Plângere contravenţională. Sentința nr. 1679/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN

Sentința nr. 1679/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 21-03-2013 în dosarul nr. 18681/225/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.

Sentința civilă nr. 1679

Ședința publică de la 21.03.2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. C.

GREFIER: S. C.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta P. A. C. în contradictoriu cu intimatul I.J.J. M., având ca obiect plângere contravențională.

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 14.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 21.03.2013, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională introdusă pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 18.12.2012, înregistrată sub nr. _ , petenta P. A. C. a solicitat instanței anularea procesului-verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 05.12.2012, prin agent constatator, de către intimat I.J.J. M..

În motivarea plângerii, petenta a învederat instanței că în data de 05.12.2012, în timp ce se afla pe holul Tribunalului M. împreună cu concubinul său V. G. Crinel și stătea de vorbă cu numitul M. A. S., întrebându-l de ce a fost scos din sala de ședințe a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, pe un ton amenințător și agresiv jandarmii B. și F. au interpelat-o și au încercat cu forța să o ducă în biroul jandarmilor aflat la ..

Acesta a menționat că, la solicitarea agenților de a prezenta actul de identitate, a refuzat inițial să îl înainteze, spunând că a vorbit pe hol și nu în sala de ședințe, iar ulterior le-a înmânat actul pentru a aplana conflictul, fiind sancționată cu amendă în cuantum de 100 lei.

Petenta a arătat că a refuzat inițial să prezinte actul de identitate datorită comportamentului neadecvat al agenților care au țipat la ea și au încercat să o percheziționeze corporal.

În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar, în copie, procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/05.12.2012 (f. 6) și solicitând emiterea unei adrese către Judecătoria Drobeta Turnu Severin pentru a înainta înregistrarea video din data de 05.12.2012 din holul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin din dreptul sălii de ședințe nr. 1, și proba testimonială cu martorul V. G..

În temeiul art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 și art.1 alin. 2 din O.G. 32/1995, cererea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.

La data de 10.01.2013, prin Serviciul Registratură, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, a arătat că în data de 05.12.2012, în jurul orei 09:00, petenta, aflându-se pe holul Tribunalului M., a refuzat să se legitimeze cu actul de identitate sau să prezinte verbal datele necesare stabilirii identitătii, la solicitarea organelor de ordine.

Intimatul a menționat că agentul constatator se afla pe holul instanței de judecată și legitima două persoane de sex masculin pe care le scosese din sala de judecată la solicitarea președintelui instanței iar petenta a intervenit și, pe un ton agresiv, a solicitat agentului constatator să lase în pace persoanele respective deoarece nu au făcut nimic. La solicitarea agentului constatator de a înceta, petenta a refuzat, continuând să țipe și să amenințe că sună la 112.

Acesta a arătat că, față de atitudinea petentei, agentul constatator s-a solicitat să prezinte actul de identitate. Petenta a refuzat să prezinte actul de identitate sau să prezinte verbal datele în vederea stabilirii identității și aceasta din urmă a apelat serviciul unic de urgență 112.

Intimatul a adăugat că, ulterior apelării serviciului unic de urgență 112, petenta a prezentat actul de identitate și că nu a avut de formulat obiecții cu privire la conținutul acestuia.

Sub aspectul legalității procesului verbal de constatare a contravenției, intimatul a arătat că acesta este întocmit în conformitate cu prevederile legale, nefiind cauze de nulitate care pot fi constatate din oficiu.

Sub aspectul sancțiunii aplicate, intimatul a menționat că petenta a fost sancționată cu minimul amenzii prevăzute de lege pentru fapta săvârșită, în cuantum de 100 lei, pentru fapta prevăzută de art. 3 pct. 31 și sancționată de art. 4 lit. a din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

În drept, intimatul a invocat dispozițiile art. 115-118 C.proc.civ.

În probațiune, intimatul a solicitat proba cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar, procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/05.12.2012 (f. 18) și raportul agentului constatator din data de 28.12.2012 (f. 19,20) și proba testimonială cu martorii I. Nicușor și M. A. S..

La data de 10.01.2013, prin Serviciul Registratură, petenta a depus la dosar concluzii scrise prin care a arătat că a fost sancționată contravențional pe nedrept întrucât ea discuta calm cu o persoană pe holul Tribunalului M., legitimându-se după ce agenții au amenințat-o și jignit-o.

Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorii V. G., I. Nicușor și M. A. S., apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.

La solicitarea petentei, instanța a dispus emiterea unei adrese către Judecătoria Drobeta Turnu Severin și către Inspectoratul Județean de Jandarmi M. pentru a înainta înregistrarea video din data de 05.12.2012 din dreptul sălii de ședințe nr. 1 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, relații ce au fost depusa la dosarul cauzei la data de 25.01.2013, respectiv 26.02.2013 (f. 31,32, 41).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

La data de 05.12.2012, intimatul I.J.J. M., prin agent constatator, a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._, prin care petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 100 lei, reținându-se că în data de 05.12.2012, ora 09:00, aceasta, aflându-se pe holul Tribunalului M., a intervenit pentru a-i lua apărarea numitului M. A. S., pe un ton agresiv, iar la solicitarea organelor de ordine, a refuzat să se legitimeze cu actul de identitate sau să prezinte verbal datele necesare stabilirii identității.

Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, a procedat la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din același act normativ, și la analizarea temeiniciei și legalității procesului-verbal.

În procedeul verificării legalității procesului-verbal de contravenție, instanța nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de către petentă în cererea sa, ci trebuie să aibă în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către aceasta din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității absolute, putând fi astfel invocate și constatate de instanță din oficiu.

Instanța, analizând conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._/05.12.2012 constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, anume numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.

Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.

Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.

Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.

Referitor la procesul-verbal contestat, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.

Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În cauza dedusă judecății instanța apreciază că petenta a avut posibilitatea să facă dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal, având timpul necesar pregătirii apărării. Astfel, primul termen de judecată a fost fixat la data de 17.1.2013, când petenta a avut ocazia de a-și prezenta punctul de vedere și de a solicita probe, probele solicitate fiind încuviințate și administrate în ședință publică.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține că procesul verbal este temeinic.

Astfel, instanța apreciază ca deosebit de relevant conținutul-procesului verbal, în cuprinsul căruia se menționează explicit că petenta este de acord cu cele consemnate, semnând în mod corespunzător înscrisul constatator.

Din declarația martorului I. Nicușor (f. 47) rezultă că în data la care a fost sancționată petenta, aceasta din urmă împreună cu concubinul său V. G. se afla la Judecătoria Drobeta Turnu Severin și a intervenit în momentul în care agenții l-au scos din sala de ședințe deoarece a tulburat solemnitatea vorbind cu numitul S. I.. Martorul a arătat că petenta l-a interpelat pe agent, cerându-i acestuia să îi explice de ce a fost scos din sala de ședințe numitul I. Nicușor iar la solicitarea agentului constatator de a se legitima, aceasta a refuzat.

Declarația martorului I. Nicușor se coroborează și cu declarația martorului M. A. S. (f. 48), acesta din urmă arătând că, în momentul în care au fost evacuați din sala de ședințe de către agenți, petenta a intervenit pe un ton agresiv, cerându-le explicații agenților, și a refuzat să se legitimeze.

Instanța reține totodată că însăși petenta a arătat în plângerea formulată (f. 2) și în ședința publică din data de 14.03.2013 (f. 46) că a refuzat inițial să prezinte actul de identitate, justificându-și această atitudine pe comportamentul necorespunzător al agenților.

Instanța constată că există contradicții între declarația martorului V. G. (f. 49) și declarația petentei. Astfel, acesta a învederat instanței că petenta a intervenit în discuția purtată de agent cu numiții Iosin Nicușor și M. A. S., evacuați din sala de ședință, pentru a informa agentul că cei doi nu au stat de vorbă în sală și că nu există vreun temei pentru a fi sancționați, în timp ce petenta a arătat că a intervenit deoarece aprecia că aplicarea sancțiunii amenzii ar fi o sancțiune excesivă având în vedere că nu făcut mare gălăgie în sala de ședințe.

Cu privire la apărarea petentei în sensul că a refuzat să prezinte actul de identitate sau să prezinte verbal datele necesare pentru stabilirea identității datorită faptului că aceștia i-au comunicat că o vor amenda, instanța reține că prezentarea de către agentul constatator a consecințelor legale în caz de neprezentare a documentelor nu reprezintă o amenințare.

Cu privire la acuzațiile aduse de către petentă agenților constatatori în sensul că aceștia au jignit-o și au bruscat-o, instanța reține că aceste acuzații nu fac obiectul analizării legalității și temeiniciei procesului verbal de constatare a contravenției.

Pentru aceste considerente, instanța constată că prin procesul-verbal de contravenție s-a dat o încadrare corectă faptei săvârșite și aceasta a fost legal sancționată, arătându-se că fapta este prevăzută de art. 3 pct. 31 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 4 alin. 1 lit. a din același act normativ.

Potrivit art. 3 pct. 31 coroborat cu art. 4 alin. 1 lit. a din Legea nr. 61/1991, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei, refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța urmează a analiza proporționalitatea acesteia, prin prisma dispozițiilor art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 din același act normativ coroborate cu cele ale art. 21 alin. 3 din același act normativ.

Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Prin procesul-verbal de contravenție i-a fost aplicată petentei amenda contravențională în cuantum de 100 lei, sancțiune care îndeplinește pe deplin cerințele de legalitate și proporționalitate prevăzute de Legea nr. 61/1991 și O.G. nr. 2/2001, fiind stabilite în limitele prevăzute de lege pentru acest gen de contravenție, fiind minimul sancțiunii aplicabile.

Pentru aceste considerente, instanța, în baza dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor, va respinge, ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul P. A. C. în contradictoriu cu intimatul I.J.J. M. și va menține procesul-verbal de contravenție întocmit, ca legal și temeinic.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petenta P. A. C., domiciliată în Drobeta Turnu Severin, .. 2, .. 2, apt. 14, jud. M., în contradictoriu cu intimatul I.J.J. M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, str. .. 14, jud. M., neîntemeiată.

Menține procesul verbal de contravenție ., nr._/05.12.2012 ca legal și temeinic.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.03.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

Red. C.C./tehnored. S.C.

2 ex/ 5 pag.

22.04.2013

Operator de date cu caracter personal

înregistrat sub numărul 6497

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1679/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN