Plângere contravenţională. Sentința nr. 1171/2013. Judecătoria DOROHOI

Sentința nr. 1171/2013 pronunțată de Judecătoria DOROHOI la data de 01-08-2013 în dosarul nr. 1048/222/2013

Dosar nr._ -plângere contravențională-

ROMANIA

JUDECĂTORIA D. JUDEȚUL B.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1171

Ședința Publică din 01 august 2013

Președinte - judecător N. M. I.

Grefier - P. E.

La ordine pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de petentul Șneider P. cu domiciliul în ., jud. B., CNP_ în contradictoriu cu I. T. al Poliției de Frontieră Iași cu sediul în Iași, .. 3-5 C._ și sediul procesula ales la S. T. al poliției de Frontieră B. cu sediul în B., . jud. B., Autoritatea Națională a Vămilor cu sediul în București, .. 13 sector 1, Direcția R. pentru Accize Operațiuni Vamale Iași cu sediul în Iași, .. 10C, jud. Iași având ca obiect ”plângere contravențională”.

Dezbaterile și susținerile părților, au avut loc în ședința publică din data de 25 iulie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, a amânat pronunțarea, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, la data de 01 august 2013.

JUDECATA

Asupra acțiunii civile de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 07 martie 2013 pe rolul Judecătoriei D. sub nr._, petentul Șneider P. cu domiciliul în ., CNP_ a chemat în judecată intimata I. T. al Poliției de Frontieră Iași cu sediul în Iași, .. 3-5 C._ solicitând instanței să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii stabilită prin procesul-verbal de contravenție ./20 nr._ încheiat la data de 20.02.2013 cu sancțiunea avertismentului.

Instanța, din oficiu, în temeiul art. 33 OG 2/2001, a dispus introducerea în cauză, în calitate de intimate a Autoritatea Națională a Vămilor cu sediul în București, .. 13 sector 1, Direcția R. pentru Accize Operațiuni Vamale Iași cu sediul în Iași, .. 10C, jud. Iași

Contestatorul, în motivarea plângerii, arată că a fost depistat în trafic cu un număr de 50 pachete de țigări destinate consumului propriu pe care le-a cumărat din piață.

Petentul nu a contestat existența faptei contravenționale însă a arătat că nu avea cunoștiință de faptul că nu are voie să transporte în mașină țigări netimbrate.

Circumstanțele invocate de petent în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea avertismentului se circumscriu valorii disproporționate a sancțiunii fașă de pericolul social al faptei.

În drept contestatoarea nu și-a motivat plângerea contravențională.

În susținerea plângerii, contestatorul a depus la dosar următoarele înscrisuri: actul de identitate (f. 3), dovada de reținere a bunurilor (f. 5) procesul verbal ./20 nr._ încheiat la data de 20.02.2013 (f. 8), anexa la procesul verbal (f. 6), înștiințare de plată (f. 9).

Intimata I. T. al Poliției de Frontieră Iași, în temeiul art. 201 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 205 Cod procedură penală a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a ITPF Iași și în subsidiar a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca și menținerea procesului – verbal de contravenție încheiat.

I. T. al Poliției de Frontieră Iași prin întâmpinarea formulată, a prezentat modul în care s-a procedat la constatarea contravenției reținute în cuprinsul procesului verbal ./20 nr._ încheiat la data de 20.02.2013.

În probațiune, I. T. al Poliției de Frontieră Iași a depus, în xerocopie, procesul verbal de predare primire (f. 23).

Intimata Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, în temeiul art. 201 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 205 Cod procedură penală a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca și menținerea procesului – verbal de contravenție încheiat.

Intimata a arătat că petenta a deținut tigarete fără ca acestea să fie introduse în sistemul român de accizare precum și că elementul material al contravenției este îndeplinit.

Intimata a mai arătat că fapta săvârșită de către petent prezintă un grad de pericol social ridicat iar acesta a mai fost sancționat pentru că a deținut produse accizabile fără a fi introduse în sistemul român de accizare.

În privința înlocuirii sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, intimata a arătat că desfășurarea activităților comerciale ilicite produc consecințe negative directe și pe termen lung asupra economiei naționale.

Intimata invocă în drept dispozițiile Codului și Regulamentului Vamal, OG 2/2001, Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Civil și Codul de Procedură Civilă.

În susținerea plângerii, intimata Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași a depus la dosar următoarele înscrisuri: adeverință de reținere a bunurilor nr._ din data de 31.01.2013 (f. 36), procesul verbal de constatare a contravenției ./20 nr._ din data de 20.02.2013 (f. 33-34), înștiințarea de plată nr. 1161/02/CEM/20.02.2013 (f. 35), proces verbal de predare primire din 30.01.2013 (f. 37), proces verbal încheiat la 25.01.2013 (f. 38), declarație (f. 39), dovada de reținere a bunurilor (f. 40).

I. Analizând cu prioritate actele și lucrările dosarului in vederea solutionării exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 36 Cod procedură civilă, calitatea procesuală pasivă este traducerea procesuală a calității de subiect obligat în raportul de drept material dedus judecății, putere în virtutea căreia paratul stă în justiție. Așadar, legitimarea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic litigios.

Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, acestuia îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului.

Această obligație își are temeiul în dispozițiile art. 194 Cod procedură civilă, care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea reclamantului. Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează aceasta, reclamantul justifică îndreptățirea de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.

Plângerea contravențională, din punct de vedere al scopului material urmărit de reclamant, este o acțiune, prin intermediul căreia contestatorul, persoana sancționată contravențional, cheamă în judecată pe intimat (agentul constatator) în vederea anulării și/sau modificării măsurilor dispuse prin procesul verbal de constatare a contravenției.

Din punctul de vedere al scopului urmărit de petent prin promovarea prezentei cereri, respectiv înlocuirea sancțiunii aplicate de către agenți constatatori din cadrul Autorității Națională a Vămilor prin Direcția R. pentru Accize Operațiuni Vamale Iași în baza procesului-verbal de contravenție ./20 nr._ încheiat la data de 20.02.2013, instanța constată că potrivit art. 33 OG 2/2001 intimate în cauză sunt Autoritatea Națională a Vămilor cu sediul în București, .. 13 sector 1, Direcția R. pentru Accize Operațiuni Vamale Iași cu sediul în Iași, .. 10C, jud. Iași.

Pentru toate aceste considerente, instanta apreciaza intemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei I. T. al Poliției de Frontieră Iași, motiv pentru care o va admite si va respinge cererea in consecinta.

II. Verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal în baza întregului material probator administrat în cauză, în conformitate cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ./20 nr._ încheiat la data de 20.02.2013, petentul Șneider P. a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2213 alin. 3 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu amendă în cuantum de 20.000 lei, reținându-se în sarcina acesteia că în ziua de 16.02.2013, orele 20.30, deținea în bagajul personal un număr de 50 pachete de țigări marca Wiston cu timbru fiscal din Republica M..

Analizând cu prioritate legalitatea procesului verbal de contravenție, ce precede analiza temeiniciei actului de sancționare contestat, instanța apreciază ca acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă nicio cauză de natură să atragă nulitatea absolută a acestuia sancțiunea contravențională dispusă fiind individualizată în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ.

Instanța va proceda la analizarea temeiniciei procesului-verbal de contravenție contestat prin prisma reglementărilor legale interne și a jurisprudenței CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern precum și dacă precum și va analiza dacă în cauză sunt îndeplinite elementele constitutive ale faptei contravenționale precum și prin prisma inexistenței faptei invocate de către petent prin acțiunea introductivă.

Instanța reține că măsura impusă de autorități petentului, respectiv aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 20.000 lei se include în sfera „acuzației în materie penală” (cauza c. I. P. împotriva României), devenind astfel incidente garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (Convenția, de aici înainte) cu privire la prezumția de nevinovăție în favoarea petentului.

Analizând temeinicia aceluiași proces-verbal, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 2213 alin. 2 lit) a din Legea 571/2003 privind Codul fiscal constituie contravenție ”deținerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu prezentul titlu;”

Instanța va analiza temeinicia procesului-verbal de contravenție contestat prin prisma reglementărilor legale interne dar și având în vedere jurisprudența CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern.

Instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu prevede dispoziții exprese care să reglementeze forța probantă a actului de constatare a contravenției. Cu toate acestea, din economia textului de lege a art. 34 din O.G. 2/2001, rezultă că procesul verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, cu condiția ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Reținând că fapta contravențională constatată în sarcina contravenientului a fost constată în mod direct de agenții de poliție, instanța urmează a acorda acestuia valoarea probatorie a unei prezumții simple, acest aspect nefiind de natură a afecta echitabilitatea procedurii în ansamblul ei.

Astfel, existența unei prezumții relative simple nu contravine per se prevederilor art. 6 din Convenția Europeană, în măsura în care, în administrarea probatoriului, statul respectă anumite limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragr. 28, cauza Vastherga Tari Aktieholag c. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragr. 113).

Convenția impune, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, ca o anumită proporție între prezumția delegalitate și temeinicie a procesului verbal și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptulsău la apărare(cauza c. I. P. împotriva României pct. 31).

Astfel, instanței îi revine sarcina de a respecta proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu lăsa nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).

În consecință, trebuie asigurat un echilibru între prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție și prezumția de nevinovăție.

În cauza dedusă judecății instanța apreciază că s-a păstrat această proporționalitate, procedura desfășurată fiind conformă cu standardul impus de Convenție.

În ceea ce privește dreptul la apărare, instanța i-a dat ocazia petentului de a-și prezenta punctul de vedere, de a depune la dosar memorii sau de a solicita administrarea probelor pe care le aprecia pertinente.

Potrivit dispozițiilor art. art. 2213 alin. 2 lit) a din Legea 571/2003 privind Codul fiscal constituie contravenție ”deținerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu prezentul titlu;”.

Instanța constată că petentul, după ce a fost opritîn trafic de organele de control în loc. Mihăileni, a fost sancționat pentru faptul că în data de 20.02.2013, orele 23.10, deținea în bagaje cantitatea de 50 pachete de țigări.

Petentul prin plângerea contravențională a recunoscut existența pachetelor de tigări și a arătat că acestea erau destinate consumului propriu al familiei și pe cale de consecință s-a dovedit dincolo de orice dubiu că petenta a deținut un număr de 50 pachete tigări.

Curtea EDO a statuat în mod repetat că că prezumțiile de fapt și de drept funcționează în orice sistem juridic. Evident, convenția nu interzice astfel de prezumții în principiu. Cu toate acestea, convenția obligă statele contractante să se încadreze în anumite limite în acest sens, referitor la dreptul penal, care țin seama de importanța situației în litigiu și să mențină dreptul apărării (a se vedea, de exemplu, Salabiaku împotriva Franței, pct. 28, P. împotriva României pct. 31 precum și A. împotriva României pct. 60).

În aceste condiții, instanța va da efect prezumției de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție contestat, reținând temeinicia celor consemnate în cuprinsul respectivului proces-verbal și vinovăția petentului.

În lumina celor expuse mai sus, instanța constată că procesul verbal ./20 nr._ din data de 15.03.2013 și a sancțiunilor aplicate prin acesta sunt temeince.

Ca urmare, instanța va analiza dacă sancțiunea aplicată corespunde cerințelor legii.

Potrivit art. 5 alin. 2 din OG 2/2001 “sancțiunile contravenționale principale sunt:

a) avertismentul;

b) amenda contravențională;

c) obligarea contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității.

În completarea acestui aliniat vine alin. 5 al aceluiași articol care prevede că “sancțiunea stabilită trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.”

În cauza de față, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei, urmarea produsă constând în atingerea adusă relațiilor sociale privind desfășurarea în bune condiții a alegerii autorităților administrației publice locale, și urmările care s-ar fi putut produce, instanța consideră că sancțiunea aplicată de 20.000 lei, corespunde gradului de pericol social al faptei.

În privința înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertismentul, este de remarcat faptul că această măsură nu poate fi dispusă de instanță decât în acele cazuri în care s-ar constata că față de modul concret în care s-au petrecut faptele și ținând cont și de circumstanțele personale ale petentului/petentei, instanța își poate forma convingerea că fapta prezintă în concret un pericol social redus și că prin aplicarea avertismentului se poate realiza funcția preventivă a sancțiunii contravenționale.

Instanța observă faptul că, potrivit întâmpinării depuse de către intimata Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, prejudiciul suferit de către stat prin operațiunile derulate de contravenient s-a acoperit și pe cale de consecință petentul va mai rămâne obligat și la plata sumei de 20.000 lei amendă contravențională.

Instanța, având în vedere disproporția vădită dintre cuantumul amenzii și cuantumul prejudiciului suferit de stat, circumstanțelor personale ale petentei care nu a mai avut abateri disciplinare precum și faptul că prin aplicarea avertismentului se poate realiza funcția preventivă a sancțiunii contravenționale, va admite plângerea și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii, aplicate petentei prin procesul verbal de contravenție ./20 nr._ din data de 12.03.2013, cu sancțiunea avertismentului.

În lumina celor de mai sus precum și a circumstanțelor personale ale petenteii, instanța consideră că prin recuperarea prejudiciului de către stat precum și prin aplicarea sancțiunii avertismentului pentru abaterile contravenționale sus menționate se poate realiza scopul urmărit de lege respectiv reeducarea contravenientului.

În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.

În privința cheltuielilor judiciare, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 2 OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor ”în cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat”

Față de respingerea plângerii contravenționale față de intimata I. T. al Poliției de Frontieră Iași, instanța reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile obligării petentului la plata cheltuielilor judiciare.

Prin urmare, instanța va obliga petentul Ș. P. la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Cuantumul cheltuielilor judiciare este stabilit de instanță în lumina cheltuielilor impuse de derularea procedurii prevăzute de art. 201 C. precum și ședințele de judecată ținute în cauză,

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei I. T. al Poliției de Frontieră Iași invocată din oficiu de instanța.

Respinge cererea formulată de petentul Șneider P. cu domiciliul în ., jud. B., CNP_ în contradictoriu cu I. T. al Poliției de Frontieră Iași cu sediul în Iași, .. 3-5 C._ și sediul procesul ales la S. T. al Poliției de Frontieră B. cu sediul în B., . jud. B. ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

Admite în parte plângerea formulată de petentul Șneider P. în contradictoriu cu intimatele Autoritatea Națională a Vămilor cu sediul în București, .. 13 sector 1, Direcția R. pentru Accize Operațiuni Vamale Iași cu sediul în Iași, .. 10C, jud. Iași și în consecință:

Înlocuiește sancțiunea amenzii în sumă de 20.000 lei aplicată petentului Șneider P. prin procesul verbal contravenție ./20 nr._ încheiat la data de 20.02.2013 cu sancțiunea avertismentului.

În temeiul art. 36 alin. 2 OG 2/2001, obligă petentul Ș. P. la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Numai cu apel în termen de 30 zile de la comunicare care se va depune la S. Registratură al Judecătoriei D..

Pronunțată în ședință publică, astăzi 01 august 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

N. M. I. P. E.

Red. N.M.I.

Thred. P.E.

Ex. 2/02.09.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1171/2013. Judecătoria DOROHOI