutul expertizelor și a suplimentelor la expertize efectuate în cauză, rezultă că terenul care nu poate fi delimitat în mod exact ca amplasament este cel înscris în titlurile de proprietate ale reclamantului și al numitului U. de la care a cumpărat 1.080 m pârâtul. În ambele titluri apar fracțiuni (subdiviziuni) din p.c. 273 și 274 însă nu s-a făcut punerea în posesie înainte de emiterea titlurilor, pentru aceste fracțiuni nu există schițe prin urmare nu se poate stabili amplasamentul lor exact în perimetrul întregii parcele, fapt arătat de către expert P. în suplimentul la raportul de expertiză (fila 164).
Prin suplimentul întocmit de către expert P. și însușit de către expert N. ( fila 167) se arată că în titlurile de proprietate sunt subdiviziuni de parcele pentru care care neexistând procese verbale de punere în posesie cu schițe anexe, identificarea se face pe baza planului cadastral al CAP vechi de 30 de ani care conține parcelele întergi și care nu a fost actualizat. Se arată că în asemenea situații subdiviziunile de parcelă pot fi identificate doar prin detaliile de la fața locului când acestea există, respectiv suprafață și vecini. În cauză p.c. 273/2 este neidentificabilă deoarece vecinătătățile înscrise în titluri sunt eronate iar p.c. 274/1 nu se învecinează cu pârâtul O.. În schița depusă la supliment ( fila 168) se propune ca linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul punctelor 6, 7,8, 81 .
Având în vedere că niciuna dintre părți nu deține întreaga suprafață de teren înscrisă în titlul de proprietate datorită faptului că emiterea titlurilor s-a făcut fără a se întocmi mai întâi procese verbale de punere în posesie cu delimitarea clară prin schițe a parcelelor cadastrale și a subdiviziunilor de parcelă precum și faptul că nu s-au putut stabili semne vechi de hotar cu ocazia cercetării locale, instanța va stabili linia de hotar dintre părți pe aliniamentul indicat schița suplimentului la raportul de expertiză însușit de către ambii experți ( fila 168) pe aliniamentul punctelor 6, 7,8, 81. La stabilirea liniei de hotar instanța va avea în vedere și ordinea emiterii titlurilor de proprietate, reținând faptul că primul titlu emis este al pârâtului, apoi a numitului U. și ultimul al reclamantului prin urmare, acesta nu putea fi pus în posesie decât cu diferența de teren rămasă efectiv în amplasamentul respectiv. Instanța va reține de asemenea faptul că nici reclamantul nici pârâtul nu au contestat titlurile de proprietate.
Reclamantul a solicitat prin acțiune doar stabilirea liniei de hotar, arătând în același timp și faptul că din anul 1990 pârâtul a intrat în mod constant pe terenul său.
Acțiunea reclamantului, chiar dacă a fost numită ca fiind în grănițuire, are caracter revendicativ deoarece în cuprinsul acțiunii și pe tot parcursul procesului reclamantul a susținut faptul că pârâtul îi ocupă și o suprafață de teren. Având în vedere că în cauză nu s-a dovedit că pârâtul a ocupat teren din proprietatea reclamantului iar litigiul este generat de modul defectuos de emitere a titlurilor de proprietate, instanța va obliga reclamantul să achite pârâtului cheltuielile de judecată efectuate de către acesta, respectiv o onorariu avocat și onorariu expert în sumă de 2.900 lei.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul L. M. G. domiciliat în satul D., . în contradictoriu cu pârâtul O. M. domiciliat în ., jud. B..
Stabilește linia de hotar între terenul proprietatea reclamantului și terenul proprietatea pârâtului pe aliniamentul punctelor 6,7,8,81 identificat în schița din anexa 1 suplimentului de expertiză întocmit de către experții N. I. și P. L. T. ( fila 168 dosar).
Obligă reclamantul să achite pârâtului O. M. suma de 2.900 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 10 aprilie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
O. L. O. E.
Red. O.L
Thred. O.E
Ex. 4
17.05.2013
| ← Cereri. Sentința nr. 1859/2013. Judecătoria DOROHOI | Partaj judiciar. Sentința nr. 786/2013. Judecătoria DOROHOI → |
|---|
