Plângere contravenţională. Sentința nr. 1191/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1191/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 15791/225/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
Sentința civilă nr. 1191/2015
Ședința publică de la 20 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. - A. B.
Grefier ședință C. - M. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. C. S. și pe intimata D. G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință, ce face parte integrantă din prezenta sentință; la acel termen instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de azi 20.03.2015, când a hotărât următoarele.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 21.11.2014, sub nr._, petentul M. C. S. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 05.11.2014, prin care a fost sancționat contravențional cu amendă, în sumă de 20.000 lei și i-au fost reținute bunurile; a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii dispuse cu sancțiunea „avertisment”.
În drept a invocat disp. art. 201 din C. Pr. Civ.
În probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, proba testimonială precum și orice alte mijloace de probă ce vor reieși din dezbateri.
În conformitate cu dispozițiile art. 200 alin. 1 și 2 C. Pr. Civ..,instanța a pus în vedere petentului să completeze în termenul prevăzut de art. 200 alin. 2 C. Pr. Civ., lipsurile cererii de chemare în judecată, conform rezoluției din dat a de 21.11.2014 (fila 6 dosar).
La data de 08.12.2014, prin serviciul registratură, petentul a depus cerere precizatoare, complinind în acest sens lipsurile cererii de chemare în judecată.
Prin rezoluția din 09.12.2014 (f.13), în raport de disp. art. 200 al. 1 C. Pr. Civ, instanța a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate, intimatului, cu mențiunea că are obligația de a formula întâmpinare, în termen de 25 de zile, de la comunicare, sub sancțiunea de a nu mai propune probe sau de a invoca excepții.
La data de 20.01.2015, după ce instanța a fixat primul termen de judecată, intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal ca valabil încheiat.
În fapt, a arătat că, la data de 26.03.2014, o echipă din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră M., pe comunicația Gura Văii - Dr. Tr. S., urmare a controlului autoturismului marca Ford Focus cu nr. de înmatriculare_, aparținând numitului M. L. S., s-a descoperit cantitatea de 164 pachete de țigarete marca Fast și Winston, cu timbru fiscal de Serbia, dispunându-se continuarea cercetărilor penale.
La data de 09.09.2014, prin Ordonanța emisă în dosarul nr. 1379/P/2014, P. de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. S. a dispus clasarea cauzei pentru fapta săvârșită la data de 26.03.2014 întrucât fapta săvârșită întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 2213 alin.(2) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, sesizând totodată autoritatea vamală în vederea sancționării contravenționale a susnumitului.
Astfel, în data de 05.11.2014, a fost întocmit Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/390/E prin care s-a dispus sancționarea numitului M. C. S. cu amendă în cuantum de 20.000 lei și confiscarea următoarelor bunuri: 164 pachete de țigări marca Fast și Winston cu timbru fiscal de Serbia, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2213 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare, -„ Referitor la solicitarea petentului, respectiv înlocuirea sancțiunii amenzii cu aceea a avertismentului a solicitat respingerea acesteia întrucât: în conformitate cu art. 7 alin. (2) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002.
A mai arătat că procesul verbal contravențional nr._/390E/05.11.2014 a fost legal întocmit fiind respectate disp. art 16 și 17 din O.G. 2/2001.
În scop probator, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La dosar a depus, în copie, un set de înscrisuri: Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. S. nr. 1379/P/2014; referat cu propunere de clasare după începerea urmării penale.
La primul termen de judecată instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate in cauza și raportat la dispozițiile legale in materie, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . Nr._, întocmit la data de 05.11.2014, petentul, M. S. C., a fost sancționat cu amendă în cuantum de 20.000 lei, pentru deținerea a 184 de pachere țigarete mărcile Fast și Windson, cu timbru fiscal de Serbia, descoperite la data de 26.09.2014, în autoturismul Ford Focus cu nr. de înmatriculare_
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
Referitor la susținerea petentului, în sensul că au fost nesocotite disp. art. 16 din OG nr. 2/2001, în sensul că descrierea faptei nu cuprinde și locul în care a fost săvârșită, instanța o apreciază ca neîntemeiată.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că actul de constatare și sancționare a fost întocmit după emiterea ordonanței din 09.09.2014, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta T. S., în dosarul nr. 1379/P/2014, prin care s-a dispus clasarea cauzei pentru fapta săvârșită la data de 26.003.2014, întrucât aceasta întrunește elementele constitutive ale contravenției prev. de art. 221ind.3 al. 2 lit. b din Legea nr. 571/2003.
Fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul-verbal, cuprinde toate elementele necesare pentru încadrarea acestuia, neputându-se reține vreo omisiune, în acest sens.
În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul lui până la proba contrară, probă ce incumbă petentului, potrivit art. 249 C. pr. civ., întrucât cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.
Petentul nu a contestat, în cuprinsul plângerii sau în cadrul concluziilor pe fond, realitatea celor reținute, invocând cuantumul ridicat al amenzii aplicate, și pericolul social scăzut, făcând, în principal, apărări în ceea ce privește individualizare contravenției.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile H.G. nr. 707/2006 au drept scop asigurarea introducerii sau scoaterii din țară a mărfurilor, a mijloacelor de transport și a oricăror alte bunuri de către persoane cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Instanța constată că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc, care nu a lăsat urme materiale ce au putut fi prezentate în mod nemijlocit, se apreciază că faptele sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Din mențiunile procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, rezultă că la data de 26.03.2014 s-a constatat că petentul deținea 184 de pachete de țigări mărcile Fast și Windson, fără timbre fiscale românești.
În acest sens, instanța reține că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție nu au fost infirmate prin celelalte probe administrate în fața instanței, respectiv prin proba cu înscrisuri.
În ceea ce privește individualizarea faptei, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, se reține că sancțiunile aplicate pentru contravenția săvârșită sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Deținerea unui număr de 184 de pachete țigarete denotă o periculozitate sporită, prin îngreunarea descoperirii de către organele în drept a produselor accizabile.
Așadar, o eventuală înlocuirea cu avertismentul a sancțiunii aplicate petentului ar fi insuficientă pentru atingerea scopului preventiv al aplicării sancțiunilor contravenționale, numai cele dispuse prin procesul verbal de contravenție fiind apte de a asigura pe viitor respectarea dispozițiilor legale de către aceasta.
Pe cale de consecință, față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca fiind legal și temeinic plângerea contravențională formulată de către petentul M. S. C., cu domiciliul in Dr.Tr.S., ., județul M., posesor al CI . nr._ având CNP_, în contradictoriu cu intimatul DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/05.11.2014,.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțată în ședința publică din data de 20.03.2015.
P. GREFIER
Red. B./tehnored BMC/22.04.2015
4 ex/com2 ex
Cod operator 6497
Poz 1397/2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 881/2015.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 1315/2015. Judecătoria... → |
|---|
