Plângere contravenţională. Sentința nr. 1801/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1801/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 11-05-2015 în dosarul nr. 1801/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROM Â N I A
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1801
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: G. D.
GREFIER ȘEDINȚĂ: S. A.
Pe rol judecarea cauzei civile, privind pe petentul C. I. și pe intimatul I. M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
În temeiul art.131 C.proc.civ., fiind primul termen de judecată, când părțile sunt legal citate în fața instanței, instanța verificându-și din oficiu competența, stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină, având ca obiect plângere contravențională în temeiul art.94 alin.4 C.proc.civ. rap. la art.32 alin.1 din OG nr.2/2001.
Ținând seama de împrejurările prezentei cauze și având în atenție principiul fundamental al soluționării cauzelor în termen optim și previzibil, instanța estimează că cercetarea procesului va avea o durată de 1 termen.
Instanța încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de petent prin cererea de chemare în judecată și proba cu cu înscrisuri și înregistrarea video solicitate de intimată prin întâmpinare, apreciind că sunt admisibile potrivit legii, fiind de natură să ducă la soluționarea procesului.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, potrivit art. 244 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, instanța declară cercetarea procesului încheiată și, apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale pricinii, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.05.2015, sub nr._, petentul C. I. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 20.02.2015, întocmit de către Postul de Poliție Izvoru Bîrzii, solicitând admiterea plângerii, anularea procesului verbal, exonerarea de plata amenzii aplicate, iar în subsidiar înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment.
În fapt, petentul a arătat că a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1350 lei întrucât la data de 12.10.2014, în localitatea Șimian, km 331+800 m, DN 6, ar fi condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ cu viteza de 108 km/h și nu ar fi avut permisul de conducere asupra sa.
Petentul a arătat că la data 20.02.2015 circula pe ruta Motru - Dr. Tr. S. și, la un moment dat în localitatea Halânga a fost oprit de organele de poliție care i-au comunicat faptul că a fost depistat că a circulat cu viteza de 68 km/oră în localitate. Când s-a întors, agentul mi-a spus că a fost sancționat contravențional cu o amenda în cuantum de 195,00 lei pentru faptul că a fost depistat de aparatul radar circulând cu viteza de 69 km/oră, și i-a cerut să semneze procesul-verbal. L-a întrebat pe agent dacă știe unde se află montat indicatorul de început de localitate și acesta i-a spus că se află exact înainte de podul pe sub care trecuse. Menționează că la întoarcerea către Motru a urmărit indicatorul de început de localitate și nu a găsit acest indicator „în spatele podului" după care era ascuns aparatul radar, ci cu mult mai în urmă către Motru, înaintea unui pod mai mic peste care trece DN 67, indicatorul de început de localitate fiind unul neconvențional care nu respectă prevederile O.U.G. nr. 195/2002 privind regimul circulației pe drumurile publice și normele metodologice de aplicare a acestuia, numele localității fiind scris pe o bucată mică de tablă cu un scris mărunt și care era acoperit cu praful rezultat de la fabricile și uzinele din zona industrială prin care trece drumul și de la traficul greu din zonă.
Considerând că ceva nu este în regulă, i-a solicitat agentului să-i dea voie să formuleze obiecțiuni așa cum prevede legea (respectiv art. 16, alin. 7 din O.G. nr. 2/2001), acesta având obligația de a-i aduce la cunoștință că are dreptul de a formula obiecțiuni, spunându-i că nu are voie să scrie, așa că a scris „obiecțiuni la instanța de judecată", după care i s-au înmânat actele și procesul-verbal de sancționare contravențională.
Petentul a susținut că atât modalitatea de amplasare și folosire a aparatul radar, cât și întocmirea procesului-verbal și aplicarea sancțiunii contravenționale s-au făcut cu încălcarea normelor legale în vigoare.
Aparatul radar a fost amplasat pe o porțiune de drum unde nu se află montat indicatorul „Atenție radar" așa cum prevăd O.U.G. 195/2002 și normele metodologice de aplicare a O.U.G. 195/2002.
Autovehiculul poliției a fost parcat la o distanță de aproximativ 3,5 m de la carosabil, disimulat imediat după un pod care trece pe deasupra drumului pe care circula, cu intenția de a nu fi observat decât atunci când este prea târziu, această modalitate de amplasare și folosire a aparatului radar fiind în contradicție cu prevederile normelor metodologice de aplicare a O.U.G. 195/2002.
Pe procesul-verbal de sancționare contravențională nu este specificată . radar, numărul acestuia, nici . numărul certificatului de omologare a acestuia, fără a se specifica certificatul de verificare metrologică și dacă acesta se mai află în perioada de valabilitate, fără a se specifica numele și prenumele operatorului radar, dacă este sau nu autorizat ca operator radar, . numărul autorizației acestuia, etc, în accepțiunea art. 16 din O.G. nr. 2/2001, pentru a putea efectua verificări din care să rezulte dacă cinemometrul și autovehiculul folosite îndeplinesc sau nu condițiile pentru a fi folosite la controlul în trafic al vitezelor de deplasare a autovehiculelor.
Având în vedere că în cazul de față viteza specificată pe procesul-verbal de sancționare contravențională este de 69 km/oră, consideră că se impunea aplicarea cel mult a unui avertisment scris, având în vedere prevederile art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
Menționează faptul că, autoturismul pe care îl conducea aparține unui prieten care la momentul controlului se afla în mașină și, datorită faptului că el nu deține permis de conducere, l-a rugat să-l ducă la Spitalul Județean M. unde soția acestuia era operată și căreia trebuia neapărat să-i ducă ce-i era necesar.
Învederează și faptul că, drumul pe care circula la momentul controlului este amenajat pe două benzi pe sens, cu vizibilitate mare (cu excepția locului de după piciorul podului unde era ascuns autovehiculul Poliției) și trece printr-o zonă industrială fără case de locuit, nu era trafic așa cum se poate observa din înregistrarea video, de unde rezultă că a fost depistat conducând autoturismul cu doar 9 km/ora față de viteza legal admisă.
Toate acestea sunt motive de înlocuire a sancțiunii amenzii contravențională în cuantum de 195,00 lei cu avertisment.
In probatoriu solicită proba cu înscrisuri, iar intimatul I.P.J. M. să depună la dosar toate documentele care au stat la baza emiterii procesului-verbal contestat precum și dovezile din care să rezulte că atât autovehiculul cu nr. de înmatriculare MAI_-HARD-MH 36 (specificat în conținutul procesului-verbal), cât și agentul constatator se aflau pe DN 67 în Loc. Halânga în interes de serviciu la data și ora la care s-a întocmit procesul-verbal de contravenție criticat prin prezenta; totodată să depună la dosar copii ale autorizațiilor de funcționare, certificatul de omologare valabil a cinemometrului folosit la înregistrarea vitezei mele la momentul întocmirii procesului-verbal, dovada autorizării și/sau licențierii operatorului cinemometrului, respectiv agentul șef M. și orice alt document sau autorizație din care să rezulte legalitatea amplasării și folosirii cinemometrului, conform Normei de Metrologie Legală (NML) 021-05.
Petentul a depus la dosar procesul verbal de contravenție contestat.
Plângerea a fost timbrată cu 20 lei taxă de timbru.
În termenul prevăzut de art.201 alin. 1 c.p.civ, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
In fapt, intimatul a arătat că la data de 20.02.2015, orele 16,31, a fost înregistrat cu aparatul radar autoturismul cu numărul de înmatriculare_, care rula cu viteza de 69 km/h, în localitatea Halînga, pe un sector de drum cu limita de viteză de 50 km/h, depășind astfel viteza legală cu peste 19km/h, abaterea fiind înregistrată cu aparatul radar montat pe auto Dacia L. cu numărul MAI_.
După oprirea regulamentară, conducătorul auto a fost identificat în persoana numitului C. I., căruia i s-a comunicat abaterea săvârșită, încadrarea legală și sancțiunea aplicată.
Astfel, s-a încheiat procesul-verbal . nr._ pentru încălcarea prevederilor art. 121 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006, respectiv pentru depășirea vitezei legale cu 19 km/h, stabilindu-se sancțiunea amenzii în cuantum de 195 lei și 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin.1 lit.a pct.4 și art.99 alin.2 din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
A susținut că aparatul radar deține buletin de verificare metrologică valabil, iar acesta își face automat autotestarea la punerea sistemului în funcțiune, operatorul radar Gruioniu C. deține atestatul nr._/22 din 21.05.2013 conform căruia este autorizat să desfășoare activități de utilizare și exploatare a aparatului radar „Autovision", iar aparatul radar este verificat metrologic potrivit buletinului de verificare metrologică nr._ din 17.04.2014.
In dovedirea celor menționate, solicită proba cu înscrisuri și cu înregistrarea video a faptei contravenționale.
A depus la dosar, raportul agentului constatator din 23.03.2015, buletinul de verificare metrologica al aparatului radar, atestat operator „Autovision"și CD-ul privind abaterea săvârșită de petent.
Analizând plângerea contravențională în considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele situații de fapt și de drept:
Petentul C. I. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 20.02.2015, prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 195 lei întrucât a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, care rula cu viteza de 69 km/h, în localitatea Halînga, pe un sector de drum cu limita de viteză de 50 km/h, depășind astfel viteza legală cu peste 19km/h.
În temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție pe baza declarațiilor petentului și ale persoanelor citate, dacă se prezintă, precum și a altor probe prevăzute de lege, în scopul asigurării garanțiilor de procedură aplicabile în materie penală, ca de exemplu respectarea prezumției de nevinovăție (A. c. României, par. 66).
Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității, instanța constată că acesta îndeplinește cerințele impuse de art. 17 din OG 2/2001, cuprinzând mențiunile stipulate sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește, atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal contestat, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Având în vedere cele menționate mai sus, instanța constată că petentul nu a administrat nicio probă care să înlăture temeinicia procesului-verbal contestat. Mai mult decât atât, imaginile video depuse la dosarul cauzei cu CD-ul aflat la fila 24 dosar confirmă mențiunile cuprinse în procesul verbal de contravenție, respectiv că petentul a depășit limita de viteza cu 19 km/h.
Având în vedere cele menționate mai sus, instanța constată că petentul nu a administrat nicio probă care să înlăture temeinicia procesului-verbal contestat, nu a contestat fapta în sine și motivarea că circula cu viteză sporită se datora scopului de a o ajunge la o unitate medicală, nu a fost dovedită.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii amenzii cu fapta săvârșită, instanța reține următoarele:
Gradul de pericol social al unei fapte contravenționale poate varia, existând obligația legală, conform art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. 21/2001, de aplicare a unei sancțiuni proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Similar pedepselor penale, sancțiunile contravenționale au nu doar o funcție represivă, ci și una educațională constând în procesul de învățare a individului să respecte anumite norme de comportament și alta preventivă care pornește de la ideea că amenințarea cu o sancțiune poate determina persoanele să nu mai încalce legea.
Instanța constată că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, constituind modalitatea adecvată de realizare a tuturor funcțiilor sancțiunii contravenționale, atrăgând astfel atenția petentului asupra importanței respectării normelor legale.
Pentru aceste motive instanța, în baza art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va respinge plângerea contravențională formulată ca neîntemeiată și va menține procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ca fiind legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. I., având CNP_, cu domiciliul în Motru, ., ., . în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Județean de Poliție M., cod fiscal_, cont bancar RO 04 TREZ 4615032XXX000174, cu sediul în Drobeta T. S., ..75, jud. M., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, ._ din 20.02.2015.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțata in ședința publica, astăzi, 11.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red./Tehn. GD./SA
4 ex./10.06.2015
Poz.250/2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1348/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 3468/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
|---|
